11,090 matches
-
ajuns acasă, dragostea mea!... universul meu, steaua mea luminoasă! L-am așezat ușor În pătuț, să nu se trezească, dar În clipa următoare a deschis ochii mari, albaștri ca cerul, ca marea cea mare și pe fața lui mică și scumpă a apărut cel mai magnific zâmbet din lume. Sunt așa de fericită că exiști! micuțul meu prinț... cum n-o să-ți poți imagina vreodată. Nicoleta și-a strecurat capul pe ușă și m-a strigat În șoaptă: Diana! Te așteptăm
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ca o operație vie, fără anestezie, direct în sufletul răvășit de durere al bunicăi Dosia. Se spune că aceste clipe sunt clipe de întâlnire cu Dumnezeu. Atunci, când prin vene îți curge durerea, înveți Adevărul vieții. Tot ce avea mai scump și iubise pierduse. Iubirea este sentimentul care părunde în profunzimea inimii. Când pierdem pe cineva iubit, atunci lovitura o primim direct în această profunzime. Totuși, dacă omul nu l-a iubit doar pe cel ce a plecat, ci și pe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
am mai dorit să ies din casă, îmi era de ajuns doar păpușa pentru a mă juca. Cu părere de rău, nu știu când și cum dispăru acea păpușă, dar parcă și acum o văd. Păpușa din tărâțe, atât de scumpă și dragă mie, îmi amintește puritatea și simplitatea trecutului și mă face să zâmbesc. Cei doi vecini Înțeleptul împărat Solomon zicea așa: „În casele necredincioșilor, este blestemul lui Dumnezeu, dar curțile celor drepți se binecuvântează.” Acestea citindu-le, îmi trecu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
era satul sufletului meu, pe care nu-l voi putea uita niciodată, așa cum nu voi putea uita casa părintească, unde m-am născut și unde am petrecut cea mai frumoasă și nevinovată parte din viața mea, copilăria, alături de cele mai scumpe ființe, mama și tata, frați și surori. Este locul unde, pentru prima dată, am admirat un răsărit și un asfințit de soare, am privit cu cercetare stelele cerului senin în nopțile de vară. Aici, în acest frumos loc pentru sufletul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
în toți acei ani cât am pășit pe acolo? Acea uliță, la capătul căreia, dornici de a cunoaște multe, ne-am urcat cândva într-un autobuz, care ne-a dus pe drumul vieții în lumea mare, departe de ce ne era scump și apropiat, lăsându-ne singuri într-un necunoscut neprietenos, și care, atunci când ne întorceam acasă, ni se părea cea mai lungă uliță din lume, neavând răbdare să ajungem la sufletele dragi. La această uliță a copilăriei, din azi, mă întorc
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vedem ce v-am adus! Copila nu o slăbea, zicându-i printre lacrimi: - Nu vreau nimic, mamă! Nu vreau nimic! Vreau doar să-mi promiți că nu vei mai pleca niciodată de la noi. Te rog, mamă! Te rog! - Îți promit, scumpa mea, îți promit! Nu voi mai pleca niciodată de la voi! Nu vă voi mai lăsa niciodată! Te rog să mă crezi! Pe urmă, au fost atâtea momente plăcute, atâtea povestiri despre toate câte s-au petrecut în acel timp, cât
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
piață, în vizită la prieteni, la operă sau la film cu vaporul sau cu propria lor ambarcațiune. Cei care locuiesc în golfuri sunt de obicei oameni înstăriți, de-a lungul coastei vezi case foarte frumoase, vederea la Oceanul Pacific se plătește scump și este un motiv de fandoseală. Numai că vraja apei dispare după câteva săptămâni. Chiar dacă vezi oceanul doar din baie, te costă bani grei, spune Kati. Râdem amândouă. Spun: "I am hungry". Râde: "Just moment, please". "It's OK". Intrăm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
disperare de mică ei pricopseală, au început s-o respecte, ca până la urmă chiar s-o protejeze. De acum nu o mai lăsau singură în piață, unul din "bandă" se lua după ea și nu o lăsa să cumpere lucruri scumpe, "dar frumoase" pe care nu avea cui să le vândă în țara ei. După Marea Revoluție Mondială, oamenii de-abia își mai duceau zilele, se mulțumeau cu orice zdreanță, numai să îi acopere, au început să mănânce prost, de aceea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
