1,339 matches
-
primit locuri de casă și de grădină. Țăranii Împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Totuși, după ce se constatase că unele moșii mănăstirești intrate În posesia statului prin efectul legii de secularizare a averilor acestor lăcașuri de cult nu dau randament numai prin arendare, s-a trecut la vânzarea lor directă și pe de-antregul. Acest fenomen s-a Întâmplat și pe teritoriile fostelor județe Fălciu, Tutova și Vaslui. Pe 10 august 1877
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
numite „pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primăvara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietărirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din Ciupercari
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trecut, oamenii s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trecut, oamenii s-au trecut și ei, ridicându-se noi generații sub o nouă politică. S-a format un nou stat, care avea nevoie de noi legi, și Alexandru I. Cuza vine cu noile legi dintre care amintim: în 1863 secularizarea averilor mănăstirești, intrând în patrimoniul statului mii de hectare de pământ; în 1864 Legea electorală; Legea agrară care împroprietărește țăranii și desființează claca; Legea învățământului vine cu obligativitatea științei de carte a patru clase gratuit și prin acea lege la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și încurajată în condițiile în care religia rămâne ferm o problemă privată a persoanelor și se păstrează caracterul secular al instituțiilor și normelor nereligioase. Politica europeană trebuie să încurajeze deopotrivă libertatea, diversitatea benignă, ecumenismul (nu doar pe cel creștin) și secularizarea. În privința diversității lingvistice și a celei etnice, cred că politica europenă trebuie să încurajeze o limbă unică generală de comunicare între toți cetățenii săi. Engleza este deja lingua franca, nu doar fiindcă SUA a câștigat războiul rece și pe cel
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior părintelui Petrea, cel dintâi diacon de mir care a slujit mănăstirea Probota după secularizare. Stirpea lor se trăgea din trei frați bucovineni care, fugind din Stupca, trecuseră peste „cordun” din cauza cătăniei. Împroprietărit la 1864, diaconul și-a făcut casă lângă biserica din Gulia. În toate încrengăturile lui, neamul Stupcanu avea o fire ușoară. Îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pochine” adică terenurile pochilor. Pe aceste „pochine”, călugării improvizau și unele construcții ușoare, folosite numai vara, pe timpul cât munceau pe pochină. Toamna, după ce strângeau recolta, pochina rămânea pustie până primă vara, când călugării reveneau pentru un nou sezon agricol. De la secularizarea averilor mănăstirești de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, și după împroprietă rirea țăranilor, pochinile au devenit proprietatea unor țărani localnici. Lunca râului Buzău este cu trei-patru metri mai joasă decât câmpia cea mare și netedă, iar de la marginea satului, coboram din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a fundamentalismului religios ......................... 222 XXV.4. Fundamentalismul - expresie a intoleranței religioase ......................... 226 XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic ............................ 227 XXV.6. Fundamentalismul islamic și sensurile jihadului .................................. 228 XXV.7. Fundamentalismul religios și terorismul sunt construcții sociale ......... 231 Capitolul XXVI. Secularizarea........................................ ......................................... 233 XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens ...................................... 233 XXVI.2. Resacralizarea vieții sociale ..................................................... ............ 236 Bibliografie selectivă ..................................................... .......................................... 239 Index de nume ..................................................... ........................................245 Index tematic ..................................................... ....................................... 249 Blaise Pascal Cuvânt-înainte În România actuală există foarte puține lucrări de sociologia religiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
XXV.4. Fundamentalismul - expresie a intoleranței religioase ......................... 226 XXV.5. Simbolurile sociale ale fundamentalismului islamic ............................ 227 XXV.6. Fundamentalismul islamic și sensurile jihadului .................................. 228 XXV.7. Fundamentalismul religios și terorismul sunt construcții sociale ......... 231 Capitolul XXVI. Secularizarea........................................ ......................................... 233 XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens ...................................... 233 XXVI.2. Resacralizarea vieții sociale ..................................................... ............ 236 Bibliografie selectivă ..................................................... .......................................... 239 Index de nume ..................................................... ........................................245 Index tematic ..................................................... ....................................... 249 Blaise Pascal Cuvânt-înainte În România actuală există foarte puține lucrări de sociologia religiilor semnate de autori români
