59,651 matches
-
două centrale electrice, cu puterea instalată de peste 2 GW și producția medie anuală totală de energie a acestora de cca. 10 TW/h erau un element indispensabil dezvoltării industriale, saltul de la economia bazată pe agricultură spre o economie unde sectorul secundar să fie preponderent putându-se face numai dacă acesta era susținut de o creștere a producției (și consumului) de energie electrică. Aceste instalații făceau parte din planul național de dezvoltare a bazei energetice care urma să acopere necesarul de energie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a funcționarilor publici care participă în cadrul comisiilor de concurs sau de soluționare a contestațiilor; stabilirea cadrului general privind competențele necesare exercitării funcțiilor publice; evaluarea modului de aplicare a prevederilor legale, constatarea deficiențelor sistemului de recrutare și promovare, precum și îmbunătățirea legislației secundare. Crearea și implementarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici motivant, simplu și transparent, care să reflecte importanța și rezultatele activității depuse și să permită atragerea și menținerea funcționarilor publici competenți. Pentru crearea unui sistem de salarizare unitar sunt
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
anumit scop, În procesul căreia omul efectuează, reglementează și controlează prin acțiunea sa schimbul de materii dintre el și natură pentru satisfacerea trebuințelor sale”, dar și rezultatul acestei activități: „folos material, bun agonisit prin lucru, agoniseală, câștig, profit”. Ca sens secundar, prin muncă se Înțelege ocupație, Îndeletnicire, efort de a realiza ceva. În sens figurat, ea poate Însemna colectivitatea muncitorilor. Munca poate fi percepută ca o acțiune liberă, creatoare, dar și ca o obligație. Termenul poate semnifica și durere sau suferință
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
celeilalte. Prețul de echilibru, salariul, se realizează de regulă prin reducerea ofertei acceptate. O consecință directă o reprezintă faptul că raporturile de pe piața muncii, pornesc de obicei de la piața primară dar se 25 desfășoară În toată forța lor pe piața secundară, aceasta din urmă fiind puternic condiționată și de factorii teritoriali și sociali (grup de prieteni, familie etc). Prețul de echilibru este În mod constant dominat de factorul economic. Specificitatea pieței muncii constă În faptul că avem o permanentă implicare a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și zone ale pieței muncii. Așadar, piața muncii În România este dezechilibrată și tensionată. Configurația acesteia este data de presiunea ofertei de muncă asupra cererii de muncă. Dezechilibrele globale și structurale au, Înainte de toate, cauze economice și, numai În plan secundar, cauze demografice. Se fac resimțite, În Întreaga economie, o multitudine de măsuri și acțiuni pentru depășirea acestei stări de fapt. În toate planurile activității economice și sociale pot fi provocate multiple fenomene „benefice” inclusiv pilotarea, de ansamblu, a economiei naționale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În muncă, pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii; b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referință În vigoare la data Încadrării În muncă, pentru absolvenții de Învățământ secundar superior sau Învățământ postliceal; c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referință În vigoare la data Încadrării În muncă, pentru absolvenții de Învățământ superior. Angajatorii care Încadrează În muncă pe durată nedeterminată absolvenți din
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
etc., telefoane, faxuri, mesagerie electronică, liste de discuții, sit-urile editurilor, saloanele și târgurile de carte etc. Acestea sunt surse de informare „la prima mână”, care pot conduce la decizii de a achiziționa unele documente. Apoi, se vor consulta documentele secundare și terțiare care sintetizează producția documentară: rezumate și indexuri, bibliografii care însoțesc documentele primare, cataloage și fișierele altor unități, cataloage de edituri, index de citate, repertorii de periodice, publicații oficiale, rezumate critice ale revistelor de specialitate, cronici și recenzii în
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
caracter temporar: naționale / internaționale (simpozioane, conferințe, colocvii, expoziții, mese rotunde, zilele...) Titlu: Ø mai mult de 3 autori (3,4,5 autori...) Ø titlul unei lucrări Ø anonime Ø antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: Ø Coautor / coautori, Ø titlul (când descrierea principală este la autor), Ø autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., Ø numele persoanei la care se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Ø antologii și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: Ø Coautor / coautori, Ø titlul (când descrierea principală este la autor), Ø autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., Ø numele persoanei la care se referă conținutul lucrării, Ø colecția sau seria. 3. Descrierile complementare oferă un plus de informații, în afara descrierii bibliografice principale. 4. Descrieri auxiliare (trimiteri): nu oferă informații, ci indicații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și culegeri (fără antologator pe pagina de titlu) 2. Descrieri secundare: derivă din descrierea principală; oferă un plus de informații în catalog, prin vedete multiple: Ø Coautor / coautori, Ø titlul (când descrierea principală este la autor), Ø autori secundari (responsabilități secundare): traducător, prefațator, ilustrator etc., Ø numele persoanei la care se referă conținutul lucrării, Ø colecția sau seria. 3. Descrierile complementare oferă un plus de informații, în afara descrierii bibliografice principale. 4. Descrieri auxiliare (trimiteri): nu oferă informații, ci indicații către o
