1,119 matches
-
Anna Furrina / Anna Perenna • Flora • Acca Larentia • Venus • Cotytto Zeități americane precolumbiene / 59 Ixchel • Tlazolcotl • Aclla Cuna / Fecioarele soarelui Zeități traco-getice / 59 Cotytto • Bendis • Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele • Știma Apei • Samca Zeități japoneze / 62 Ama no Uzume • Amaterasu • Inari Zeități scandinave / 63 Frigg și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament / 65 Lilith • Hagar / Agar • Rahab • Iudith •Dalila • Tamar • Fiicele lui Lot • Desfrânatele și judecata
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pentru curtezane și pseudocurtezane. Exemplificăm acest temei mitologic, conturând câteva figuri de zeități feminine: Ishtar, Hathor, Lakshmi, Nü Wa, Aphrodita... ce simbolizează comportamente și conduite erotice în diferite mitologii: sumero-babiloniană, egipteană, indiană, semită, iraniană, chineză, greacă, romană, precolumbiană, geto-dacă, japoneză, scandinavă. Ilustrăm, de asemenea, comportamentele și conduitele erotismului interesat cu personaje biblice din Vechiul Testament și din Noul Testament: Rahab, Iudith, Dalila, Maria Magdalena, cu desfrânate pocăite în perioada apostolică și patristică: Maria Egipteanca, Pelaghia..., cu categorii sociale distincte: curtezane sacre și ritualice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În mitologia iraniană / persană, lumea a fost creată de zeul primordial al timpului, Zurvan, care a produs în sine dualitatea Bine Rău, reprezentată de Ahura-Mazda, simbolul creației și al Binelui, și de Angra-Mainyu, simbolul distrugerii și al Răului. În mitologia scandinavă, crearea universului se datorează zeului suprem, Odhinn, născut din perechea Borr și Besta, ce l-a ucis pe uriașul primordial, Ymir, al cărui cadavru a fost transformat în astre. În mitologiile precolumbiene din America Centrală, creatorii universului, la mayași sunt: Gugumatz
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ama no Uzume au făcut-o pe divina Amaterasu să părăsească peștera și să redea lumii soarele, alternarea zilei cu noaptea și a anotimpurilor. Inari este zeița responsabilă cu fertilitatea plantelor și animalelor și este implicată în prostituția sacră. Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
celei feminine de 47,2%. Ponderea femeilor văduve a fost mai mare de 4,7 ori decât a bărbaților [34]. Scăderea dramatică a căsătoriilor s-a făcut simțită în Occident în a doua jumătate a anilor 1960, începând cu țările scandinave și coborând apoi în vestul și sudul Europei, constatându-se o adevărată explozie demografică a celibatarilor deși ponderile sunt destul de diferite. Fondul de locuințe reprezintă un parametru cert și sensibil al condițiilor de viață. Locuința este cadrul care permite satisfacerea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Își poate avea originea, În cele mai multe cazuri, Într-un fond unitar de idei și credințe sau În practici rituale care, cel puțin teoretic, Își pot avea rădăcinile Într-o Îndepărtată antichitate indo-iraniană sau ariană. Unii cercetători, mai ales din școala scandinavă (H.S. Nyberg, S. Wikander, G. Widengren), au descoperit În tradiția zoroastriană anumiți „Hochgötter”, mari divinități oarecum concurente cu Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", „Domnul Înțelept” al zoroastrismului, absorbite de noua religie Într-o fază a dezvoltării sale caracterizată tocmai de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poate considera că pe stâlpul comemorativ nu se afla numele, ci mai degrabă o stemă sau ceva asemănător. Pe de altă parte, este legitim să presupunem că obiceiul de a incinera mortul Împreună cu ambarcațiunea sa a fost Împrumutat de la invadatorii scandinavi și practicat În regiunea slavă orientală, nu și În cea occidentală: de altfel, Cronica lui Ieronim din Praga notează că Bratislav din Boemia a interzis obiceiul păgân de a Îngropa morții pe câmpuri și În păduri și de a practica
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cercetători (Începând cu Salin, 1904) o puternică tendință de a interpreta lupta și reconcilierea care a urmat dintre Aesir și Vanir ca pe o transpunere mitologică a unor evenimente istorice reale, străvechi. Vanir ar reprezenta populațiile indigene (preindo-europene) din peninsula scandinavă: populații de țărani, culegători, crescători de vite și pescari, care locuiau În regiunea În care se considera că Vanir Își exercitau funcția de protectori. În schimb, Aesir, care au trăsăturile divinităților războinice, i-ar reprezenta pe invadatorii indo-europeni care, ajunși