capul pentru a ieși din această lume a amintirilor sau a reveriilor fără sens și se îndreaptă spre centrul din Buda, cu hotărârea să cumpere o cameră la primul hotel întâlnit în cale. Știe că aici toate hotelurile sunt extrem de scumpe, dar nu vrea ca această zi, această întâlnire cu Alex să fie umbrită de mizeria unui hotel sordid. De fapt, Alex ar fi trebuit să se îngrijească de toate detaliile întâlnirii. Dacă s-ar lăsa pe mâna lui, nu s-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe plajele din apropiere am senzația că toată lumea mă cunoaște, e o mare prostie, de aceea plec la Manly. Sunt hotărâtă să mă bucur de fiecare clipă, atât cât voi sta în Australia. Transportul în comun în Sydney e foarte scump, unii români stau din '56 în Sydney și nu au ieșit din cartierul în care locuiesc. Îmi întind sarongul, mă așez pe burtă, închid ochii și dau drumul filmului care rulează în creierul meu fără opreliște. O văd pe Zinzin
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tărie și apoi vom mai vedea. Ce zici? - Ce pot să mai zic? Am eu atâta curaj să contrazic o doamnă? Dacă mi se întâmplă la procese, o fac, dar și acolo cu o oarecare reținere. - Dar o faci! - Uzanța, scumpă doamnă, uzanța! Meseria o cere! Cât dialogau Ina și cu avocatul, intră Alex cu un coșuleț plin de căpșune, proaspăt spălate, pe care mai străluceau, ca niște briliante, picături de apă. Înveselit la vederea lui Jan, Alex spuse din ușă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
a fi împrumutate de la curcubeu, bluze ce le acopereau sânii înfierbântați pe care tronau podoabe de preț, șiraguri de mărgele din chihlimbar... În codițele împletite cu grijă erau înșirați bani găuriți de aur sau argint. La urechi le atârnau cercei scumpi, sunători. Toate aceste dichisuri le dădeau un aer de adevărate prințese, chiar dacă erau fără blazon. Din întreaga lor ființă, prin ochii negri, focoși ca niște ferestre iscoditoare spre lume, se detașa nestăvilită o tinerețe clocotitoare. Trupurile lor zvelte, purtate cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
miresei, suma de bani plătită familiei fetei în bani de aur de către familia mirelui, reprezenta confirmarea valorii fetei. Ambele familii se angajau să contribuie financiar la nuntă. Fata primea în ziua nunții, drept zestre, zece fuste, bijuterii de aur, tacâmuri scumpe. În noaptea nunții, mirii făceau un solax. Jurământul miresei se făcea pe banii de la salbă, mirele având din acel moment puterea de viață și de moarte asupra alesei sale. Dacă mireasa se dovedea fecioară, soacra își spăla nora din creștet
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Vijelie, tatăl Voicăi, ceru plosca să bea din ea, se înțelegea că dacă Lisandru și Rafira acceptă condiția lui, consimte să-și dea fata după Vișinel, deja juruită încă de când cei doi erau niște copii. - Voica, Lisandre, este mult mai scumpă decât învoiala noastră, zise Vijelie, dar i-o dau lui Vișinel fiindcă știu că va fi un baro 2 și va avea grijă de ea. În ochii fetei mele am găsit de multe ori oglindit chipul lui, așa că... Merseră cu toții
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să-l rețină câteva clipe și să-l întrebe: - Ești fericit, Vișinel!? În ochii ei se deslușeau câteva lacrimi gata-gata de a-i deconspira emoția de care era cuprinsă. - Sunt, mamă, sunt foarte fericit! La auzul acestui cuvânt, cel mai scump și mai dulce de pe pământ, pe care Vișinel îl pronunțase acum cu o nuanță în care se aflau inflexiuni inedite, lacrimile agățate cu firele nevăzute ale unor dorințe de bine pentru fiul ei, niciodată apuse, se rostogoliră pe obrajii arși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Viena, cum o făcuseră atâția sportivi de performanță de-a lungul anilor. Totuși, una dintre handbaliste, Mioara, a luat legătura telefonic cu Hylde, dându-i adresa de la hotel unde au fost vizitate de o doamnă în vârstă îmbrăcată în blănuri scumpe, era în luna ianuarie, cu o mașină de lux și șofer, care le-a adus cadouri la toate și, bineînțeles, pentru mine. De atunci, am fost convins că toată corespondența noastră fusese interceptată și verificată, eu lovindu-mă ca de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
popii tai-i trenul”, în timp ce mă înecam de nu aveam aer și-mi ieșea fum pe ochii bulbucați. Normal că cele mai bune țigări erau alea cu filtru, unele chiar parfumate pe deasupra, gen Litoral, Amiral, Snagov sau Aroma, dar fiind scumpe, între cinci și șapte lei pachetul, ne mulțumeam cu Mărășești, Naționale sau Carpați, care costau doar doi lei snopul, fiind considerate de uz muncitoresc. La librăria din sat, de unde ne procuram țigări fine, prin interpuși, se afla un gestionar în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
