3,006 matches
-
domnul părinte spune o rugăciune, iar obiectivul și familia îl ascultă.” Mănăstirile din regiunea Iași și personalul monahal În data de 06.12.1951, se cereau printr-o adresă tabele care să cuprindă nominal numărul viețuitorilor de la mănăstirea D. și schiturile H., B., T., M., M., V. și istoricele acestora. De asemenea, se cereau istoricele de la schiturile I.B., B., S., P. Ca răspuns, din cele 21 de schituri și mănăstiri, în 1951, doar cinci erau încadrate informativ cu câte un informator
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
personalul monahal În data de 06.12.1951, se cereau printr-o adresă tabele care să cuprindă nominal numărul viețuitorilor de la mănăstirea D. și schiturile H., B., T., M., M., V. și istoricele acestora. De asemenea, se cereau istoricele de la schiturile I.B., B., S., P. Ca răspuns, din cele 21 de schituri și mănăstiri, în 1951, doar cinci erau încadrate informativ cu câte un informator calificat, două cu informatori necalificați, iar patru cu informatori din comună. În data de 17.05
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
o adresă tabele care să cuprindă nominal numărul viețuitorilor de la mănăstirea D. și schiturile H., B., T., M., M., V. și istoricele acestora. De asemenea, se cereau istoricele de la schiturile I.B., B., S., P. Ca răspuns, din cele 21 de schituri și mănăstiri, în 1951, doar cinci erau încadrate informativ cu câte un informator calificat, două cu informatori necalificați, iar patru cu informatori din comună. În data de 17.05.1950, este furnizată o notă despre mănăstirea D., jud. Vaslui, propusă
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
organizație a mai avut cunoștință episcopul O.P., arhiereul A.D., călugărițele H.I., fostă directoare a seminarului monahal de la N., B.S., stareță la A. și G.C. de la P. Agentul arată că o legătură a elementelor arătate mai sus, trebuie să fie schitul D., pe care-l vizitează des arhiereul N.M. și care era, de asemenea, frecventat de D.F. Dintre preoți, nu ar fi străini de acțiunile celor arătați mai sus următorii: G. din Ploiești, B. din Buzău și B. din Craiova; ultimul
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a înțeles, astfel că a început să ne furnizeze unele informații, însă nu la valoarea posibilităților ce le are.” Notă Informativă, 18.05.1980: „Sursa cunoaște că în cursul lunii aprilie 1980, a sosit la Centrul Eparhial, monahul C.P. de la schitul C. - Vâlcea pentru depunerea unor situații și a fost înconjurat de mai multe persoane [...] și vorbeau despre o scrisoare trimisă de respectivul călugăr unui post de radio străin. Discuția avea caracter de «glumă» dar se discuta. [sic!]” Notă Informativă, 08
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între timp, G.I. a fost înlocuit de la conducerea fracțiunii de la T.N. cu fanaticii dușmănoși G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști, instigați de M.N. de la schitul C., Reg. București, l-au părăsit pe I.M., acuzându-l de „atitudine democratică”, alăturându-se lui G.T. În baza probelor prezentate în legătură cu instigările lui G.T. și a complicilor săi, au fost reținuți în 13.02.1952 G.T., 5 conducători laici
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
au decât max. 7 500 de credincioși. Din 4 mănăstiri pe care le au ei în situație, nu au decât 3, deoarece în Mircești Focșani nu există nici o mănăstire, decât o bisericuță pusă abia în construcție, iar din cele 5 schituri pe care le dau pe această schemă, două din ele nu există (la Codreni și Ileana, Reg. București). Situația prezentată de această delegație nefiind reală, tov. Ministru Constantinescu-Iași, le-a respins-o și le-a cerut să prezinte și un
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
1 040 000 câți erau în 1938. Stiliștii sunt răspândiți în special în Reg. Bârlad, Bacău, Iași și Suceava. Stiliștii au 4 preoți care deservesc 24 de biserici, 12 paraclise și 3 case de rugăciuni. În cele 8 mănăstiri și schituri stiliste se adăpostesc 48 de călugări și 112 de călugărițe. [...] Stiliștii, pe lângă zvonuri alarmiste și instigări împotriva regimului nostru, a URSS și a GAC, în mănăstirile lor au adăpostit bandiți fugiți din munți și chiaburi urmăriți de autorități. Astfel, în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