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
recomandă anunțarea intrărilor și probabila dată și locul în care ar putea fi regăsită informația/documentul) PUNCTELE DE ACCES ÎN OPAC În funcție de utilizatorii bibliotecii, se stabilesc și punctele de acces ale OPACULUI. În general, acestea sunt: Titlul, autor/autori, responsabilități secundare, locul apariției, editura, anul, ISBN, ISSN, modul de regăsire a documentului în colecțiile bibliotecii (cota topografică, număr de inventar), codul de bară, cuvânt cheie, clasificare C.Z.U. etc. 130. Ce este o bază de date? R: BAZA DE DATE
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sa în forma actuală, cum ar fi o editură, o universitate, o instituție. 6. ALTE CONTRIBUȚII (responsabilități intelectuale) O persoană sau o instituție nemenționată în elementul AUTOR, care are o responsabilitate intelectuală semnificativă privind informația, dar a cărei contribuție este secundară prin raport cu responsabilitatea menționată în elementul AUTOR (ex: redactor, traducător, ilustrator, sau chiar o instituție). 7. DATA Data la care informația a fost publicată în forma sa actuală (ISO 8601) este redactată la fel ca în formatul 205 UNIMARC
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Fondul de referință este organizat în acces liber la raft, pe domenii, astfel încât să poată asigura sistematizat utilizatorului informații. Această sală creează obișnuința unei informări autonome, dar și satisfacerea interesului de informare în disciplinele conexe. Bibliotecarul mijlocește drumul spre documentul secundar sau terțiar. De obicei, relația bibliotecar beneficiar evoluează într un dialog deschis, generând un climat propriu studiului. 182. Ce categorii de documente sunt specifice sălii de referință? R: Ø Lucrări de referință (manuale, tratate, documente de bază) Ø Enciclopedii Ø
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
serie continuă, regulat sau neregulat, sub același titlu. Numerele seriei sunt numerotate consecutiv sau fiecare număr, datat, cuprinde materiale scrise de diferiți autori. Aceste documente sunt: serialele editoriale, reviste (științifice, tehnice, editate de întreprinderi), ziare, publicațiile firmelor, anuare. 189. Documente secundare: definiție și tipuri R: Documentele secundare sunt documentele rezultate în urma prelucrării documentelor primare. Documentele secundare neperiodice sunt: enciclopedii, dicționare, ghiduri bibliografice, bibliografii, indexuri bibliografice, cataloage bibliografice, sinteze documentare. Bibliografii. Listă de lucrări referitoare la un anumit subiect, domeniu sau persoană
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
același titlu. Numerele seriei sunt numerotate consecutiv sau fiecare număr, datat, cuprinde materiale scrise de diferiți autori. Aceste documente sunt: serialele editoriale, reviste (științifice, tehnice, editate de întreprinderi), ziare, publicațiile firmelor, anuare. 189. Documente secundare: definiție și tipuri R: Documentele secundare sunt documentele rezultate în urma prelucrării documentelor primare. Documentele secundare neperiodice sunt: enciclopedii, dicționare, ghiduri bibliografice, bibliografii, indexuri bibliografice, cataloage bibliografice, sinteze documentare. Bibliografii. Listă de lucrări referitoare la un anumit subiect, domeniu sau persoană ca rezultat al culegerii, descrierii și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
număr, datat, cuprinde materiale scrise de diferiți autori. Aceste documente sunt: serialele editoriale, reviste (științifice, tehnice, editate de întreprinderi), ziare, publicațiile firmelor, anuare. 189. Documente secundare: definiție și tipuri R: Documentele secundare sunt documentele rezultate în urma prelucrării documentelor primare. Documentele secundare neperiodice sunt: enciclopedii, dicționare, ghiduri bibliografice, bibliografii, indexuri bibliografice, cataloage bibliografice, sinteze documentare. Bibliografii. Listă de lucrări referitoare la un anumit subiect, domeniu sau persoană ca rezultat al culegerii, descrierii și clasării unor documente. Bibliografiile pot fi clasificate în funcție de patru
