1,107 matches
-
au făcut de acum un loc recunoscut în istoria modernă, în schimb modernitatea nu și-a făcut încă un loc semnificativ în gîndirea ortodoxă. Vorbind despre tipologia spirituală a ramurilor creștine, fiecare cu geniul, dar și cu limitările ei, André Scrima menționează neîncrederea în istorie a ortodoxiei, teama ei că ar putea fi distrasă dacă acordă atenție creatoare istoriei de la contemplarea extatică a Originii, spre care conduc mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mistica și liturgica Răsăritului. Dar această orientare polară riscă să rămînă doar o moștenire neexploatată și, pînă la urmă, iluzorie, dacă ea nu se proiectează, formativ, pe o istorie asumată ca făcînd parte, și ea, din planul divin. Pentru André Scrima, creștinismul (atît occidental, cît și oriental) ajunge să se supună unei logici plane atunci cînd gîndește raportul Biserică lume potrivit unor categorii liniare, fie că e vorba despre opoziția ireductibilă dintre cele două sau de reducția nediferențiată a uneia la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
misterul și din nemărginirea transcendenței. Or, exercițiul de transcendere e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii, a călătorului spiritual care, abandonînd mărcile identității statice, tinde spre acea completitudine echivalentă cu trecerea la limită a persoanei, atrasă de plenitudinea, liberă de condiționări, a divinului. în cazul religios, tema întîlnirii cu celălalt se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vehicule spre Adevărul incircumscriptibil. A-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei, ci o bună dovadă a universalității ei, a faptului că ea conduce efectiv spre acel Pol din care decurg toate credințele. Pentru André Scrima, a concepe religiile în convergență polară obligă la rigoare și, în același timp, la creativitate teologică : a descoperi din interiorul propriului meu loc teologic căile unei depășiri fără renegare. Chiar în spațiul aceleiași credințe, aspectele diversității capătă astăzi o relevanță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a oglindi în viața intelectuală libertatea creatoare a Duhului. Pentru André Scrima, acest beneficiu al diversității e garantat de textul biblic. în lumile vechi, ca și în vremea noastră, opțiunea pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și istoria devin foarte importante lucruri trecătoare : medii de trecere, teritorii pe care se sprijină din plin pasul călătorului pentru a trece mai departe, întipărind în ele urmele drumului său. Pentru efortul spiritual al persoanei, este valabil ceea ce spunea André Scrima despre religii : Ele nu au a triumfa în această lume și poate că modul cel mai prețios în care o pot ajuta este acela de a pune pe lume adevăruri și semne ce vor înainta apoi pe drumurile istoriei, fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau scleroză nu produc noutate, ci se mulțumesc să reproducă o doctrină diminuată tocmai prin tradiționalism. în schimb, momentele de creativitate dau cu necesitate o tematizare nouă adevărului revelat. Reușita lor constă în a regîndi ca din nou spunea André Scrima depozitul tradiției în condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
plenitudini care nu încetează să-și descopere preaplinul, e marca cea mai sigură a unei experiențe spirituale autentice. Adevărul îmi pare mereu nou, născut și descoperit pentru prima oară, spunea Berdiaev. Cînd Andrei Pleșu vrea să caracterizeze demersul lui André Scrima, el alege, pe drept cuvînt, tocmai tema noutății : nu noutatea mecanică cu care ne-au obișnuit revoluțiile veacului, ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ci noutatea autentică, sentimentul proaspăt al originarului, reașezarea liberă în spațiul tradiției. Din confruntarea cu noul absolut al Originii la care tradiția, spre deosebire de tradiționalism, dă acces decurg, pentru Andrei Pleșu, cele trei tipuri de noutate prezente în textele lui André Scrima. Iar ele sînt tocmai cele prilejuite de modernitatea tîrzie : a) noutatea limbajului, care își culege termenii și referințele din cele mai variate domenii de studiu și de experiență ce pot fi exploatate spiritual ; b) noutatea reîntîlnirii dintre tematica teologică și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
studiu și de experiență ce pot fi exploatate spiritual ; b) noutatea reîntîlnirii dintre tematica teologică și cea a culturii înalte ; c) noutatea Universalului descoperit și în alte tradiții spirituale, dată fiind fidelitatea inteligentă față de propria tradiție. Dacă interpretările lui André Scrima au prospețimea originarului, este pentru că ele urmăresc mereu adîncirea în Origine. Ceea ce îl captivase în tradiția creștină răsăriteană fusese tocmai dinamismul ei participativ la viața intra divină, fusese luciditatea ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei extatică, apofatismul ei, pe care aspectele catafatice nu făceau decît să-l intensifice, fuseseră eficacitatea și rafinamentul cu care ea îl insera pe om în elanul Duhului. Cînd schițează, de pildă, suita tematică a celor șapte Concilii ecumenice, părintele Scrima o înfățișează ca pe o înaintare în misterul Treimii, ca desfășurare doctrinară a noutății infinite, deja dată în revelația christică. Cînd interpretează ciclurile liturgice bizantine, el le înfățișează ca urcușuri ale omului pe cale de a fi deificat în realitatea