88,469 matches
-
rămas și fără tată. Acesta a ales să plece departe de casă, tocmai în Italia și și-a lăsat familia la greu. În urmă au rămas doi îngeri: Mihaela Andreea și Marian Geambașu. Sora lui Marian a făcut publică o scrisoare foarte emoționantă, pe care am ales să o redăm integral. Este un strigăt disperat de ajutor, dar și o mărturie despre eforturile neomenești pe care bunica le-a făcut în ultimii șapte ani pentru a-i crește pe copii și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
și vorbește și râde, iar pe bunica să n-o mai văd că oftează și lăcrimează toată ziua. Frățiorul meu a rezistat din greu 6 ani. Cu ajutorul dumneavoastră ar putea să ne zâmbească și el odată. Fiind atinși de emoționanta scrisoare primită de la sora lui Marian Geambașu, Asociatia “Salvează o inimă” a demarat urgent o campanie de strangere de fonduri pentru acești minunați copii. Donațiile pot fi făcute pe platforma de donații online a Asociației, http://salveazaoinima.ro/campaigns/caz-geambasu-marian/ sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94040_a_95332]
-
Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe piesa." Pinter a răspuns: "Iată ce nu înțeleg eu: 1. Cine sunteți? 2. De unde veniți? 3. Sunteți întreagă la minte? Vă dați seama că fără aceste răspunsuri nu pot pricepe scrisoarea dvs.". ' Refuzul lui Pinter de a nara, de a îexplica' și a îse explica' poate duce până la un fel de ură, de tensiune maximă între el și lector, actor și spectator, ca în următoarea mărturie a dramaturgului din interivul cu
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Iordan Datcu Profund pilduitor este devotamentul cu care doamna Sanda Golopenția se ocupă de editarea operei părinților săi Anton și Ștefania Golopenția, precum și a unor documente și scrisori care contribuie la cunoașterea demersului științific și a biografiei celor doi. Un demers care-i cere nu numai devotament exemplar ci și multă știință, pe care a dovedit-o cu prisosință în îngrijirea scrierilor celor doi. Travaliu editorial cu atât
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
să facă stăruitoare cercetări de arhive, inclusiv în arhivele S.R.I., de unde a recuperat dosarul procesului ce i-a fost instrumentat tatălui ei. Cea mai recentă restituire semnată de doamna Sanda Golopenția, împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza, este Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
doamna Sanda Golopenția, împreună cu Ruxandra Guțu Pelazza, este Anton Golopenția, Rapsodia epistolară. Scrisori primite și trimise de Anton Golopenția (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea ei, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, din care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, care nu sunt, cum poate
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
ar fi așteptat, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a ilustrat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuța). O serie de scrisori ale lui Anton Golopenția sunt bogate în referințe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută și se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile și zbuciumul se alungă în el "în voie și
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
acum încolo în străinătate să se ducă cu deosebire în Anglia. Numai acolo și în Rusia avem noi ce învăța, cu adevărat de folos pentru epoca în care intrăm". Dar cea mai dramatică pagină din acest volum este scrisoarea-testament, zguduitoarea scrisoare adresată de Golopenția, din închisoare, lui Miron Constantinescu, fostul coleg de cercetări sociologice, acum, în 1950, membru în Biroul Politic al P.M.R., Președintele Comisiei de Stat a Planificării. "Gândul la Dv. - scrie Golopenția - era raza de nădejde, care îmi îngăduia
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
