2,115 matches
-
demersului filozofic de ansamblu. Adorno poate comunica diferit (și nu, în chip necesar, eronat sau confuz) pentru doi specialiști cu expertiză ideologică și lingvistică similară. E în această flexibilitate a discursului un simptom din nou postmo dern, anticipator pentru pluralitatea semiotică, propovăduită ulterior de poststructuraliști. Revizitînd, ca să spun așa, după mai bine de zece ani, Teoria estetică (prima dată în traducere englezească, acum în menționata variantă românească), am înțeles, pînă la un punct, de ce din întregul capitol dedicat de Jerry Hogle
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
începea) în artefacturi estetizate, ficționale, menite să supraviețuiască mult timp în subconștientul comunitar european. Dimen siunea miraculoasă a Americii nu dispare nici mai tîrziu, cînd semnele sale culturale sint reperabile tot în sfera mitologicului: turnul din sticlă și oțel ca semiotică a Babelului, prezența fabuloasă în istoria mondială, experi ența "tuturor posibilităților", eliberarea ontologică ș.a. Dialogul cultural s-a focalizat astfel pe exacerbarea repre zentațională și devierea legendară. Realul a devenit, neștiut, ficțional. Se poate spune, prin urmare, că, invers decît
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de Roland Barthes) transpus în tipologia unui charismatic Lider de sectă religioasă moare (ucis chiar de unul dintre protagoniști Aomame!), lăsîndu-și "opera" într-o stare de deplină auto nomie. Creația (literară) este, în limbajul parabolic al cărții și în arhitectura semiotică imaginată de prozator, aidoma unui organism viu, cu funcții, instincte, impulsuri și nevoi individualizate. Peste "voința" dimensiunii ficționale ("1Q84") percepute ca o entitate în sine, suficientă sieși nu poate trece nimeni: nici Autorul (mort), nici Cititorul (mesme rizat). Cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
hipnotizantă, a circuitelor fenomenologice din actul artistic, devenit, iată, subiect de roman. Entuzi asmul "încifrator" al lui Murakami reactualizează marile epopei alegorice ale mitologiei, unde fiecare gest auctorial reprezenta o mișcare înspre lumea tropilor, o rotație către zona translucidă a semioticii. În pofida faptului că palierul simbolic al romanului ocupă prim-planul construcției, scriitura lui Haruki Murakami nu rămîne criptică. Firele intrigii țesute "între lumi" și legate subtil de Ushikawa (și, parțial, de celelalte personaje) conduc lectorul spre epifania finală: cu toții ne
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
anul 1971. Reținută asistentă după absolvire, este (din anul 1997) profesor la Catedra de limba engleză a aceleiași facultăți. Întreprinde numeroase călătorii de studii și de documentare în SUA, Anglia, Italia, Germania, Austria ș.a. Este redactor al publicației „Caiet de semiotică” (din 1987). Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza W. Shakespeare’s Othello: A Cybernetic Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
s Othello: A Cybernetic Approach (1978). Colaborează la reviste românești („România literară”, „Orizont” etc.) și străine. A folosit și pseudonimul Casandra. A debutat publicistic în „Orizont” (1969), și editorial cu volumul Zile și semne (1994), o carte de și despre semiotică, rod al repetatelor zăboviri la cursurile de la Urbino și al participării la numeroase congrese și întâlniri internaționale. Alternând paginile memorialistice cu interviul și cu discuțiile amicale, B. izbutește să prezinte semiotica drept o îndeletnicire nu numai la modă, ci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
Zile și semne (1994), o carte de și despre semiotică, rod al repetatelor zăboviri la cursurile de la Urbino și al participării la numeroase congrese și întâlniri internaționale. Alternând paginile memorialistice cu interviul și cu discuțiile amicale, B. izbutește să prezinte semiotica drept o îndeletnicire nu numai la modă, ci și utilă și, mai cu seamă, agreabilă. Fără complexe în preajma unor interlocutori celebri (Umberto Eco, Tzvetan Todorov, Manfred Bierwisch, Th. S. Sebeok, Roland Posner), autoarea face un reconfortant exercițiu de asumare firească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
