2,314 matches
-
ale elementelor fantastice În prima fază, remarcăm schițele, creații care izbesc prin aspectul lor apăsat foiletonistic. În acestea, schema alegoric-fabulistică a basmului popular creează impresia că este construită cu scopul special de a potența dintr-un unghi fals și miraculos satira socială. Opere tipice pentru o asemenea formulă sunt Norocul culegătorului, Olga și spiriduș și O invenție mare. În acestea avem de-a face, în fapt, cu trei scurte schițe de tip anecdotic, a căror substanță narativă pentru a-și releva
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
lipsite de semnificații. Însă, de data aceasta, materia narativă în sine nu își trage seva din observarea faptului cotidian, concludent prin realismul său nedisimulat, capabil, totodată ași releva virtuțile fabulistice la contactul neașteptat cu duhul miraculosului descalificant văzut din unghiul satirei. Departe de schema schiței-reportaj, cele trei scrieri depășesc practica simplei copieri a tiparului produs de către prototipul folcloric, prozatorul angajându-se în efortul de a concura cu acesta. Intenția lui Caragiale este de a obține dubletul revelator, odată cu ,,rescrierea’’ originalului, după
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
diversele tipuri de operații În confecționarea unui produs, s-ar părea că aceasta ar trebui să dea semnificația socială și tehnică a diviziunii muncii. Poetul latin Aulus Persus Flacus 4 (34-62), referindu-se și el la aceste aspecte, scrie În Satira V: Nu izbutește nimeni lucruri mai mari decât puterea lui; Îți spune dreapta judecată, ce-i cu putință și ce nu-i. Așa-s poruncile naturii, așa e legea omenească: Să nu Încerce neștiința, ce nu-i e dat să
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a fost și ea selectată (I. Negruzzi, Kaher, 1867, M. Eminescu, Strigoii, 1876, M. D. Cornea, Domnița și robul, 1869, A. Naum, Dona Clara, 1876, N. I. Basilescu, Orla, 1892), la fel și idila (I. Negruzzi, Miron și Florica, 1870) ori satira (M. Eminescu, I. Negruzzi, D. C. Ollănescu-Ascanio). Nici poezia patriotică nu a fost ocolită; în C.l. sunt inserate câteva dintre cele mai izbutite stanțe de acest fel ale lui V. Alecsandri (Oda ostașilor români, Peneș Curcanul, Sergentul, Căpitanul Romano, 1877
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială se ivesc la I. Negruzzi (ale cărui Copii de pe natură, apărute între 1869 și 1880, s-au bucurat de răsunet), G. I. Lahovari (Popa Burcă, 1882), N. Gane (Duduca Balașa, 1876). Prin N. Gane, C.l. se orientează și către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
de I. Negruzzi, sau la comicul buf, ca în comediile lui Gh. Bengescu-Dabija O palmă la bal mascat (1871) și Cucoana Nastasia Hodoronc (1877) și în „cânticelele comice” ale lui V. Alecsandri și I. Ianov, autorii dramatici abordează de preferință satira socială. Subiectele erau extrase din realitățile întregii societăți, de la boieri până la țărani (I. Slavici, Fata de birău, 1871 și Toane sau vorbe de clacă, 1874). Nu a fost neglijată nici revista teatrală, în această direcție manifestându-se I. Negruzzi care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Republicii lui Cicero, după Brutus cel tânăr (1821), după Primăverii sau despre legendele antice (1822) sau după Ultimul cânt al lui Safo (1822), toate compoziții originale ce amintesc de antichitatea greacă sau latină, a scris, în 1823, o variantă a Satirei lui Simonide din Amorgos despre femei. Au urmat Micile opere morale, dialoguri filosofice dintre care o parte sunt animate de gânditori antici transformați în personaje (precum Plotin sau Porfir). Interesat de istorie a redactat, în 1829, Comparație între civilizația anticilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trecut de la erudiție la frumusețe, de la studiile exclusiv de filologie și traducere la poezie.426 Al doilea răstimp în care activitatea de tălmăcitor s-a intensificat cuprinde câteva luni din 1823-1825, precedând parțial compunerea Micilor opere morale; atunci a rescris Satiră lui Simonide din Amorgos la adresa femeilor și Imitații din greacă pornind de la poezii de Arhiloh, Alexios din Thourioi, Amfis atenianul, Eubul atenianul, versuri de Eupylos Comicul despre elocinta lui Pericle; a tradus totodată Micile opere morale ale lui Isocrate (1824
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
istoric grec, care a trăit în secolul V î. Hr. A scris o carte numită Historia. Este numit „părintele istoriei”. Histria - colonie grecească pe malul Mării Negre, azi zonă istorică. Horațiu (65-8 î. Hr.) - unul din cei mai mari poeți romani. A scris Satire și Ode. Hotin - cetate puternic întărită la granița de nord a Moldovei. A făcut parte din Țara Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare (vezi Ștefan cel Mare). A fost cucerită pe rând de poloni, turci, austrieci. hrisov - document emis
