3,072 matches
-
Gorgias, relativiști și perspectiviști susțin și ei niște adevăruri. în primul rând: omul este măsura oricărui lucru. Dar când, în Eseuri, sunt condamnați creștinii care distrug civilizațiile din Lumea Nouă, în 1492, constatăm și eroarea afirmației că Montaigne ar fi sceptic, că ar manifesta un anumit pyrrhonism, că merge în direcția unor confuzii al valorilor care anunță nihilismul. Nominalismul său de război nu-l împiedică să se bată pentru ideea sa despre adevăr. Știind, bineînțeles, că această idee va fi depășită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Om al cuvântului și al oralității, al verbului și al schimbului, al conversației și al cuvintelor, el se însuflețește întotdeauna când este vorba de a apăra adevărul trădat, uitat contrariat: nimic nu-l descumpănește mai mult ca minciuna. Pentru un sceptic care nu crede în nimic, hotărârea de a apăra cu înverșunare adevărul contra minciunii face cât o profesiune de credință nominalistă: anti-idealist, opus existenței unor entități universale dincolo de cuvânt, necredincios în materie de idei generale privitoare la existența autonomă necrezând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oare în plus? S-a deschis un bulevard pentru o filosofie debarasate de constrângerile de serviciu în slujba religiei. Ea se laicizează din plin. Cei doi se aseamănă până și în defecte: în prudență, în imensa lor prudență, de exemplu. Sceptic în privința modului pyrrhonian, primul, în ce privește principiul metodei, celălalt, ei evită să înglobeze în îndoiala lor chestiunile politice și religioase! Se îndoiesc la fel de tare, unul în castelul său, celălalt în Olanda, dar cruță religia Regelui și a doicii; același lucru și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cele ale credinței - și totuși, spiritual geometriei raționale și spiritul slăbiciunii intuitive. Procesul pe care i-l face lui Montaigne este absolut nedrept, de altfel el pleacă adesea de la cele scrise de Charron în Despre înțelepciune: un fel de creștin sceptic, după el, ceea ce filosoful n-a fost niciodată. Și totuși Pascal jefuiește zdravăn, Eseurile: imagini, metafore, bestiariu - arahnida... -, nu doar citând de șaptesprezece ori numele lui Montaigne, căci îi găsim pe Montaigne și pe Charron la orice cotitură a Cugetărilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Etc. Ciupind astfel, un creștin găsește tot ce-i trebuie, dar un epicurian tot așa: normal, el este și una și alta... Un ascet, de asemenea, dar și un hedonist - pentru că ține și de primul și de al doilea. Un sceptic sau chiar un dogmatic care afirmă și susține teze precise, dincolo de orice îndoială: acest pyrrhonian selectează, desigur, dar pentru a găsi niște secvențe limpezi, în care ce e adevărat se distinge clar de ceea ce e fals. O dată, Montaigne se îndoiește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
geografică a certitudinilor de moment; cum să nu se bucure de existența unui filosof care susține că orice cunoaștere se efectuează prin simțuri și care pune astfel bazele unei teorii senzualiste și empirice? Pentru un om considerat adesea drept un sceptic emblematic, iată multe adevăruri explozive într-un secol al XVI-lea în care ajung victime ale rugului nu numai vrăjitoarele ci și filosofii care-și practică meseria în altă parte decât la adăpostul bisericilor... Odată cu Montaigne și cu Charron transformați
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi corect despre Aristip și ai săi dacă vreme de secole n-a existat o doxografie în limba franceză, până la cea stabilită de mine în 2002 în L’Invention du plaisir? Presocraticii, sofiștii, scepticii, epicurienii, stoicii și chiar cinicii dispun de ale lor, uneori încă de multă vreme, ca să nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
faza de implementare a deciziei în dezvoltarea regională/urbană. Activitatea de planificare este ghidată de o serie de principii, definite ca declarații cu caracter general prezente în legile de planificare, în planurile de amenajare și măsurile specifice. Există și teoreticieni sceptici care afirmă că p.t. este o disciplină a cărei identitate nu este pe deplin conturată. Klaus Kunzmann (2002) prezintă toate domeniile implicate în planificare (arhitectură, sociologie, ecologie, economie, științe politice, științe juridice, utilizarea terenurilor, urbanism), orbitând în jurul nucleului neconturat al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
creșterea sa economică; mai mult decât atât, demararea programelor PESC (La Politique Étrangère et de Sécurité Commune - Politica Externă și de Securitate Comună) în UE a impus credința transformării acesteia într-o mare putere militară pe măsura puterii sale economice. Scepticii consideră însă că UE nu poate fi considerată nici măcar o mare putere economică (având în vedere creșterea economică pe care a înregistrat-o în ultimii zece ani, perioadă în care a cunoscut o puternică recesiune). Șansele ca PESC să transforme
