1,391 matches
-
el confidențial. În timpul acestui schimb de opinii, deși fusese scurt, femeia trebuie că avusese timp să-și formuleze și ea propriile opinii și gânduri, pentru că, brusc zâmbi: - Dragă prietene, spuse ea cu o voce încărcată cu o dulceață exagerată de sarcasm, odată și odată va trebui să-mi explici ce e Semantica asta Generală și să-mi spui totul despre Dumnezeul ei; cum a reușit el să înfrâneze pasiunile celor mai dornice și categorice, din punct de vedere sexual, creaturi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
totul alt caracter decât mai înainte, adică ceva sfios, vag, de domnișoară de pension, câteodată fermecător prin originala ei zburdălnicie și naivitate, uneori sfios și gânditor, mirat, neîncrezător, plângăreț și neliniștit. Nu: acum în fața lui hohotea și-l înțepa cu sarcasmele ei caustice o ființă neobișnuită și surprinzătoare, care i-a spus de-a dreptul că niciodată, în inima ei, n-a avut altceva pentru el decât dispreț profund, dispreț până la greață, care a survenit imediat după întâia clipă de stupoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
silindu-l să-și justifice afirmația. El trebuie să adopte o atitudine mai directă și să îi atragă atenția lui John să nu mai uite să ofere carduri clienților. Manipulatorilor nu le place să spună lucrurilor pe nume. De asemenea, sarcasmul blînd îcu accent pe blîndț se poate dovedi eficient. Să revenim la cel de-al doilea exemplu, în care Susan a uitat să treacă numele unui membru al echipei într-o circulară, iar manipulatorul a întrebat: „Nu crezi că ar
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acestea prin alte întrebări. Dacă ar spune: „De ce te deranjează atît de mult remarcile de genul acela?”. în loc să dai un răspuns întortocheat, poți răspunde așa: „Pur și simplu mă deranjează - care e scopul lor?” sau „Comportamentul meu merită într-adevăr sarcasme?” La sfîrșitul acestei discuții sincere, afirmă încă o dată hotărîrea ta de a fi cît mai eficient, dar menționează și necesitatea unei schimbări, pentru ca să reușești ceea ce ți-ai propus. De exemplu: „După cum am spus, eu chiar vreau să-mi dau toată
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
impresia că-l susții, te va considera asemeni lui; vei risca, la rîndul tău, să fii etichetat drept mitocan. Dacă îi critici conduita, poți deveni ținta lui predilectă. Cea mai bună strategie, în cazul unui Mitocan, este să apelezi la sarcasme ușoare - nu foarte acide, ca să nu adopte o atitudine defensivă, dar suficient de înțepătoare încît să transmită un mesaj. Ori de cîte ori îl auzi rostind un comentariu pin de bădărănie, răspunde printr-un zîmbet și o replică scurtă. Iată
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
putea măcar să-l închid. Ce poate fi mai indicat dimineața decît un pic de sexism, pentru motivarea angajaților, nu-i așa? Nu fi tu însuți, fii amabil! Nu uita că mitocănia lui e o strategie de intimidare. Replicîndu-i printr-un sarcasm, îi comunici mesajul că nu-l iei în serios nici pe el, nici ceea ce spune - adică exact ceea ce nu-și dorește. Morocănosul Acum cîțiva ani, l-am cunoscut pe proprietarul unei companii de reprezentanțe auto. Avea foarte mult succes la
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
colorează în profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducând un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpânească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e întotdeauna fundamental grav, el ia totul în serios, se implică până în pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală în orice demers, și - chiar în miezul entuziasmelor sale se insinuează un sâmbure
