1,135 matches
-
ca Barbey d’Aurevilly), Baudelaire e primul autor care ridică dandysmul la rang de doctrină, numind-o ca atare, În timp ce se Întreabă patetic: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă?”1. Luând-o pe firul etimologiei, afăm că doctrina era, la origini, Învățătură, artă, știință, teorie. Nici azi Înțelesul cuvântului nu s-a schimbat prea mult: „totalitate a principiilor unui sistem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Însuși, Jean d’Ormesson nu uită să Îi pomenească pe La Bruyère și pe La Rochefoucauld, citându-l Însă ca pe un zeu pe Baudelaire: „Ce este așadar pasiunea asta, care, devenită doctrină, și-a făcut adepți atotstăpânitori, instituția asta nestatornică În scripte, ce și-a făcut o atât de trufașă castă? E mai presus de orice o nevoie aprigă de a-și plămădi o originalitate, cuprinsă În limitele exterioare ale uzanțelor zilnice. E un fel de cult de sine Însuși ce poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
bună reputație În materie de chiolhanuri. Poate exagerez eu oleacă, dar nu asta contează... Se pare că verificările dispuse de episcop În chestiunea averii lui Bérenger Saunière n-au dat cine știe ce rezultate: preotul era sărac și curat, cel puțin În scripte. În schimb, Marie Dénarnaud devenise subit o mare proprietăreasă - Înțelegeți mișcarea, nu? Rolul ei nu se reduce Însă la prestarea de servicii casnico-amoroase și la asigurarea spatelui preotului evazionist În fața superiorilor. Se mai vorbește și că cei doi procedează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mere și mere și mere și iarăși se întoarnă ghe unghe o purces”. Cred că am fost destul de limpede „reșpeckive esact”. Nu? Mai „esact” nici că se putea. Și acuma mai trimite-mă acasă, vere, fiindcă încă mai figurez în scriptele nevestei și mă pot trezi scos din porție... Pe mâine, dragule! Te aștept tot aici. Ora șapte e potrivită? Cred că da, dar dacă vezi că nu apar, asta înseamnă că am fost băgat la arest... hă, hă, hă! Nici o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
părțile comune; ... k) reprezintă asociația față de terți, înaintea instanțelor judecătorești și a altor organe ale statului, în baza unei delegații scrise primite în acest scop de la comitetul asociației, semnată de președinte și de un membru al comitetului asociației; ... l) păstrează scriptele și registrele asociației, cu excepția registrului de procese-verbale al comisiei de cenzori, care se păstrează de persoanele prevăzute la articolul 26 litera c; ... m) primește și înregistrează cererile și reclamațiile privind raporturile dintre locatari sau dintre aceștia și asociație și le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196643_a_197972]
-
s-ar fi constituit într-o „mică pauză”, extinzând apoi preocupările la M. Kogălniceanu, V. Pârvan etc. Și-a confecționat propriile-i instrumente de lucru, un model al genului, un mare serviciu făcut istoriografiei și pentru că scot din uitare atâtea scripta minora, observa Radu Vulpe, referindu-se la volumul Scrieri de V. Pârvan. „Totul se leagă” după cum ne-o probează iminenta istorie a istoriografiei române, ce prinde corp deocamdată într-o suită inelară: cronicari, pașoptiștii, „Junimea”, școala critică, noua școală, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legea impune forma scrisă pentru însăși dovedirea actului juridic." Data înscrisului sub semnătură privată nu constituie o condiție necesară pentru validitatea înscrisului, dar ea prezintă importanță, în cele mai multe dintre situații. Data este supusă însă condiției recunoașterii, eventual a verificării de scripte. Ea face dovada până la proba contrară între părți, terților nefiindu-le opozabilă decât data certă, care potrivit art. 1182 din Codul civil de la 1864, se dobândește: din ziua în care înscrisul s-a prezentat la o instituție de stat; din
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
semnătură privată În ceea ce privește forța probantă a înscrisului sub semnătură privată, articolul 1176 din Codul civil de la 1864, dispunea că: "Înscrisul sub semnătură privată recunoscut de partea căreia i se opune, sau recunoscut de instanța de judecată pe calea verificării de scripte, ca provenit de la aceasta, are între cei care l-au subscris și cei care le reprezintă drepturile, aceeași putere doveditoare ca și înscrisul autentic". Cu ușoare modificări dispoziția este preluată de art. 273 din noul Cod de procedură civil, care