împărăției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ta unidirecționată nu îl poate decît parcurge secvențial, prin rotirea ei treptată. Ca privitor activ, chipul din boltă creează întregul spațiu, îl desfășoară cu privirea Lui. Christos ațintește simultan toate dimensiunile acestui spațiu și, privindu le, le dă realitate. André Scrima amintea adesea dublul nume și dublul rol christic : Christos este omnipotens, dar mai ales omnitenens, Atotputernic, dar mai ales Atotțiitor, atotsusținător. Există, în această întîlnire a ochilor, o simetrie care face să corespundă prin răsfrîngere chipul de jos cu cel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradiții, teologia creștină mistică se concentrează și ea pe misterul divinului, pe realitatea lui supra-esențială, față de care ființa și actele sale se înfățișază ca derivate, margini luminate ale tenebrei supra luminoase. Posibilitatea creației, a lumii ține de aceste margini. André Scrima asocia concepția lui Ioan Damaschinul privind creația cu tema țimțum, potrivit căreia Dumnezeu creează lumea precum marea țărmurile : retrăgîndu-se . Doctrinele creației prin retragere tematizează spațiul lumii ca fenomen al transcendenței divine în chiar actul autotranscenderii sale. Peisajul lumii are ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate produce. Cei pe care i-am invocat adesea în cuprinsul textului Nikolai Berdiaev, Simone Weil, L. Ko\akowski, André Scrima, Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici gîndesc temele religiei cu o prospețime liberă de nostalgii tradiționaliste, la încrucișarea dintre lumina unui adevăr peren și starea lumii de astăzi. Primul beneficiu pe care am încercat să-l pun în lumină de-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios, introducere la Nikolai Berdiaev. Sens care o poartă, o străbate, o depășește. Pasajul din crezul creștin care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
covîrșit pe celălalt? Prealabilele dogmatice decid deja rezultatul înainte ca efortul teologic să demareze. Situație bine instalată, pe care trebuie să o depășim (André Scrima, Religions de salut et salut en Jésus-Christ [mai 1985, Beirut], text publicat în volumul André Scrima, Teme ecumenice, ed. cit., pp. 88-103). tradițiile lumii nu au încetat să le cerceteze și să le rostească. Ireductibilitatea religiei la normă socială, formele tradiției care cheamă spre o perpetuă depășire, în sfîrșit, abordarea paradoxală a absolutului în tensiunea dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Urmează Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara, trecându-și bacalaureatul în 1943. Face apoi studii la Universitatea „La Sapienza” din Roma, unde obține licența în litere magna cum laude în 1948. Câțiva ani trăiește din sport, devenind căpitanul echipei naționale de scrimă. Este cercetător la Academia RPR (1953-1954), redactor la Uniunea Scriitorilor (1954-1955), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956) și la revista „Teatrul” (1956-1961), secretar literar la Teatrul Regional București (1961-1963), redactor și secretar general de redacție la „Secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
Demonstrarea mersului alternativ și simultan pe schiuri cu role. C. CERINȚE MORFOLOGICE: - talie minimă: 170 cm fete și 175 băieți; - raport talie/greutate conform: G = Tcm - 110; - raport bust/membre inferioare = 1; - anvergură mare: talia în cm. + 5 - 10 cm. SCRIMĂ A. PROBE ȘI NORME PENTRU EVALUAREA CALITĂȚILOR MOTRICE * Nr. Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 7 Se apreciază nivelul tehnic-tactic și eficiența execuțiilor. C. CERINȚE MORFOLOGICE: talie minimă: 170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
pe pictorul Manet, a fost impresionată de biblioteca lui, de cultura lui, de gentilețea lui și de mințile strălucite ce-i țineau companie. Întrebată de unde se trage, își inventa originile, spre exemplu, se recomanda ca fiind fiica unui maestru de scrimă din Viena, la Curtea de Habsburg. Din instinct a acceptat să-i pozeze lui Manet, dar a impus o relație strict profesională. A aflat că Manet, respectat de cei asemenea lui, când descoperă o femeie care-l inspiră, se îndrăgostește
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Această activitate fizică nu trebuie să constituie un scop în sine. Spiritualizată de evoluția interioară, ea nu este decât mijlocul tehnic de exteriorizare a "retrăirii" cât mai corect posibil. În capitolele despre Munca de actor privitor la mișcare (gimnastică, dans, scrimă, acrobație etc.), Stanislavski insistă asupra senzațiilor pe care le încearcă un comediant sub forma unei "energii", care îi va permite să manipuleze emoția. Munca actorului pleacă deci totdeauna din interior, unde se declanșează procesul de "retrăire", spre exterior, unde corpul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Privilegiați, 69; Ierunca, Subiect, 83-88; Marin Diaconu, Fișă pentru un profil spiritual: Paul Sterian, JL, 1993, 23-26; Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, JL, 1993, 45-48; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Noica, Semnele, 240-242; Andrei Scrima, Timpul „Rugului aprins”, îngr. Anca Manolescu, pref. Andrei Pleșu, București, 1996, pasim; Marin Diaconu, Paul Sterian - publicist, VR, 2001, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 383-384. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]