95,542 matches
-
Gabriela Duda face o traducere excelentă și semnează o prefață consistentă și bine realizată. Henri Michaux - Mișcări ale ființei interioare, traducere, prefață și repere biobibliografice de Gabriela Duda, Ed. Univers, București, 2000, 320 p., f.p. Occidentul între Est și Vest Scrisă în franceză și publicată în România de un editor francez, nu poți spera decât că L'Occident est à l'Est va fi citită și în Franța. Cu gândul la un astfel de public, Al. Paleologu construiește un discurs liber
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
el, după cum vom vedea) suferă încă de o ipocrizie complet dizgrațioasă. Și efectul acestei atitudini păguboase se vede imediat în cărți, sînt cărțile care îl irită pe Nemoianu: "Cărțile care-mi stîrnesc iritarea sînt de multe ori în America acelea scrise de colegii mei academicieni, de critici care mi se pare că nu au o viziune realistă asupra lumii, a societății în care trăim și care se refugiază într-un soi de stîngism foarte artificial, într-un turn de fildeș al
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
obiectul neistovitului său oficiu. Victor Felea presară numeroase reflecții asupra tipului său de jurnal, dealungul anilor. Prima ce se cuvine menționată e datată 24 august 1985 și privește, în fapt, întreaga sa creație: " Plăcerea de a mă transforma în cuvinte scrise. În ele îmi găsesc singurul rost concret. Numai astfel am senzația de a face să rămână din mine ceva." (p. 629). Jurnalul constituie - alături de poezia și critica sa - un ansamblu considerabil de cuvinte scrise în care el se va fi
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
de a mă transforma în cuvinte scrise. În ele îmi găsesc singurul rost concret. Numai astfel am senzația de a face să rămână din mine ceva." (p. 629). Jurnalul constituie - alături de poezia și critica sa - un ansamblu considerabil de cuvinte scrise în care el se va fi transformat, cu speranța de a-și pereniza identitatea. Pe 27 martie 1984, la pagina 608, câteva rânduri rezumă cu pregnanță justificarea obsedantului demers scriptural: " Notele de jurnal sunt marginalii, ferestre, defulări, intuiții - o mărturie
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
de aur, continuînd să cultive suprarealismul. Bune capitole sau paragrafe închină, în cartea sa, Crohmălniceanu lui Brunea-Fox, regele reportajului, lui H. Bonciu, prozatorul din Bagaje și altora ca Jacques Costin, Dan Faur, Raul Iulian, Sesto Pals. Cartea, temerară și extraordinar scrisă a lui Ov. S. Crohmălniceanu e nu numai una foarte bună de istorie literară, ci și un document cu totul revelator. Dl Geo Șerban s-a îngrijit cu devotament de publicarea acestei cărți, semnînd și o densă prefață lămuritoare. Ovid
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
minime modificări, fraze, clișee care apar de mai multe ori în volume diferite. O declarație de la pagina 27 e puțin nedumeritoare: "semnatarul acestor rînduri, așa-zisul orator, are liniștea că aproape tot din ce a trăit în anii aceia e scris, mărturisit și ficționat, fără nevoia, azi, de a modifica o virgulă, acolo, în cele șase volume de Supraviețuiri". Cum vine asta, din moment ce în acestă carte exact asta se întîmplă, autorul se revizuiește? Operația are chiar ceva din exigențele montării unui
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
reeditat la Editura Polirom, revelează, înainte de orice, o voce care subminează prejudecata stupidă - vehiculată insistent de regimul comunist - conform căreia scriitorul ar fi trebuit să servească "idealurile partidului", "angajarea colectivă", politicul în defavoarea eticului ș.a.m.d. O carte despre tragic - scrisă așa cum este scrisă Vina tragică - este, indirect, o pledoarie pentru individualitate, pentru verticalitate și probitate morală, este, cu alte cuvinte tot ceea ce poate fi mai străin uniformizării și "angajării colective". Căci autoarea abordează tragicul nu doar ca pe o categorie
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
din seara de 2 iulie 1984. Nu mi s-a întîmplat niciodată să uit vreo jignire mai gravă, cum sunt din fire răzbunător, tratînd ofensele cu un aer fățarnic, nobil justificate, dar, oricum, josnic. Dacă am uitat, rămînînd doar nota scrisă, înseamnă că nu a atins nici unul din locurile mele vulnerabile pe care în secret le apăr (cunoscîndu-le adevărul; adevăr care cel mai mult ne supără cînd ne privește direct, de unde și proverbul: de nimic ce nu-i adevărat nu-ți
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
postul de radio Europa Liberă ar putea polemiza cu Puddington, pentru că există o istorie a acestor posturi de radio și privită din perspectiva estului, așa cum există o istorie a rezistenței anti-comuniste privită din perspectiva estului. Rămîne să fie și ea scrisă. Arch Puddington, Broadcasting Freedom. The Cold War Triumph of Radio Free Europe and Radio Liberty, University Press of Kentucky, 2001, 382 pag.