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pozitive: este frumos, bun, inocent, luminos; În el se Îngemănează și elemente de slăbiciune și ingenuitate, care Îl fac și mai plăcut. Povestea morții sale ne-a parvenit În două versiuni (cf. Dumézil, 1983, pp. 159 sqq.), una de origine scandinavă, iar cealaltă de origine daneză; totuși acestea sunt, În linii mari, identice. Baldrxe "Baldr" are vise care Îi prevestesc apropierea morții. Le povestește Aesiri-lor despre temerile sale, iar aceștia țin sfat și În final, hotărăsc să ceară fiecărei entități să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Roma, iar rușii de Bizanț. Datorită acestui fapt, ei au evoluat în culturi și lumi foarte diferite, ceea ce a dus în ultimă instanță la o ostilitate aproape totală. În ceea ce privește istoria rușilor, Iorga, contrar recentelor teorii istorice sovietice, credea în "teoria scandinavă". El critica incapacitatea locuitorilor slavi din Rusia apuseană de a forma un stat și copierea sistemului de organizare al scandinavilor. În Drepturile românilor asupra teritoriului lor național unitar (București, 1919), Iorga încearcă să dovedească faptul că românii au drepturi istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
talia lui Ion Brătianu? Chiar "dacă" toți acești "dacă" ar fi fost rezolvați pozitiv, ei n-ar fi putut înclina balanța. Deoarece, așa cum sublinia Iorga, tragedia fundamentală a acestei țări poziția ei geografică ar fi rămas neschimbată. O dată cu invadarea țărilor scandinave, "Războiul fals" a luat sfîrșit. După cum își amintea doamna Liliana, Iorga avea un spirit militant, dar era totodată foarte neliniștit de procesul a cărui dată se apropia și ajunsese să aibă o stare de spirit sfidătoare și sumbră. Securea a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre numeroasele jurnale de călătorie ale lui Iorga din această perioadă sînt: Cîteva zile prin Spania, București, 1927; O mică țară latină: Catalonia și expoziția din 1929, București, 1930; Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia, (București, 1928); Țări scandinave: Suedia și Norvegia, București, 1929; În Serbia de după războiu, Vălenii de Munte, 1927; Priveliști elvețiene, Vălenii de Munte, 1930 188 "Neamul românesc", 7 aprilie 1921 189 "Neamul românesc", 12 iunie 1928 190 Memorii, vol. V, p. 163 191 Pot fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezuma astfel decizia britanică În fața unui public newyorkez: „E ceva ce știm, adânc În sufletul nostru, că nu putem face”. Decizia nu era definitivă, dar În acea conjunctură s-a dovedit fatală. În absența Marii Britanii (și, În consecință, a țărilor scandinave), puterea În „Mica Europă” occidentală a revenit automat Franței. Cum ar fi făcut și britanicii, francezii au modelat „Europa” după chipul lor, creând În timp instituții și politici conform precedentului francez. Nu englezii, ci alții de pe continent și-au exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În majoritate prospere, mărginașe și adepte fervente ale comerțului liber. Agricultura lor, cu excepția Portugaliei, era la scară redusă, Însă foarte eficientă și orientată spre piața externă. Din aceste motive, precum și din cauza legăturilor lor strânse cu Londra (Îndeosebi În cazul țărilor scandinave), ele nu aveau mare nevoie de CEE. Dar EFTA era (și rămâne) o organizație minimalistă, nu atât o alternativă reală, cât o reacție la defectele Bruxelles-ului. Ea a constituit Întotdeauna o zonă comercială liberă numai pentru bunuri de consum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
iar la alegerile generale din Marea Britanie din 1951, laburiștii lui Clement Attlee au primit 48,8% din voturi (deși conservatorii, cu mai puține sufragii, au obținut mai multe locuri În parlament). Remarcabilă este constanța lor. An de an, partidele social-democrate scandinave au primit peste două cincimi din votul concetățenilor, rămânând la guvernare zeci de ani fără Întrerupere - ocazional În fruntea unei coaliții cu parteneri minoritari cooperanți, dar de cele mai multe ori singure. Între 1945 și 1968, opt guverne daneze din zece au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
norvegiene au fost social-democrate. și oamenii au rămas aceiași: norvegianul Einar Gerhardsen a condus două guverne social-democrate timp de paisprezece ani; În Suedia, Tage Erlander și-a cârmuit partidul și țara timp de 23 ani, din 1946 până În 19692. Societățile scandinave moșteniseră o serie de avantaje. Mici și omogene social, fără colonii sau ambiții imperiale, ele erau de mulți ani state constituționale. Constituția daneză din 1849 a adus un parlamentarism moderat, dar o libertate substanțială a presei și cultelor. Constituția suedeză
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un film din 1969, 7dalen ’31). Dacă În perioada interbelică Scandinavia - și În special Suedia - nu a avut soarta altor societăți afectate de criză de la marginea Europei, meritul le revine În mare măsură social-democraților. După primul război mondial, partidele socialiste scandinave au abandonat În linii mari dogma radicală și ambițiile revoluționare pe care le Împărtășiseră cu socialiștii nemți și cu alte mișcări socialiste din Internaționala a II-a; În cursul anilor ’30, ei au tins spre un compromis istoric Între capital