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul „corporației dezlănțuite” care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare realiste) readuc în atenție argumente - mai vechi sau mai noi - în sprijinul tezei că nu asistăm la o schimbare calitativă în relațiile internaționale, iar exagerarea rolului CTN poate conduce la pierderea din vedere a modalităților
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna - fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune (Ibidem, p. 49). Instituțiile internaționale Rolul instituțiilor și regimurilor internaționale este, probabil, tema cea mai importantă în contextul dezbaterii „neo-neo”. Într-o secțiune anterioară au fost definite instituțiile internaționale și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai sus, însăși utilitatea academică a conceptului în a furniza înțelegerea realității internaționale de la început de mileniu. În cadrul contemporan al disciplinei, aceste aspecte trasează linia de demarcație dintre pe de o parte, hiperglobaliști (sau radicali) și, pe de altă parte, sceptici, cărora li se alătură așa-zișii transformaționaliști, într-o tentativă de combinare și acomodare neutră axiologic a primelor două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
două poziții. Într-o reproducere extrem de sintetică, cu rol mai degrabă prefațator pentru prezentul capitol, diferențele majore dintre cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca stare finală rezultată în urma procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asociază sfârșitului „războiului rece” și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului rigid și emergenței Statelor Unite ca hegemon promotor al valorilor democratice și principiilor economiei de piață. În viziunea scepticilor (parțial și a transformaționaliștilor), sfârșitul „războiului rece” este irelevant pentru globalizare, care a premers, coexistat și supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului rece” este irelevant pentru globalizare, care a premers, coexistat și supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale globale. Ba mai mult, pentru sceptici, anularea bipolarismului a provocat reacția opusă globalizării - localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno-naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
trecerea într-o veritabilă „epocă a globalizării”, complet inedită în manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor non-statali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și amplitudinii a ceea ce se numește „globalizare”, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă chiar și în interiorul grupurilor hiperglobalist și sceptic, în contextul în care transformaționaliștii adoptă o viziune mecanicistă, pe cât posibil neutră axiologic. Astfel, hiperglobaliștii de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de sorginte neomarxistă consideră că termenul globalizare este un slogan menit să escamoteze încercările unor liberali extremi de a dezmembra sistemele naționale de asigurare a bunăstării și de a reduce cheltuielile sociale ale statului și deplâng extinderea monopolului capitalismului imperialist. Scepticii de orientare stat-centristă consideră că statele sunt în continuare actorii principali ai relațiilor internaționale, politic și economic, dar eventualitatea - fie și numai ipotetică - a anulării autorității statelor este indezirabilă, întrucât statele sunt nu numai cele mai înalte forme de organizare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să accentueze o serie de probleme aflate în suspensie și neglijate în perioada competiției bipolare sau înghețate de cele două superputeri și, în consecință, au asociat viitorul cu un flux continuu de anarhie și haos. Astfel, în prezentarea unei perspective sceptice, Robert Kaplan vorbește despre un haos regionalizat în Africa, în Balcani, în subcontinentul indian și în fostul spațiu sovietic și un clivaj Nord-Sud din ce în ce mai mare la nivel global. În opinia sa, prăbușirea echilibrului de putere la nivel global și a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și căror obiective servește conceptul. Literatura de specialitate oferă o gamă largă de opțiuni (caseta 2), care nu sunt convergente, împărțite de altfel și între actorii implicați în procesul de globalizare: oamenii obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea liberului schimb. Rezolvarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
muncă.<footnote Dehesa, de la G., Câștigătorii și învinșii globalizării, Editura Historia, București, 2007, p. 7. footnote> Poate ar trebui amintit că prezentarea beneficiilor globalizării pare să fie cel puțin la paritate cu efectele negative ale acestui concept controversat. La extremitatea scepticilor sunt găsite și formule pesimiste (caseta 4); acestea pot întregi spațiul de gândire al specialiștilor și de acțiune a globalizării. Definiții pesimiste ale globalizării Paul Kennedy: Planeta este tăiată astăzi de o uriașă linie despărțitoare: de o parte a ei
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]