lor în statut, urmând a semnala imediat orice e important pe linia noastră. Ulterior, vom prezenta un studiu mai detaliat privind activitatea stiliștilor. Notă Informativă, sursa „Horia”, 23.10.1953: În ziua de 18.10.1953 s-a prezentat la schitul stilist din com. Copăceni, Reg. București, numitul N.N. [...] care a adus o scrisoare din partea lui M.N.. Din scrisoare rezultă că M. se află camuflat undeva prin munți, lucru pe care cel care a adus scrisoarea a afirmat că nici el
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
instrument de răzbunare față de Biserica Ortodoxă. După 1944, mișcarea stilistă s-a redus brusc, întrucât au încetat atât agitațiile demagogice, cât și nemulțumirile de ordin politico-social ale țărănimii. Clicile profitoare însă au rămas grupate în câteva așa-zise „mănăstiri” sau „schituri stiliste”. Lor li s-au adăugat și câțiva preoți sau călugări recent caterisiți de către Biserica Ortodoxă din cauza abaterilor lor grave. În prezent, se pare că numărul țăranilor stiliști nu este mai mare de 10-12 000, împrăștiați îndeosebi în satele din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acestora spre problemele ce trebuie atinse.” Notă Informativă, 10.05.1952: „M.N. din satul C. Reg. București, care, plecat fiind în Moldova cu misiunea de a dirija diferite chestiuni în calitate de șef al stiliștilor și reîntocându-se, comunică următoarele: călugărul N.P. din schitul Slătioara a fost arestat de Miliție și că alt călugăr cu numele de N.V. este dispărut și că bănuiesc că și acesta ar fi arestat. De asemenea, a mai spus că personal a fost la închisoarea din Sucioara și, făcând
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
că, în curând, urmează să fie judecați de consiliul de război. A mai spus că călugării sunt închiși în celule și că sunt încadrați câte un călugăr și câte un om civil.” Notă Informativă, sursa „Horia”, 13.05.1952: „La schitul de călugări stiliști C., reg. București, s-a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a prezentat din partea Miliției Raionale București, un delegat special, un tov. ofițer, și altul din partea Sfatului Popular respectiv și, în baza ordinului semnat de către Direcția Generală a Miliției din RPR, a fost ridicate anteturile și ștampilele ce le posedă susnumitul schit ca persoană juridică. Călugării aflați acolo au comentat asupra acestui eveniment, spunând cum că cele petrecute parvin din partea Bisericii Oficiale și că ridicarea ștampilelor înseamnă că cultul stilist este ca și desființat. Starețul M.N., care, după câteva ore, sosește din
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
juridică. Călugării aflați acolo au comentat asupra acestui eveniment, spunând cum că cele petrecute parvin din partea Bisericii Oficiale și că ridicarea ștampilelor înseamnă că cultul stilist este ca și desființat. Starețul M.N., care, după câteva ore, sosește din București la schit, obiectează secretarului care a predat ștampilele cât și pentru faptul cum că de ce nu a mai ștampilat un număr de hârtii albe cu care să mai poată face anumite servicii. Apoi despre comentariile ce le fac ceilalți călugări, cum că
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
catolici din interiorul Ardealului. De asemenea, au mai spus că a discutat cu un ofițer de miliție tot pe stilul vechi și că i-a spus că biserica e pe cale de ducă. A mai vorbit că se va interesa despre schitul Copăceni, dacă sunt urmăriți călugări de acolo, cine și cum. Sursa Horia” „Telegramă Suntem informați că Patriarhul Bisericii Oficiale are aprobarea să pornească o prigoană împotriva noastră pentru a ne trece cu forța la Cultul Oficial. Ca o primă măsură
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
T.G. care pare a fi autorul unuia din aceste memorii, dacă nu cumva este chiar G.T., care se iscălește sub acest pseudonim.[...] Șef direcție Lt. Col. Budișteanu N. Șef serviciu Lt. Col. D.C. Sican” Notă Informativă, sursa „Horia”, 24.11.1952: La schitul C. - București de către preotul M.C. se oficiază cununii și botezuri fără nici o formă legală. Printre acestea s-a observat mai mult tineret între 22-28 ani. Preotul M.C., la orice cununie religioasă oficiată, pomenește pe fostul rege Mihai, socotind că prin
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