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film care nu va fi turnat niciodată, satiră politică la adresa lui Iuliu Maniu, în contextul alegerilor din acel an. Primul volum, Eu, Tică și alții..., incluzând povestiri pentru copii, îi apare în 1954. Cuprinzătoare, însă mult prea marcată structural și stilistic de gazetărie, activitatea lui S., înainte de toate un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
foarte scurtă, durând aproximativ un sfert de oră) se dovedește a fi îngerul morții, cel ce se adresase, de altfel, cu foarte mare prietenie celorlalte personaje. The American Dream pare să fie o versiune îmbunătățită a piesei precedente, în care satira valorilor familiei reprezentate în raporturile dintre Mommy, Daddy și Grandma este completată nu de figura anodină a unui străin ce se dovedește a fi îngerul morții, ci de doi vizitatori ce reușesc să le dea peste cap, prin situațiile create
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a inventat un nou domeniu, Studii hitleriste, fiind deocamdată o autoritate în materie, șeful catedrei cu acest nume de la The-College- on-the-Hill, deși nu știe limba germană pentru a-l citi pe führer în original. După această introducere, se așteaptă o satiră a preocupărilor intelectuale de gen roman academic, à la Mary McCarthy (The Groves of Academe, 1951), dar așteptările sunt în bună măsură înșelate după o vreme. La început, protagonistul și naratorul Gladney filtrează pentru cititor imaginile (repetate pentru el timp
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
îmbunați. Abramoff, funcționari superiori ai Casei Albe, precum și unii membri ai Congresului american au fost implicați, Abramoff făcând trei ani de închisoare. În 2010, când a fost eliberat, a avut parte de un cadou cinematografic: s-a trezit evocat în satira politică Casino Jack în calitate de protagonist jucat de distinsul (în toate sensurile, inclusiv prin toate premiile și nominalizările posibile) Kevin Spacey. Se pare că National Rifle Association este cel mai puternic lobby american (nu are la fel de mulți bani ca mai sus-numitul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ar vrea să se căsătorească, diferența de statut și de atitudini culturale ducând la probleme serioase în calea tinerilor îndrăgostiți. Roth cunoaște bine calitățile și defectele oamenilor din comunitatea evreiască în care a copilărit, și își permite să schițeze o satiră în care materialismul, aroganța și obtuzitatea câtorva personaje nu au plăcut unora dintre cititorii de aceeași etnie. Titlurile povestirilor sunt și ele la fel de semnificative și de provocatoare pentru unii, având o clară tentă auto- ironică. "Apărătorul credinței" este o povestire
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
expusă America din partea unei administrații ce invocă motive de securitate pentru întărirea controlului asupra populației, prin controversatul USA PATRIOT Act. Romanul este o avertizare pentru întreaga societate americană în perioada post 9/11 (vezi SEPTEMBER 11), dar și o altă satiră la adresa comunității evreiești, ai cărei membri arată diversitatea de atitudini umane, de la oportunism și trădare la rezistență eroică, de la onestitate la corupție și violență, la fel de buni și de răi ca și ceilalți cetățeni americani. RUNNING-MATE Colegul de cursă este desemnat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Trout, scriitor de science-fiction ce apare frecvent în alte romane, ce privește evoluția omenirii din perspectiva oferită de un moment plasat cu un milion de ani în viitor. Este o poveste aparent mai optimistă decât cea din Leagănul pisicii, o satiră amară la adresa inteligenței umane și a consecințelor sale. În Galapagos, supraviețuirea speciei umane este asigurată de o catastrofă și de o ulterioară selecție naturală oarecum inversă, în care exemplarele ce supraviețuiesc și se reproduc seamănă din ce în ce mai mult cu un pește
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
celor două surori de pe plantația strămoșească Belle Rêve (cu acord corespunzător, "beau rêve" înseamnă "vis frumos", fără acord, probabil "un vis fals, înșelător") spre realitatea gri a unui cartier muncitoresc din New Orleans. Această călătorie trece prin momente de comedie, satiră, dar atinge tragicul, prin confruntările dramatice între iluzie și realitate. Stella s-a obișnuit cu noua realitate, gri-ul cotidian fiind colorat de relația, eminamente fizică, în care se resemnează să fie victima supusă a lui Stanley. Confruntarea dintre cele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a conflictului sau lipsa de fundament a pretențiilor filosofice ale autorului. Durabile sunt rezultatele activității de traducător a lui P., care a realizat, în colaborare cu Titu Dinu, versiuni ale unor scrieri din latină (Horațiu, Plaut) și franceză (Maurice Maeterlinck). Satirele lui Horațiu (1911; Premiul Academiei Române), transpuse în metru original, au vioiciune și autenticitate. SCRIERI: Gaudeamus, București, 1911; Triptic dramatic. Darul muzelor. Fugind de Charybdis. Jocul zeilor, București, 1912. Traduceri: Horațiu, Satirele, București, 1911 (în colaborare cu Titu Dinu); Plaut, Comediile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