exacte și originale, în care opera unor importanți autori din spațiul anglofon (Henry James, Joseph Conrad, James Joyce, Lawrence Durell ș.a.) sau din cel românesc (Sorin Titel, Mircea Horia Simionescu, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu) este discutată cu instrumentele semioticii literare și, acolo unde e cazul, din unghiul postmodernismului. Este relevată, cu serioase argumente expuse elegant, capacitatea romanului de a face superfluă perpetuarea „armurii de sticlă”, adică a sistemului de prejudecăți literare cu care cititorul răspunde provocărilor lansate de evoluția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
SCRIERI: Zile și semne, Timișoara, 1994; Armura de sticlă, Timișoara, 1995; The Protean Novelists, Timișoara, 1995; Corridors of Mirrors, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Pia la drum, O, 1994, 6; E. Ghiță, Pia Brânzeu, „Jours et signes”, „Caiet de semiotică”, 1994, 10; Adriana Babeți, Acomodări, O, 1995, 5; Ion Buzera, Resturile armurii, R, 1995, 9-10; Monica Spiridon, Identități paralele, RL, 1998, 29; Opriță, Anticipația, 556. D.B.-D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285864_a_287193]
-
1976 cu volumul Teatru și mit. Mai este prezentă în „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ramuri” ș.a. Teoretician și analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Țara Loviștei (1970), Educație și limbaj (1972) ș.a. P. îmbină activitatea didactică cu cea de cercetare și contribuie la formarea nucleului de specialiști de la Institutul de Etnografie și Folclor. Adept al direcțiilor novatoare, este unul dintre promotorii structuralismului și ai semioticii în folcloristică. A sprijinit cooperarea cu marile școli folcloristice europene și americane și a colaborat cu personalități marcante și cu instituții de prestigiu ale domeniului. Apreciind lucid momentul în care se aflau disciplina folcloristică în România și domeniile înrudite, inițiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
a unui "operator urechist" excelent în "demolarea unor valori canonice". Italia este pentru Marin Mincu a doua patrie culturală, țara în care s-a format cu adevărat. Lector la Universitatea din Torino între 1974 și 1978, predă literatura română și semiotică literară. Din 1982 devine profesor asociat titular (prin concurs) la Universitatea din Florența. Între timp va îngriji și va semna (alături de prestigioși literați italieni) lucrările: "I canti narrativi romeni. Analisi semiologica" (1977); "I mondi sovrapposti. La modelizzazione spaziale nella fiaba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
concurs) la Universitatea din Florența. Între timp va îngriji și va semna (alături de prestigioși literați italieni) lucrările: "I canti narrativi romeni. Analisi semiologica" (1977); "I mondi sovrapposti. La modelizzazione spaziale nella fiaba romena" (1978); "Poesia romena d'avanguardia" (1990); "La semiotica letteraria italiana" (1982), "Mircea Eliade e l'Italia" (1986), "Nuovi poeti romeni" (1986), o ediție bilingvă de poeme din Lucian Blaga ș.a. Fapt e că până în 1989, Marin Mincu își pune semnătura pe 13 cărți în limba italiană, între care
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
n-a fost de tot lină, cel puțin la început, prin anul 1979, când i s-a retras viza, în ciuda pașaportului de serviciu și a garanțiilor date de președintele USR, G. Macovescu. Hărțuielile au luat sfârșit doar când profesorii de semiotică D'Arco Silvio Avalle și Cesare Segre s-au adresat direct lui Ceaușescu. Reputația de specialist în semiotică și-a câștigat-o printre specialiști, scriitori, profesori și româniști reputați, ce n-au ezitat să-l omologheze ca atare. Este vorba
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