aproximativ 12 km de Vaslui, pe drumul Vaslui-Bacău. În cartea lor despre viața și personalitatea lui Dimitrie Gusti, Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu (1967) publică o fotografie-mărturie realizată cu ocazia „primelor ieșiri pe teren” a Seminarului, în perioada 1911-1912, la Schitul Tarița, lângă Iași. Textul la care ne referim mai sus aparține, credem, unei perioade apropiate, posibil un an sau doi după aceea, dar relatează o situație dinaintea războiului, căci nu cuprinde nici o referire la acest eveniment. Deși profesor la Universitatea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Căci continuă: „Să mă străduiesc întru anonimat, să fac eforturi de a nu ieși în față, să rămân în umbră și obscuritate Ă e singurul meu țel. Înapoi la sihaștri! Să-mi inventez o singurătate, să clădesc în suflet un schit cu resturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au rămas” (idem). Numai că sfaturile acestea imperative, exprimând voința disperată a lui Cioran, nu devin foarte ușor fapt. Oricum, a trecut în etapa căutării anonimatului și a repudierii celebrității. Transcrie
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să ne amintim că Cioran îl sfătuia pe Eugen Ionescu să se roage, că lui însuși își spune „Înapoi la sihaștri!”, pentru a-și angaja orgoliul în fuga de lume: „Să-mi inventez o singurătate, să clădesc în suflet un schit cu resorturile de ambiție și de orgoliu ce mi-au mai rămas” (I, 73). Iată-l, deci, pe Cioran, demonicul Cioran, care spunea despre sine că nu este „credincios, nici măcar religios” (II, 343), căutându-și, totuși, reperele dacă nu în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Sturza din Tecuci au făcut un jurământ la Soveja să sprijine activitatea partizanilor din munți în care se scria : ” Noi, liceenii de pe întreg cuprinsul județului Putna, ne-am întrunit în acest sfânt lăcaș de închinăciune pentru drept credincioșii de la Schitul Lepșa și jurăm cu mâna pe inimă să le fim de nădejde partizanilor din grupurile de rezistență Vrancea, pentru îndepărtarea comuniștilor de la conducere și alungarea Armatei Roșii din țară, căci aceștia urmăresc să distrugă mica proprietate țărănească și să înființeze
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să înființeze gospodării colective ca în Rusia. Jurăm să ne sacrificăm chiar viața, până la ultima noastră suflare, intrând în organizația revoluționară “Frățiile de Cruce”, apărându-ne frumusețile și bogățiile României. Așa să ne ajute Dumnezeu! „ Datat azi 7 august 1949, schitul “Lepșa, județul Putna. Au urmat semnăturile liceenilor care au depus jurământul de credință printre care erau Tinca Paragină, Florica Paragină...Ticu Mălăcescu... și Nicolae Ilie Chițu. Ion Paragină, cel care conducea partizanii, i-a scris pe toți elevii care au
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lapte închegat, atât de dulce/ ca aripi se adună pe gât să mi se culce." 1 "O poezie neagră, o poezie dură, o poezie de granit". 1 Intuim în creația poetului procedee ce țin de paleta expresionistă chiar din volumul "Schituri sub soare" (1929), " Inimi sub săbii", și în "Ceea ce nu se uită?"(1944), "Scutul păcii" (1949). Poetul continuă să publice volumele "Poeme de pace și luptă" (1953), "Cântecele pădurii tinere"(1953), "În satul lui Sahia" și "Bălcescu" versurile cuprinse în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce ființează în nervurile mitului. În 1983 am avut șansa și privilegiul unei întâlniri cu Mircea Eliade la Chicago. Am vorbit despre Ziditorul meu câteva ceasuri... Apoi, încet încet, timpul îmi întărea puterile. La Muntele Athos într-o chilie a schitului românesc Podromu gândurile au venit, și râvnite de atâtea vreme, imaginile au început să se audă. Este o sinteză a celorlalte încercări, o iluminare... Acolo la Sfântul Munte am găsit organicitate temelor mele: înălțarea și surparea, febra minții, revolta și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din timpul acțiunii, Zahei rămîne orb, în toate sensurile cuvîntului. Orb, fiindcă naiv, la intențiile nerostite ale maleficului Panteră, interlopul companion întîlnit în spital. Orb, fiindcă ignorant, la lumea "gunoaielor" în care pătrunde, păcălit și ademenit cu promisiunea călătoriei la schitul salvator de pe malul Dunării, Dervent. Orb la pericolele ce-l așteaptă, fiindcă neinițiat în lumea răului: incapabil el însuși de duplicitate (simplicitatea, elementul esențial de formulă în reprezentarea celui "sărac cu duhul") și exprimare malefică a intereselor triviale. Personajul compune
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de hangiță, a trecut prin întâmplări stranii, a plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]