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
compozitorul Olivier Messiaen a remarcat originalitatea absolută, cu totul promițătoare pe atunci, a creației muzicianului român. Este inițiator al conceptului de muzică spectrală, muzică ale cărei structuri intonaționale se poziționează în baza raporturilor dintre elementele spectrului sonor. Muzica sa, economic scrisă, se desfășoară, însă, pe spații largi, generoase. Rădulescu este un autor prolific. Crede cu putere în ceea ce face. Este unul dintre puținii compozitori români ce dispun de o importantă audiență europeană și nord-americană. ~n România este cântat rar, cu precădere
Singurătatea artistului de cursă lungă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15596_a_16921]
-
sau hohotind 'la rampă' în cascade de armonii. Confruntarea dintre scenă și spectator, oricât am considera-o firească, este convenție asumată: și la teatru. Muzica o poate neutraliza. Și așa ajungem și la Mozart. La el semnificațiile trec dincolo de litera scrisă a libretului. Mozart transformă neverosimilul în realitate posibilă, superficialul în putere a omului de a crede că viața poate fi și frumoasă, dacă speră în justiția binelui, facilitatea în glumă sănătoasă. Nu a creat niciodată din afara subiectelor alese, nu a
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
1500 la 1700, grecească, de la 1700 la 1830, și națională, de la 1830 încoace - autorul nu urmează numaidecît această împărțire. El consacră un capitol Literaturii poporane, pe care o divide, în felul lui Gaster, în nescrisă (lirica, epica și celelalte) și scrisă (așa numitele cărți poporane, cum ar fi Alexandria și restul, dar și cîntecele de stea, colindele și Irozii) și un altul Literaturii poeților, adică literaturii în sensul nostru, moderne. Li se adaugă pagini despre literatura veche religioasă și istorică, și
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
cărți poporane, cum ar fi Alexandria și restul, dar și cîntecele de stea, colindele și Irozii) și un altul Literaturii poeților, adică literaturii în sensul nostru, moderne. Li se adaugă pagini despre literatura veche religioasă și istorică, și despre gramatici. Scrisă în bună limbă românească și cu ortografia impusă de Maiorescu, Istoria lui Hodoș e plină de aprecieri de bun simț, fără mari pretenții de interpretare, exactă bibliografic, cu note biografice sumare și utile. Scriitorii importanți se află la locul lor
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
aniversări și despre retorica lor. La un deceniu și mai bine de la Revoluție, aniversările s-au schimbat, retorica a rămas aceeași. Mă refer atît la concepția oficialității, cît și la felul în care sînt mediatizate aniversările. Mai puțin în presa scrisă și chiar la radio, dar îndeosebi la televiziune, sechelele de gîndire comunistă n-au dispărut, după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
BIBLIE PROTESTANTĂ PE CARE MI-AȚI TRIMIS-O? Ați vrea să aveți amabilitatea să le transmiteți oamenilor Bisericii anglicane (oricine ar fi cei care au dat ordinul să se pritocească Vulgata) că au rasolit una dintre cele mai frumoase proze scrise vreodată? O să ardă în iad, credeți-mă!" Nu-i pasă dacă gusturile ei șochează pe cineva: ea știe precis de ce comandă un autor și de ce îl respinge pe altul: ,,...vreau o carte cu poezii de dragoste. Nu Keats sau Shelley
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
al României literare și prietenul meu dintotdeauna. A fost omul cel mai harnic și devotat meseriei sale din cîți am cunoscut. Cînd s-a internat, cu două săptămîni în urmă, ne-a anunțat că avem trei cronici de ediție gata scrise, pentru eventualitatea unei spitalizări mai lungi. Singura eventualitate la care colaboratorul nostru nu s-a gîndit a fost aceea că sînt și ultimele. Le publicăm postum. Nici după moartea sa, cum se vede, Z. Ornea nu ne lasă cu pagina
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
ar fi fost convingător dacă își păstra aerul personal - dacă își însușea măreția ratării inviduale, particulare. Or, sensul retoricii, impuse de filosof, este unul general. în fond, același "păcat" apare și în Jurnalul de la Păltiniș. Cartea este extraordinară, foarte bine scrisă, este o "literatură" foarte bună. Cititorul naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și discipoli, o experiență unică, în care
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