În care se vedeau cândva spinările Întinse ale țevilor) e neagră acum, mult prea căscată, știrbită și urât mirositoare. Pe fundul căzii, un lichid vâscos, Întunecat s-a prelins de cine știe unde. Mi-au dispărut săpunul (un săpun, de altfel, foarte scump), pasta de dinți și cele două prosoape. Șiculmea! - chiar și hârtia igienică mi-a dispărut... Ultima oară era să rămân prizonier acolo. Nu mai reușeam să deschid ușa. Se Înțepenise Într-un fel al ei, neștiut. O Înfiorare rece Îmi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și fata au întors bucătăria cu susul în jos. Soțul și-a îndeplinit și el planul, făcând aprovizionarea cu răcoritoare și alte băuturi de sărbătoare. La ora prânzului, întreaga familie se afla așezată la masă. Turnând în pahare o licoare scumpă, un fel de vișinată, dar cu gust de sâmbure de migdale, tata ridică primul pahar și rosti, în loc de obișnuitul toast, doar cuvintele: - Să-mi trăiți și să fiți sănătoase, dragele mele! Clinchetul paharelor de cristal, asemenea unor clopoței de argint
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
paradisul aici, pe pământ. Marcel transformase nopțile în zile, de la lăsarea serii până la revărsarea zorilor. Au colindat împreună toate discotecile, dezlănțuindu-se în dansuri apocaliptice. Au savurat băuturi rare, care lui Marcel nu i se păreau nici noi și nici scumpe: cu ajutorul lui, Olga a reușit să învețe să fumeze, putând să arunce cu dezinvoltură, în văzduh, în cercuri concentrice, fumul parfumat al unor țigări cu etichete aurite. La toate acestea, se adăugase și tandrețea lui Marcel, care n-a mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
aflat. — Am spus că este posibil. — Atunci? — Nu ne mai rămâne decât să așteptăm să facă el prima mișcare, o să izbucnească într-un fel sau altul. Nu-mi place să aștept. Dacă nu ne va veni vreo idee, va trebui, scumpa mea Vera, să așteptăm. — ție îți convine să aștepți, mie însă, nu. Îi voi mărturisi totul în seara asta. — Vera, ai înnebunit? Cum să-i mărturisești așa ceva? Dacă tot știe, ce rost mai are să continuăm circul ăsta? — Și dacă nu
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
-o să privească și să cerceteze cu ochii minții și sufletului ceea ce îi oferea căsătoria cu acest enigmatic domn, chiar dacă peste el trecuseră mai multe anotimpuri decât peste ea. Din prima clipă rosti extaziată: - Asta e casa noastră, Victore? - Da, scumpa mea! - Ești extraordinar! N-am bănuit că ai atâtea înzestrări, că ești un adevărat artist, după cum arată chiar de la intrare acest minunat apartament. Victore, dragul meu drag! Și înainte de a face mai mulți pași prin noua ei casă, se aruncă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
urmă îți cere totul... - Să lăsăm reflecțiile! Mai bine să punem în practică ideea ta atât de valoroasă pentru că, să-ți spun drept, a început să mă intereseze și pe mine un restaurant... Intrară în cel mai luxos și mai scump restaurant din oraș. Ambianța o copleși pe Olga de la primii pași făcuți pe covorul gros de pluș, de culoarea vișinei putrede. Luminile discrete, lumea bună de la mese, care vorbea în șoaptă de parcă toți aveau a-și mărturisi numai taine, muzica
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
instrument! - Dacă tu vrei! Trebuie să știi însă că a cânta la vioară bine, ca un virtuoz, vreau să spun, este destul de dificil, îl avertiză grijuliu tatăl său. - Am să merg la clubul elevilor, voi învăța notele, o să vedeți! - Bine, scumpule, spuse Ina. Mai întâi, hai să mâncăm câte o înghețată și vom mai vedea... - Poate ar fi bine să-mi cumpărați pentru început o vioară veche... continuă el discuția, văzând că porțile spre îndeplinirea acestui vis erau deschise. Am auzit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
aducea flori ori de câte ori venea acasă, o săruta din pragul ușii și, alintând-o, îi oferea din când în când câte un flacon cu parfum rar, franțuzesc, la care Olga, deși îl primea încântată, exprima cu justificată îngrijorare: - Nu e prea scump pentru bugetul nostru, dragul meu!? - Am un serviciu în care, dacă nu curge pică, dar ca să fiu sincer, chiar curge. Tu nu trebuie să te îngrijorezi, ai întotdeauna ceva mai bun de făcut! Olga însă nu pierdea nici o ocazie în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]