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în lirica recuperatoare de inocență din primele volume ale lui Mircea Dinescu. Poetul revoluției române de la 1989 era lăudat că nu a căzut în capcanele postmodernismului, opunându-se, cu un bun instinct, desacralizării universului și "reacționând cu o vehemență până la sarcasm în fața spectacolului terifiant care distruge inocența originară". Într-adevăr, asemenea atitudine contravenea canonului postmodernist dezabuzat. E tocmai și ceea ce îi va reproșa Ion Bogdan Lefter lui Mircea Dinescu, văzându-l un refugiat în timpul revolut al sămănătorismului.228 Formula care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fin observator al personajelor și întâmplărilor din primii ani de domnie ai lui Ludovic al XIV-lea. Tot din aceasta lucrare aflăm cum, după arestarea lui Fouquet, Ludovic nu s-a mulțumit numai să-l priveze de libertate. Cu un sarcasm demn de un zeu ofensat, a cărui putere și eleganță era detronată de un muritor, regele a dat ordin ca pavajul negru și alb din curtea castelului Vaux să fie trimis la Luvru, zeci de castani uriași au fost dezrădăcinați
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
culise, o zi bună fiind considerată una în care au fost puse la cale cât mai multe comploturi amoroase, sau în care au fost dezvăluite rivalități de alcov. Autorii misterioși din spatele scrierilor apocrife au reușit, cu înțelepciunea, ipocrizia, umorul sau sarcasmul lor, să ne dezvăluie adevăratul chip al domniei Regelui Soare. CONCLUZII în Franța, numărul mare de scrieri apocrife poate fi privit ca o formă de evoluție culturală prin combinarea cu arta romanului. Prin proclamarea „disoluției persoanei și a personajului‘, prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
un încuiat : „Ai văzut prea multe filme românești cu ingineri !”. Și în titlul filmului : Un film cu o fată fermecătoare, nu O fată fermecătoare. Un film. Bratu și Cosașu au construit o zeflemea, au aruncat în derizoriu, cu inteligență și sarcasm, filmele de propagandă cinematografică de până la ei. Nu cu sistemul comunist în general, cu activiștii, securiștii, nu cu Comitetul Central sau cu Ceaușescu au ei treabă, ci cu colegii lor de breaslă, cinematografiștii care mumificaseră cu sârg tânărul cinema românesc
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sau achiziționarea „șmokingului” și rochiei de mireasă pentru „căsătoria mea cu domnișoara Niculina Vrajbă”, dar rămâne un film „aliniat” ideologic. Încă de la prima secvență, Reconstituirea anunță absența oricărui compromis sau deghizament. Sobrietății din Duminică la ora 6 i se suprapune sarcasmul enorm. După ce exersase pe terenul retoricii eroismului comunist, acum Pintilie nu alege să construiască o retorică anticomunistă - în întreaga Reconstituire nu se rostește vreodată cuvântul „Partid”. Singura referire explicită la fixațiile anti-cetățean ale apara tului comunist este „unchiul din Mexic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
savoarea articolelor sale din presa vremii, în care îi critica dur pe toți acei oameni politici pe care îi considera incapabili să ducă la îndeplinire programul pașoptist, B.P. Hasdeu a recurs adesea, în luările sale de poziție, la ironie și sarcasm, într-o manieră de mare efect, care l-a făcut temut de întrega clasă politică românească. Ingenios construită și bine direcționată, uneori subtil camuflată, alteori directă și usturătoare, ironia lui Hasdeu nu a cruțat nici un palier al puterii, așa cum se
UMOR HASDEEAN. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1729]
-
Stabilirea și menținerea limitelor până la care se poate merge; * Obținerea de angajamente din partea elevilor; * Punerea accentului pe avantaje și credit pe consecințele eșecului; * Verificarea detaliilor acțiunilor. 4. Comportamentul pasiv Caracteristici: aparent fără direcție; ieșiri care exprimă agresivitatea pasivă exprimate prin sarcasm sau manipulare emoțională; lipsa de bunăvoință în a-și lua angajamente, uneori chiar ezitarea de a răspunde; Profesorul trebuie să urmărească: * Clarificarea nevoilor și intereselor reale; * Obținerea unor angajamente realiste; * Descoperirea motivelor reale ale pasivității; * Micșorarea obstacolelor; * Precizarea hotărârilor luate
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ce se desfășoară între individ și grupul său de apartenență. Astfel, devianța apare ca o calitate atribuită de anturaj, fiind deci produsul judecării unei conduite sau atitudini. Criteriul major al devianței este deci reacția pe care o provoacă: mustrare aspră, sarcasm, condamnare, denunțare, izolare, ostracizare, tratament obligatoriu, privare de libertate, execuție...Când un act judecat altădată ca deviant nu mai provoacă reacții, înseamnă că a încetat să mai fie deviant. Noțiunea de devianță nu poate fi înțeleasă în afara interacțiunii deviantului cu