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lucrare cu caracter general și cuprinzător, ele nu sunt pe deplin tratate și analizate. am prezentat la finalul acestei cărți trei teme de sociologie a religiilor pe care le coordonez și în tezele unor doctoranzi de-ai mei: toleranța religioasă, secularizarea și fundamentalismul religios. Sociologia religiilor se subintitulează Credințe, ritualuri, ideologii. Am folosit termenii credințe și ritualuri în sensul dat de sociologul Émile Durkheim. Astfel, credințele sunt „stări de opinie constând în reprezentări”, iar ritualurile se cer înțelese ca „modalități de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al XII-lea congres de Sociologie desfășurat la Madrid în 1990 („religion and Modernity in Britain”), insista asupra opoziției dintre „declinul religiozității și condițiile creșterii bogăției”. Opoziția mai sus menționată ar fi doar una dintre „fețele decadenței” specifice procesului de secularizare din societățile contemporane. În acest sens, Françoise champion, în Recompositions du religieux, intuiește bine faptul că „sociologia religiilor se prezintă majorității ca sociologia unei morți anunțate”, a unui sfârșit proclamat de Fr. Nietzsche la începutul secolului trecut prin „moartea lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
libertatea Duhului Sfânt. astăzi, în lume există zone puternic penticostalizate: coreea, America latină și africa, iar numărul credincioșilor este în continuă creștere. Faptul în sine „i-a surprins atât pe teologi, cât și pe experții în științe sociale”. Susținătorii frenetici ai secularizării și ai dispariției religiei au fost bulversați. Acum sunt nevoiți să accepte faptul că secularizarea nu este o tendință globală, ci, mai curând, o excepție într-o anumită parte a Europei. VIII.4. Metodismul Mișcarea protestantă a metodiștilor a fost
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
numărul credincioșilor este în continuă creștere. Faptul în sine „i-a surprins atât pe teologi, cât și pe experții în științe sociale”. Susținătorii frenetici ai secularizării și ai dispariției religiei au fost bulversați. Acum sunt nevoiți să accepte faptul că secularizarea nu este o tendință globală, ci, mai curând, o excepție într-o anumită parte a Europei. VIII.4. Metodismul Mișcarea protestantă a metodiștilor a fost inițiată de frații John și charles Wesley la Oxford, în 1729. cei doi făceau parte
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cum ar fi Franța, Olanda, Turcia, Rusia, Irlanda (formal). Modelul a apărut ca reacție la statutul special al Papei. A existat atunci o amplă confruntare între sacerdotium și regnum. revoluția Franceză a dus la separația radicală a Bisericii de Stat. Secularizarea vieții politice după 1789 presupunea: a) absența sprijinului financiar pentru Biserică din partea statului; b) rangul social nesigur al personalului de cult; c) regimul privat al studiului teologic; d) admiterea limitată a religiei în școlile publice. radu Preda numește acest model
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
reducerea occidentală a șariei doar la codul penal represiv, despre ignorarea dimensiunii spirituale a Jihadului, despre neluarea în calcul decât a interpretării literale a coranului, întreținută de intelectualii tehnici musulmani școliți în Occident, de trecerea sub tăcere a reacțiilor față de secularizare și modernizare în versiune occidentală, de tratarea cu super ficialitate a sistemului social din spațiile musulmane tradiționale, acolo unde nu avem de-a face cu separația de tip occidental a puterilor în stat. așa se ajunge la construcția socială a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
problemele morale și sociale ale prezentului”. Însă astăzi, în lumea occidentală, sensul originar a fost distorsionat de reprezentanții mass-media, de politicieni, diplomați, militari și analiști politici<footnote id=”11”> <Pentru o analiză foarte ingenioasă a fundamentalismului pe fondul social al secularizării, vezi și Mirel Bănică, Religia în fapt. Studii, schițe și momente, Editura Eikon, cluj-Napoca, 2011, mai ales pp. 145-257. /footnote>. S-a impus un sens secund, construit social și fără temei religios: este vorba despre reacția extremistă și violentă contra
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
moscheile de pe teritoriul SUA. De asemenea, s-a confundat antiamericanismul real al multor musulmani cu simpatia și susținerea manifestate față de teroriști și, în mod special, față de Osama Bin Laden, după cum arată Margaret Nydell. în general, fundamentalismul este o reacție la secularizare, modernizare și occidentalizare în lumea islamică. Exemplu: Egiptul în 1952. S-a schimbat sistemul economic, dar s-a păstrat cultura tradițională. religia a devenit un mijloc de discreditare a elitei politice. Fundamentalismul islamic reconfigurează astăzi identitatea socială a musulmanilor prin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
În 1936, acest stat mic este asimilat de Siria. Începând cu 1970, generalul alawit Hafez al-assad Îi aduce la putere. Astăzi, în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stat mic este asimilat de Siria. Începând cu 1970, generalul alawit Hafez al-assad Îi aduce la putere. Astăzi, în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Hafez al-assad Îi aduce la putere. Astăzi, în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al-assad Îi aduce la putere. Astăzi, în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în condițiile războiului civil din Siria, alawiții sunt puternic contestați și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și stigmatizați drept teroriști de către majoritatea sunnită. Capitolul XXVI Secularizarea XXVI.1. Secularizarea - o absență a codurilor de sens Paradigmele discursului sociologic despre secularizare, secularizarea privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
privită din perspectivă istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la drepturile omului. Analiza trebuie însă să înceapă cu semantica termenului secularizare. așa cum arată Jean Baubérot, „termenul «secularizare» este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la drepturile omului. Analiza trebuie însă să înceapă cu semantica termenului secularizare. așa cum arată Jean Baubérot, „termenul «secularizare» este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii vecilor” sau întregul unui timp (durata). Nu întâmplător, timpul plenar se măsura ca secol (o sută de ani). Jean Delumeau a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]