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Bibliografii selective, care semnalează publicațiile cele mai importante din anumite puncte de vedere. Textele sunt selecționate după valoare, nivel, calitate. H. După sursele folosite: 1. Bibliografii primare. Acestea sunt organizate pe baza cercetării documentelor primare (Indicii de reviste) 2. Bibliografii secundare. Ele sunt alcătuite pe baza altor bibliografii (Indexuri bibliografice, cataloage). Indexuri bibliografice. Acestea sunt liste de referință din literatura de specialitate, concepute după un plan și prezentate sub formă de manuscris. Ele facilitează orientarea în literatura de specialitate. Distingem indexuri
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Sunt liste de nume, de concepte sau de subiecte înregistrate pe diferiți purtători de informații. În ordonarea lor s-au urmărit anumite scheme de clasificare, iar scopul lor este acela de informare. Ele reprezintă categoria cea mai veche de documente secundare. Sinteza documentară Aceasta este lucrarea documentară în care se prezintă stadiul unei probleme, pe baza prelucrării publicațiilor de specialitate apărute. Sinteza presupune colectarea datelor dintrun număr mare de documente primare dintr-o anumită perioadă de timp. Distingem trei categorii: 1
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de specialitate apărute. Sinteza presupune colectarea datelor dintrun număr mare de documente primare dintr-o anumită perioadă de timp. Distingem trei categorii: 1. sintezele de informare curentă 2. sintezele de informare retrospectivă 3. sintezele documentare cu caracter de prognoză Documentele secundare periodice: 1. Revista de referate este o publicație de informare, care ordonează sistematic referate ale documentelor primare pe măsura apariției acestora. 2. Revista de titluri semnalează documentele primare, ca o listă de titluri, ordonate sistematic. Sunt importante pentru că oferă beneficiarului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
documentele primare, ca o listă de titluri, ordonate sistematic. Sunt importante pentru că oferă beneficiarului posibilitatea de a parcurge rapid un număr mult mai mare de reviste (Seriile INID) 190. Documente terțiare: definiție și tipuri R: Acestea provin din prelucrarea documentelor secundare: Bibliografii de bibliografii, culegeri de traduceri și sintezele referative. 1. Bibliografiile de bibliografii pot fi definite ca sume ale tuturor repertoriilor imprimate: „Repertoriul colectiv al bibliografiilor nepublicate”. 2. Culegeri de traduceri: Biblioteconomie. Culegere de traduceri prelucrate. Biblioteca Națională a României
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și a ceea de a nu construi decât În anumite condiții legate de distanță, Înălțime sau timp. Constatăm că În acest exemplu convenția are, atât un scop principal, respectiv acela de transmitere a dreptului real de proprietate, cât și unul secundar, ce se referă la limitarea dreptului noului proprietar cu privire la distanța și Înălțimea unei eventuale construcții. Actele juridice În care s-a materializat Întelegerea dintre proprietarii vecini, cum ar fi convenția sau testamentul, conțin o clauză de inalienabilitate care Înseamnă neputința
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
diversitatea existențială a celor două categorii de participanți în interacțiune generează interese divergente. Despre ce fel de interese este vorba? Putem distinge două tipuri de interese: cele primare, care reflectă nevoile personale ale actorilor sociali, dincolo de procesul intervenției, și cele secundare, care sunt create pe parcursul intervenției și se desfășoară în limitele sale. Într-o intervenție socială apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apar două tipuri de conflicte de interese: în primul rând, există opoziția firească între interesele primare ale agenților și interesele primare ale clienților; în al doilea rând, specificul relației client-agent constă în opoziția dintre interesele primare ale clienților și interesele secundare ale agenților. Prima opoziție este scoasă în evidență de ipoteza homo economicus. Resursele aflate la dispoziția intervenției sunt limitate, iar agenții se află în competiție cu potențialii beneficiari pentru împărțirea acestora. Pe scurt, remunerația agenților și beneficiile sociale ale intervenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de justificare a cheltuielilor (Rughiniș, 2004, pp. 138-139). În aceeași linie de abordare, Cosima Rughiniș susține că: • Apar conflicte între interesele primare, legate de nevoile populației și cele asociate cu procesul de intervenție. Acestea din urmă sunt denumite „interese secundare”. Cei care fac implementarea au un spațiu discreționar considerabil pentru a utiliza resursele de care dispun. În interiorul acestui spațiu discreționar se poate înscrie și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru a duce la realizarea scopurilor ei”. În funcție de interesele și resursele pe care le au, instituții diferite pun accente diferite pe anumite roluri cerute de îndeplinirea acțiunilor de dezvoltare comunitară. În esență, se poate nota că: - „facilitatorul” are un rol secundar, în sensul că ajută, dar nu dă soluții, lansează, dar nu duce procesele până la capăt; acesta este sensul în care apare facilitatorul, spre exemplu, în proiectele FRDS; - animatorul comunitar este cel care lansează, inspiră, dar la fel ca facilitatorul, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]