fostul coleg de cercetări sociologice, acum, în 1950, membru în Biroul Politic al P.M.R., Președintele Comisiei de Stat a Planificării. "Gândul la Dv. - scrie Golopenția - era raza de nădejde, care îmi îngăduia să mai suport viața". Nu se știe dacă scrisoarea i-a parvenit adresantului, cert fiind că Golopenția se va stinge din viață în închisoarea Jilava, la 9 septembrie 1951. Unul dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
a parvenit adresantului, cert fiind că Golopenția se va stinge din viață în închisoarea Jilava, la 9 septembrie 1951. Unul dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția, că între ei există "mai ales treburi practice... decât o comunicare intelectuală", aproape întregul set de scrisori dintre ei (65) tocmai acest din urmă aspect îl ilustrează. Cei doi sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția, că între ei există "mai ales treburi practice... decât o comunicare intelectuală", aproape întregul set de scrisori dintre ei (65) tocmai acest din urmă aspect îl ilustrează. Cei doi sunt uniți, cum scrie Sanda Golopenția, de "setea de înțelegere cuprinzătoare și nuanțată a culturii, încredere în Ťprezența binelui pe pământť... vocația echilibrului și o salubră, vizionară modestie
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
Eugen Ionescu. Să amintim, totodată că, în Germania, Golopenția a citit cu asiduitate și beletristică și a recomandat prietenilor din țară să citească și ei măcar primul volum din ciclul lui Maurice Barrčs, Roman de l'Energie nationale, Les Déracinés. Scrisorile, dintre anii 1933 și 1940, ale lui Petru Comarnescu dau expresie, mai tot timpul, dezgustului autorului lor "de a mai face ceva, de a mai spera ceva, de a mai crede în ceva", dezamăgirii de generația sa care, în urma unor
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
cu mișcarea de idei, în primul rând cu școala lui D. Gusti. Notele nu sunt comode înșirări de date bibliografice, ci răspund la o problemă, la fapte, întâmplări, la chestiuni mai obscure, sunt note foarte bogate la unele seturi de scrisori, cele de la schimbul epistolelor Golopenția-Comarnescu însumând 40 de pagini culese cu corp mic de literă. Fiind înștiințați că următoarele volume vor cuprinde schimbul de scrisori cu D. Gusti, George-Emil Papahagi, Mihai Pop, H. H. Stahl, T. Vianu, Al. Dima, M.
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
la fapte, întâmplări, la chestiuni mai obscure, sunt note foarte bogate la unele seturi de scrisori, cele de la schimbul epistolelor Golopenția-Comarnescu însumând 40 de pagini culese cu corp mic de literă. Fiind înștiințați că următoarele volume vor cuprinde schimbul de scrisori cu D. Gusti, George-Emil Papahagi, Mihai Pop, H. H. Stahl, T. Vianu, Al. Dima, M. Eliade, Tr. Herseni, Ion Ionică, C. Noica, P. V. Ștefănucă, Mircea Vulcănescu, avem motive temeinice să așteptăm tipărirea întregii arhive.
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
de pacea de după al treilea război mondial, întorc ceasul substanțial pe care iarna, în dansul sălbatic al morții și-al vieții, mi l-a-nnodat la glezne mesagerul o dată pe an, îți bat în fereastră la masa de sub icoană, îți fac apoi scrisori și le las împrăștiate de vânt doar una găsită, la drumul mare, de un copil a fost citită pe litere, cu glasul lui "unde stai tu", mă-ntrebă el peste un timp iar eu i-am desfășurat cu mâinile în
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
s-o amănunțesc. E prea nouă, prea dură, peste puterea mea de rezistență. Diazepam, propanolol, nimic nu ajută. Mă simt pustiit, jefuit de ce mi-e mai drag. Atunci mă gîndesc la fata mea, Andreea. Aș vrea să-i scriu o scrisoare lungă, o scrisoare în care să-mi explic nefericirea, spaima de-a nu o pierde, compromisurile pe care sînt nevoit să le fac. Tinerețea mea s-a consumat la țară, într-o singurătate uneori insuportabilă. Am crezut că voi scăpa
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