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și sindicatelor suedeze au semnat un pact care avea să constituie fundamentul relațiilor sociale ale țării - anticipând parteneriatele sociale neocorporatiste formate În Germania și Austria după 1945, dar practic necunoscute Înainte de război, cu excepția celor Încheiate sub auspicii naziste 3. Social-democrații scandinavi erau deschiși la astfel de compromisuri pentru că nu Își făceau iluzii asupra presupusei baze „proletare” pe care se bizuiau alte partide socialiste. Dacă s-ar fi limitat la votul muncitorilor din mediul urban sau la o alianță Între aceștia și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu Își făceau iluzii asupra presupusei baze „proletare” pe care se bizuiau alte partide socialiste. Dacă s-ar fi limitat la votul muncitorilor din mediul urban sau la o alianță Între aceștia și reformiștii din clasa de mijloc, partidele socialiste scandinave ar fi rămas mereu În minoritate. Pentru a avea o șansă, politic vorbind, ei trebuiau să cucerească populația predominant rurală din regiune. și astfel, spre deosebire de mai toate partidele socialiste sau social-democrate din Europa, social-democrații scandinavi nu au fost dezavantajați de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
clasa de mijloc, partidele socialiste scandinave ar fi rămas mereu În minoritate. Pentru a avea o șansă, politic vorbind, ei trebuiau să cucerească populația predominant rurală din regiune. și astfel, spre deosebire de mai toate partidele socialiste sau social-democrate din Europa, social-democrații scandinavi nu au fost dezavantajați de antipatia instinctivă față de țărani ce caracteriza toată stânga europeană, de la remarcile lui Marx despre „idioțenia vieții rurale” la dezgustul lui Lenin față de „culaci”. Mizeri și Încrâncenați, țăranii din centrul și sudul Europei interbelice au format
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
scară foarte mică) și anulau astfel distincția socialistă (aducătoare de dezastre electorale În celelalte țări) dintre producția particulară și scopurile colectiviste, dintre mediul rural „Înapoiat” și mediul urban „emancipat”. Alianța dintre muncitori și țărănime - facilitată de independența neobișnuită a țăranilor scandinavi, care trăiau În comunități de un protestantism fervent, neîngrădite de obediența tipic rurală față de preot sau moșier - a constituit platforma durabilă pe care s-au clădit cele mai reușite democrații sociale din Europa. Coalițiile „roșu-verzi” (la Început Între Partidul Agrar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
modernității. Statul asistențial scandinav apărut după 1945 Își avea așadar originea În cele două pacte sociale din anii ’30: Între angajați și angajatori și Între țărani și muncitori. Asigurările sociale și celelalte servicii publice care vor deveni sinonime cu „modelul scandinav” reflectau aceste origini, subliniind egalitatea și universalitatea: drepturi sociale universale, venituri egalizate, beneficii fixe acoperite printr-o impozitare abrupt progresivă. Ele contrastau puternic cu versiunea tipic continentală, În care statul returna sau transfera venit către familii sau indivizi, iar aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transfera venit către familii sau indivizi, iar aceștia puteau plăti cu bani gheață pentru servicii sociale care erau, În esență, servicii private subvenționate (În special asigurări și spitale). Dar, cu excepția educației, care era deja universală și cuprinzătoare dinainte de 1914, sistemul scandinav de asistență socială nu a fost conceput și implementat dintr-o dată. El s-a conturat treptat. Sănătatea a fost un domeniu codaș: În Danemarca, asigurarea medicală universală a apărut abia În 1971, la douăzeci și trei de ani după ce Aneurin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
medicală universală a apărut abia În 1971, la douăzeci și trei de ani după ce Aneurin Bevan inaugurase Serviciul Național de Sănătate În Marea Britanie. Ceea ce părea din exterior un monolit nordic conținea, În realitate, diferențe naționale. Danemarca era cel mai puțin „scandinavă”. Nu numai că depindea de comerțul maritim pentru produsele alimentare (mai ales produse lactate și carne de porc), fiind astfel mai sensibilă la măsurile economice și manevrele politice din restul Europei, dar forța sa de muncă era divizată datorită apartenenței
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decât cu Norvegia, iar În anii ’60 social-democrații danezi au fost nevoiți nu o dată să emuleze guvernele britanice În Încercarea de a controla prețurile și salariile pe o piață a muncii volatilă. Măsuri de succes după criteriile britanice; după exigențele scandinave, relațiile sociale și performanța economică a Danemarcei au fost dintotdeauna problematice. Norvegia era cea mai mică și mai omogenă dintre societățile nordice (cu excepția Islandei). Era și cea mai afectată de război. Chiar Înainte de descoperirea zăcămintelor de petrol În apropierea coastei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]