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că actul este semnat de părți sau de autorul actului unilateral. El nu va constitui o probă în cazul în care nu este recunoscut de partea căreia i se opune sau nu este verificat în justiție prin procedura verificării de scripte 449. Articolul 1178 din Codul civil de la 1864, prevedea în acest sens, că atunci "când cineva nu recunoaște scriptura sau semnătura, sau când succesorii săi declară că nu le cunosc, atunci justiția ordonă verificarea actului". Soluțiile practicii judiciare sunt nuanțate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
modalitățile prevăzute de lege (art. 278, al. 1-6) din noul Cod de procedură civilă. 448 Dec. civ. nr. 707/1979 a Trib. Jud. Cluj, cu nota critică de D. Chirică, în R.R.D. nr. 10/1980, pp. 56-67. 449 Verificarea de scripte, art. 177-185 din Codul de procedură civilă, se poate face prin diferite metode: prin confruntarea înscrisului contestat cu scrierea și semnătura făcută după dictare în fața instanței; prin confruntarea de către instanță a înscrisului contestat sau nerecunoscut cu alte înscrisuri, denumite piese
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Maciu, Vasile, " Cum și-a cucerit România independența", în Revista romană de istorie, nr. 3, 1965. Mackenzie, David, The Serbs and Russian panslavism, 1875-1878, Ithaca Cornell University Press, 1967. Neagoe, Stelian (ed.), Memoriile Regelui Carol I al României, București, Editura Scripta, 1992. Nelidov, Conte de, "Souvenirs d'avant et d'après la guerre de 1877-1878", în Revue des Deux Mondes, 15 iulie 1915. Rosetti, Radu, Documente privitoare la misiunea lui Brătianu la Constantinopol în toamna 1876 și alte documente din arhiva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Unirea Transilvaniei cu România, Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas, 1991; Neoliberalismul, București, Editura Scripta, 1992. CAPITOLUL II: Ambianța culturală dintre cele două războaie Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, București, 1934. Blaga, Lucian, Poemele luminii, Sibiu, 1919 Pașii profetului, Cluj, 1921; Poezii, București, 1942; Opera dramatică, vol. I, Sibiu, 1942; Orizont și stil, București, 1936
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
valoarea probantă a înscrisurilor sub semnătură privată, adică vor face dovada deplină între părțile contractante neputându-se face dovada prin martori sau prezumții în contra sau peste cuprinsul actului. Singura cale prin care poate fi contestat este cea a verificării de scripte. Nu avem în vedere aceste situații particulare ci situația tip în care procesul-verbal este semnat de președinte și secretari. În aceste situații evident, procesul-verbal nu reprezintă nici act autentic, nici înscris sub semnătură privată. O opinie a fost că procesul-verbal
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
între laicism și relativism" readuce în actualitate un "subiect medieval", referitor la raportul dintre Biserică și Stat autorul fiind un specialist recunoscut în această problematică, autor deja al unei cărți în materie "Biserica în Stat. O invitație la dezbatere (Editura Scripta, 1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Duhului, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2002. Pacaut, Marcel, La théocratie: Église et le pouvoir au Moyen-Âge, Paris, Desclée de Brouwer, 1989. Pleșu, Andrei, Despre îngeri, București, Editura Humanitas, 2003. Preda, Radu, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, Cluj-Napoca, Editura Scripta, 1999. Scheler, Max, Omul Resentimentului, București, Editura Humanitas, 2007. Sesboüé, Bernard, Jésus-Christ à l'image des homes, Paris, DDB, 1977. Sesboüé, Bernard, Pédagogie du Christ: éléments de christologie fondamentale, Paris, Cerf, 1994. Soloviev, Vladimir, La Sophia et les autres écrits
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ALB. Se poate o mai categorică scăldare în apele papistașilor?". 19 Pentru o bună înțelegere a raportului dintre Biserică și stat în contextul actual, vezi lucrarea excepțională a teologului Radu Preda, Biserica în Stat. O invitație la dezbatere, Cluj-Napoca, Editura Scripta, 1999. 20 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 630, 6 decembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Autonomia bisericească, p. 408. 21 Nae Ionescu, Biserică, stat, națiune, în "Predania", an I, nr. 4, 1
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