E prea nouă, prea dură, peste puterea mea de rezistență. Diazepam, propanolol, nimic nu ajută. Mă simt pustiit, jefuit de ce mi-e mai drag. Atunci mă gîndesc la fata mea, Andreea. Aș vrea să-i scriu o scrisoare lungă, o scrisoare în care să-mi explic nefericirea, spaima de-a nu o pierde, compromisurile pe care sînt nevoit să le fac. Tinerețea mea s-a consumat la țară, într-o singurătate uneori insuportabilă. Am crezut că voi scăpa de ea fugind
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
nimic decît mult mai încolo, poate cînd nici nu voi mai fi. Rămîn mut, cu ochii pierduți pe geam,cu sufletul chircit. N-am glas, pare inutil să vorbesc, să argumentez cu ceva. Să fie asta condiția mea, chiar asta? Scrisoare dezlînată, scrisă la unu noaptea, fără bucuria scrisului, ci doar pentru a căuta un antidot. Nu văd, deși judec limpede, nici o scăpare. Am patruzeci și unu de ani. Sînt ușor, sau poate mai mult, bolnav. A fi înțeles de cineva
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială a Blajului de la mijlocul veacului trecut, un virtual roman de epocă, lipsit doar de liantul epic al faptelor. Un roman pe care a năzuit mai târziu să-l scrie
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
atunci. O mărturie, cu totul specială, a lui Al. Rosetti, din anul 1945, relevă semnificația epistolelor trimise de Paul Zarifopol lui I. L. Caragiale: "Din bogata corespondență cu I. L. Caragiale, purtată, un lung șir de ani, nu ne-au fost păstrate scrisorile lui Zarifopol, care ar fi putut să figureze printre scrierile sale de seamă. Din scrisorile lui Caragiale se desprinde, însă, fizionomia inteligentului și spiritualului său corespondent." Misivele amintite în glosele lui Al. Rosetti, extrem de valoroase sub raportul conținutului, nu s-
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
epistolelor trimise de Paul Zarifopol lui I. L. Caragiale: "Din bogata corespondență cu I. L. Caragiale, purtată, un lung șir de ani, nu ne-au fost păstrate scrisorile lui Zarifopol, care ar fi putut să figureze printre scrierile sale de seamă. Din scrisorile lui Caragiale se desprinde, însă, fizionomia inteligentului și spiritualului său corespondent." Misivele amintite în glosele lui Al. Rosetti, extrem de valoroase sub raportul conținutului, nu s-au pierdut, există, și nu va trece multă vreme până când se vor publica, însoțite de
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
e adresată prozatorului D. V. Barnoschi (n. 1884-m. 1954) și cuprinde câteva nuanțate însemnări despre Stendhal și arta sa narativă. Sinaia, 28 v [1]925 Iubite domnule Barnoschi, Vroiam tocmai să-ți trimit Obsesiile lui Stendhal, când am primit scrisoarea d șumițtale. îmi închipuiam că lucrul are să te intereseze. Bucățica aceasta despre fizionomia omului este o pregătire pentru un articol asupra literatului Stendhal. Mare dor am să vorbim și despre om și despre literat. Te-am căutat duminica trecută la
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
față de o producție care pare remarcabilă prin șarlatania literară și lichelismul politic din care a ieșit. Pentru întâia oară, după multă, multă vreme, aud ceva bun de la d șumneațta: vorbești de liniște, și îmi pare că vorbești din toată inima. Scrisoarea d șumițtale. precedentă era încă tristă și amară. într-un roman nemțesc este unul care, după fiecare poznă pe care o face sau care i se întâmplă, zice: Nichts berenen - besser machen (Nu regreta - fă mai bine). în adevăr. Altfel
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
autor, care altminteri i le-ar fi transmis. Amiralul, la răndul său, n-ar fi bănuit că imaginea din strofa a 3-a și chiar o rimă de acolo fusese folosite anterior de D. Anghel și Șt. O. Iosif, în Scrisoarea deschisă a unui melc: Și deodată iarăși fulgi mari pornesc a cerne De-ai zice că în ceruri se bat sfinții cu perne. De la Caleidoscopul lui A. Mirea la poezia lui Topîrceanu nu era decît un pas, cel din urmă
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]