S-a demonstrat, de pildă, că memoriul regelui Mihai I către fostul președinte Franklin Delano Roosevelt din primăvara lui 1945, exhaustiv și competent, n-a ajuns niciodată în mîna președintelui și secretarului de stat, atunci în funcțiune, a formulat opinia scrisă că nu trebuie să se dea un răspuns formal acestui patetic memoriu. Și alte documente de acest fel, trimise, n-au ajuns pe masa de lucru a președintelui S.U.A. De altfel, președintele Truman era un mediocru ca inteligență și om
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
că s-a născut ,,le plus gaiment du monde" - Nora l-a rugat pe Pivot să-i răspundă la o serie de întrebări, dar el, considerîndu-se ,,prost la oral", s-a declarat dispus la un schimb de întrebări și răspunsuri scrise, cu condiția păstrării discreției pînă la aprecierea rezultatului de către cei doi complici. ,,Prost la oral", Pivot stăpînește un stil firesc și simplu, spumos, spiritual, de bună calitate, e drept, și în privința oralității, așa că repurtează victorii și pe acest teren. Ce
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
des la televizor în comparație cu, de pildă, reprezentanții partidelor de opoziție. Tocmai atunci s-a nimerit ca Adrian Năstase să se afle în turneul din Statele Unite, Canada și Marea Britanie. Cu acest prilej primul-ministru a dat interviuri peste interviuri și în presa scrisă și pentru radiouri și pentru posturile de televiziune din țările vizitate. Nu trebuie să fim naivi, încît să ne închipuim că media din America s-au așezat la rînd pentru a-l intervieva pe premierul României. Cum-necum premierului i s-
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
buzunare. Alți tineri, talentați și neliniștiți, ce te duc cu gîndul la furioșii anilor '50, vă pun în față o altă oglindă, din alt unghi, în care puteți recunoaște o altă problemă (sau aceeași), mai dură, mai tranșantă, mai violent scrisă (ca limbaj) de Will Calhoun: handicapul mental, închistarea trupului și a minții, rutina care robotizează. Florin Piersic jr. în ipostaza de regizor și actorii Andreea Bibiri, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim, unii dintre cei mai interesanți actori ai generației tinere
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
privit și de a privi: Bruscon și Hangiul. Amîndouă, împreună, paradoxul în care trăim, nimicnicia, deșertăciunea, zădărnicia. Aproape două ore, un actor, Bruscon-Iureș se agită, se consumă, se epuizează, se dă de ceasul morții pentru pregătirea reprezentației cu piesa sa, scrisă și jucată de el și de familia lui (vai!) într-un han murdar, într-o sală de dans improprie, într-un loc uitat de lume în care portretul lui Hitler este încă pe pereți (în anul 1984) și porcii se
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
și seriosul, parodia și registrul grav, imaginația populară și imaginația livrescă, apelându-se adeseori la poncife și la citate, la informații și chiar la pagini scrise de alții. Lucrurile despre care se scrie și se meditează devin, la fel, lucruri scrise, cu alte cuvinte, temele sunt încorporate, absorbite la propriu în țesătura și stilul romanului, ,,Puterea", care este menționată în titlul cărții, poate fi citită și ca ,,putere" a creatorului, a artistului care știe că lumea nu se mărginește doar la
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
tot timpul, își revărsa/ meandrele pierdutelor comori". Inima, veșnic, revărsându-și "meandrele pierdutelor candori" în cântecul care [...] etc. (p. 147). Autoarea pare să-și cucerească defectele scrisului și face deseori mărturisiri de genul: "Mii de pagini citite: Sute de pagini scrise. Încetezi uneori să faci deosebirea între "a citi" și "a scrie" (exagerez desigur!)" (p. 165). Când metafora este singura formă de a defini lucrurile, poezia se transformă în viciu, iar Aura Christi devine, astfel, incapabilă să-și facă ordine în
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
de radio, recitaluri și cu ajutorul "neprecupețit" al cenzurii în anii comunismului." Astfel de impunere a unor poeme a fost dintotdeauna disprețuită de "esteți". Poți strîmba din nas, dar nu poți ignora faptul că la urma-urmei popularitatea este țelul oricărui text scris. Un alt lucru care îi poate irita pe iubitorii "estetici" de poezie este numărul fix: 100. Nu o sută de poeți, ci o sută de poezii. De aceea numărul repartizat pentru fiecare poet este foarte important. Bineînțeles, Eminescu conduce în
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]