infiltrați peste tot și arhivele care furnizează încontinuu un inepuizabil material ce va sta la baza atâtor și atâtor acuzații de trădare. Havel sesizează ridicolul activității scriptice cotidiene, dar nu semnalează amenințarea permanentă pe care o constituie arhivarea tuturor acestor scripte. Poate pentru că noi n-am înțeles asta decât după 1989... Operetc "Opere" Hamlet sau supravegherea generalizatătc "Hamlet sau supravegherea generalizată" Hamlet e piesa tuturor posibilităților, adevărată „operă deschisă” - în sensul atribuit odinioară acestei sintagme de către Umberto Eco, în cartea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Leon. Acum în gospodăria lui se află fiul său, Pavel Bunu. Așa că în peisagistica eminesciană, în afară de multe bălți și cîteva iazuri, se află un singur lac veritabil, în codrul Cătămăreștilor, la 2.200 m depărtare de marginea satului Ipotești. În scriptele Ocolului Silvic, acest lac apare cu suprafața de un hectar și 30 de ari. În sfîrșit, cîteva observații cu privire la valabilitatea informațiilor, culese de la bătrînii din Ipotești. De la nașterea poetului au trecut 129 de ani, iar de la înmormîntarea lui au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de experimentare: eșantionul experimental (56), metoda integrală a grupelor echivalente (57). Cea de-a doua categorie de cercetări cu caracter metodologic s-a referit la metodele de obținere a datelor necesare investigației științifice: metoda anchetelor (anchete biografice și anchete în scriptele documentele școlare) (58), fișa psiho-pedagogică. În sfîrșit, a fost abordată și problema măsurării, a cuantificării datelor obținute, în scopul unei cît mai sigure verificări a ipotezelor. Au fost publicate, pe această temă, mai multe studii privind folosirea metodei statistice în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Revista de filosofie", nr. 2/1940. 57. EM. BRANDZA, Experimentul pedagogic prin metoda integrală a grupelor echivalente, Editura "Cercului de studii", București, 1934. 58. EM. BRANDZA, Metoda anchetelor biografice, Editura "Cercului de studii", București, 1936; D. MUSTER, "Metoda anchetelor în scriptele școlare", în vol. Pregătirea pedagogică și teoretică a profesorului secundar, Seminarul pedagogic universitar, 1938. 59. Cf. a. D. MUSTER, Metoda statistică în psihologie și pedagogia experimentală, din publicațiile "Cercului de studii", Cartea Românească, București, 1935; b. D. MUSTER, Corelația. O metodă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
date aparținînd funcțiilor etc., pe care le au îndeobște restaurantele. Mai general, NARAȚIUNEA poate fi considerată un cadru ce permite anumite feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt adesea considerate ca fiind echivalente cu SCHEMELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și cîteva diferențieri sugestive: un cadru legat temporal și ordonat serial este o schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plan]. Un cadru semantic global care reprezintă diverse aspecte ale realității (pertinente pentru un planificator), sau care avansează spre un SCOP. Narațiunea constă adesea din seturi de planuri care interacționează. Se consideră adesea că planurile sînt echivalente CADRELOR, SCHEMELOR și SCRIPTELOR, dar s-au propus anumite distincții sugestive: un cadru ordonat serial și conexat temporal este o schemă; o schemă direcționată către un scop e un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Bartlett 1932; Beaugrande 1980; Bruce, Newman 1976
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau a unor aspecte legate de ele) (Bartlett). Se consideră adesea că schemele sînt echivalente cu CADRELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și distincții sugestive: o schemă este un motiv conexat din punct de vedere temporal și ordonat din punct de vedere serial (schema unei "case", de ex., ar reprezenta ordinea în care se construiesc casele sau, altfel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și GRAMATICA POVESTIRII. script [script]. O reprezentare a cunoașterii, ale cărei elemente sînt văzute ca instrucțiuni legate de buna îndeplinire a anumitor roluri (Schank, Abelson). Scriptul unui "restaurant", de pildă, conține instrucțiuni pentru client, chelner, casier, ș.a.m.d. ¶Deși scriptele sînt frecvent considerate a fi echivalente CADRELOR, PLANURILOR și SCHEMELOR, ele sînt mai corect descrise ca fiind stereotipe și direcționate spre un scop. ¶Beaugrande 1980; Schank, Abelson 1977. secvență [sequence]. O unitate componentă a NARAȚIUNII care e capabilă să funcționeze
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
iudeo-cretini spun despre vedenie că s-ar fi întîmplat pe la anii 90 în timpului domniei împăratului Domițian! Făcătură cu umplutură care pute de te trăsnește dar pe ei îi miluiește și fericește! Tot pentru cinstea și lauda mincinoșilor amintesc cartea Scripta aramaica de C. Daniel apărută în anul 1980 unde la pagina 320 este reprodusă o foaie dintr-un ma-nuscris cabalistic. Aceasta reprezintă sfeșnicul cu cele șapte ramuri. Brațul sfeșni- cului este lipit de o pasăre cu două capete și împreună
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]