scrieri din latină (Horațiu, Plaut) și franceză (Maurice Maeterlinck). Satirele lui Horațiu (1911; Premiul Academiei Române), transpuse în metru original, au vioiciune și autenticitate. SCRIERI: Gaudeamus, București, 1911; Triptic dramatic. Darul muzelor. Fugind de Charybdis. Jocul zeilor, București, 1912. Traduceri: Horațiu, Satirele, București, 1911 (în colaborare cu Titu Dinu); Plaut, Comediile lui..., București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu); Maurice Maeterlinck, Pasărea albastră, București, 1912 (în colaborare cu Titu Dinu). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 81-88; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 135-139
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
ștergeți... ce nu vă convine”. A și teoretizat pe marginea genului, într-un studiu intitulat Despre epigramă, apărut în 1935. Teatrul se află strict ocazional între preocupările sale: un act intitulat Puteri întunecate, publicat în „Calendarul poporului” din 1926, și satira într-un act Supremul argument (1929). SCRIERI: Sonete, București, 1920; Epigrame, Suceava, 1925; Turnuri, Suceava, 1928; Supremul argument, Suceava, 1929; 101 epigrame. Profiluri de catedră. Academice. Zig-zag. C2H6O, Suceava, 1932; Cântece pentru Lu, București, 1936; Pro Patria, Cernăuți, 1943. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
acțiune și de a cuprinde replica personajelor în versuri destul de fluide, cu o vădită dispoziție către amuzamentul motivat. Comedie banului Constandin Canta ce-i zâc Căbujan și Cavaler Cucoș, scrisă în colaborare cu Neculai Dimachi și Dumitrache Beldiman, este o satiră împotriva zgârceniei și arghirofiliei. Giudecata femeilor, datată 1 decembrie 1806, admonestează, într-un limbaj uneori cel puțin nonconformist, moravuri și năravuri ale boierimii, printre personajele vehiculate numărându-se autorul însuși. O altă comedie condamnând imoralitatea protipendadei este Amoriul și toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
reușit, atunci, să o destrame. Octogenar, B. moare sărac, lăsând, între alți moștenitori, un fiu, Demetru, care a scris și el poezii, apărute în „Voința Tulcei” (1897). A debutat în „Curierul românesc” (1844), cu poezia Primăvara, dar, înclinat fiind spre satiră, nu s-a ilustrat niciodată ca poet liric. Dacă simțea uneori nevoia să se tânguie, e din pricină că, spirit cârtitor, avea sentimentul că lumea este altfel de cum ar trebui să fie și că el, poetul, e veșnic prigonit. De aici, unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
ar fi o figură aproape antipatică, dacă nu ar avea destul spirit să se ia și pe sine peste picior și să dea răutăților o formă cât de cât hazlie. Câteodată se folosește de maniera șansonieră a lui Béranger. Dintre satirele sale, între care câteva sugestive șarje caricaturale, se detașează aceea, în metru popular, intitulată Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București (scrisă în 1838, apărută în 1860), unde sunt vizate năravuri și instituții ale vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
anecdotic, și, de asemenea, epigrame, fiind printre primii la noi care au cultivat această specie. Proza, de colorit satiric (Relația voiajului meu ce am făcut cu tata la deal), constă mai ales în tălmăciri, prelucrări, localizări. Un titlu ciudat are satira filologică, în veșmânt alegoric, Divanul dobitoacelor filantropicoase, filodicoase și filopatricoase. În comedia de moravuri, B. anticipă, într-o măsură, pe V. Alecsandri. S-a jucat cu mult succes, la București, în 1845, piesa O bună educație, care persiflează ridicolul provenind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285560_a_286889]
-
prudență, cu cele 3 062 de versuri ale ei, redactate, se pare, sub înrâurirea scrierii L’Amorosa visione a lui Boccaccio, era socotită de Karl Krumbacher drept o „monstruozitate poetică”. Mai vii și venind cu siguranță din medii nearistocratice sunt satirele și parodiile (precum celebra Poulologos), ca și numeroasele texte populate de păsări, animale ori fructe, toate ascunzând sub învelișul parabolelor țeluri critice și combative. Și epica uzează mult de vers. Sunt la modă romanele și povestirile versificate („sedii” ale „materializărilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]