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
enormelor supermarche-uri, când în România el făcea foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa. 2. Expatrierea, renegarea, renunțarea definitivă la limba și cultura română, prin ruperea oricăror legături cu tradiția culturală originară. Este soluția, nu mai puțin tipică, a lui E. Cioran. și este dominată de un violent complex de inferioritate, tradus prin sarcasmul bombastic pentru condiția, pretins oribilă, de a fi român. Disprețul său pentru poporul român că nu este european atinge intensități nihiliste, maxime, aproape maladive. Semn de dezechilibru interior în orice caz. Ne aflăm chiar în fața unui caz. probabil însă și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu poată funcționa ca agresiune” Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective (intimidarea celorlalțiă, reacții verbale(injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare) si reacții fizice (lovire, bătăi, răniri). Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este neconfortantă din punct de vedere psihic și care determină subiectul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Îl reprezintă prezența intenției autodistructive. Accepția noastră pentru agresivitate, accepțiune folosită de altfel și ca premiză de lucru, are urmatoarea formulare: “agresivitatea este comportamentul caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: reacții afective: intimidarea celorlalți; reacții verbale: injurii, sarcasm, ironie, cuvinte amenințătoare; reacții fizice:lovire, bătăi, răniri. bă Noțiunea de violență este discutată În relație cu cea de agresivitate. Rădăcina latină a termenului este vis, care Înseamna “forța” și care trimite la ideea de putere, de dominație, de utilizare
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
semnificații latente (cu valoare agresivăă, diferite de mesajul propriu-zis. Ea constituie o modaliatte de agresare a unei persoane, Întâlnindu-se În situații marcate de jocul subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
91 25.0% 55.0% 20.0% studii superioare studii medii studii elementare 2.3. Măsurarea * Variabile/ operaționalizarea conceptelor Variabile dependente: Agresivitatea reprezintă un comportament caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe din catalog. Anxietatea reprezintă o stare afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsare, de tensiune, Îngrijorare și teamă nemotivată, fără obiect, care este
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
spre un umanitarism vag, cu elanuri idealiste și infiltrații mistice - credința unui cărturar bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
E. LOVINESCU Mai toate temele prozei lui Vlahuță se regăsesc și în poezia lui. Scriitorul a depus aceeași mărturie asupra timpului, în proză și în versuri. Găsim în acestea din urmă aceleași atitudini ale poetului în lupta cu societatea, același sarcasm față de întruchipările ei, același idealism moral propăvăduitor, mărturia acelorași decepții din care îl trezesc hotărâri noi de viață și luptă, aceleași iubiri în care poetul apare ca victima sentimentalismului său, aceleași tablouri ale vieții de la țară. Dacă există un astfel
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Stere demonstraseră că au un orizont larg, îmbogățit mereu, o bună cunoaștere a literaturii, susținută de o mare pasiune. Arătaseră, de asemenea, o dexteritate rară în mânuirea tuturor armelor în polemică, de la argumentele cele mai subtile la inflexiuni profetice și sarcasm vitriolant. Stere, antrenat mai cu seamă în lupta politică, scrie totuși câteva eseuri literare cu impact major (Cântarea pătimirii noastre, Henrik Ibsen, Petroniu veacului al XIX: Oscar Wilde, Contele L. N. Tolstoi, „Europa” pentru un călător român din 1825). Îndeosebi
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]