viza, în ciuda pașaportului de serviciu și a garanțiilor date de președintele USR, G. Macovescu. Hărțuielile au luat sfârșit doar când profesorii de semiotică D'Arco Silvio Avalle și Cesare Segre s-au adresat direct lui Ceaușescu. Reputația de specialist în semiotică și-a câștigat-o printre specialiști, scriitori, profesori și româniști reputați, ce n-au ezitat să-l omologheze ca atare. Este vorba de Umberto Eco, Gianni Vattimo, Luigi Pareyson, Claudio Magris, Maria Corti, Edoardo Sanguineti, Marco Cugno, Roberto Scagno ș.a.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a Logosului întrupat în sinele-suflet-atman și în scrierile Vedice. Capitolul IV, "Cuvântul și tăcerea", are drept motto o frază din "Tractatus" de Witigenstein: "Despre ce nu se poate vorbi, trebuie păstrată tăcerea". Morretta nu pregetă să facă un rechizitoriu al semioticii moderne, conform căreia totul este "semn", "relație", "comunicare". Limbajui uman de zi cu zi se interferează cu semnalele luminoase rutiere, cu alfabetul Morse sau cu expresia poetică; limbajul filosofic sau mistic este supus acelorași tratamente statistice, ca și semnele convenționale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
intentio operis), independentă de cele ale autorului și lectorului, dimensiune care indică prima suprainterpretarea. Eco nu susține că ar fi niște criterii forte, ele nu substituie o rațiune, ci doar "o formă de rezonabilitate" împotriva teoriilor reader-oriented. Identificată prin strategia semiotică a convențiilor narative, intenția textului produce un Cititor Model capabil să imagineze la rându-i un Autor Model (altul decât cel Empiric) perfect compatibil cu intenția textului: "Textul este, nu atât un parametru de utilizat cu scopul de a convalida
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
asistăm la debutul modernității - ca stare de spirit - în roman. Ficțiunea se construiește acum sui generis, nemaifiind „invenția” exclusivă a unei singure conștiințe auctoriale. Deus otiosus, acel autor omniprezent și omniscient al trecutului, se descompune ireversibil, în modernism, în rețeaua semiotică a propriei creații. David Copperfield, o altă capodoperă a subtilităților metatextuale, este cel de-al optulea roman publicat de Charles Dickens și a apărut în folieton (între 1849 și 1850) înainte de a fi un volum de sine stătător (în 1852
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
de ochii veșnic iscoditori ai mass-media, profesorul Marcus are, la cei optzeci de ani ai săi energia și pasiunea de a se interesa de tot ce este nou. Autor al cîtorva zeci de cărți de analiză matematică, informatică teoretică, lingvistică, semiotică, poetică, aplicații ale matematicii în științele naturii și în științele sociale, filozofia și istoria științei (vezi scurta fișă bio-bibliografică de la sfîrșitul volumului), publicate în țări de pe toate continentele, invitat să conferențieze în marile instituții științifice ale lumii, Doctor Honoris Causa
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
tip de analiză ar putea duce la închiderea definitivă a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și matematica, fizica și romanul, spațiul și timpul, epistemologia și semiotica, calculatorul și literatura, filozofia și știința, identitatea și alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre și, de aceea, cartea sa se citește cu pasiune și entuziasm. Nu știu - și nici nu contează - dacă toate
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
rizom", aparținând lui Gilles Deleuze și Felix Guattari (Mille plateaux. Capitalisme et schizophrénie, 1980). S-a abordat intertextualitatea din punct de vedere politic, cibernetic și postcolonial, pentru ca la un moment dat discuțiile să se rărească și centrul de interes al semioticii și al naratologiei să se mute înspre alte concepte. Intertextualitatea părea că a alunecat înspre o fundătură teoretică, fără să se fi acordat însă suficientă atenție fenomenelor care apar la întretăierea textelor, în spațiul intersemiotic, acolo unde se activează, printr-
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
așa cum va face și cu ușile din vechea capitală a Moldovei, într-un sistem personal. De ce uși? Poate fiindcă ele îi ofereau un nou suport de reflecție, de extensie a dialogului metafizic, pe seama unui simbol de mare complexitate, asupra căruia semiotica ne-a prevenit demult. Loc de trecere în altă stare, lume, situație, de la cunoscut la necunoscut, ușa comportă un sens misterios, dar și o valoare dinamică, o transgresiune de prag, o invitație la de-pășire, cum s-a spus deja
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
Miron Blaga despre Nicolae Brânda: "Un arheolog al sufletului... el face parte din Spița Marilor Inițiați... un exorcist care dă glas dezacordului său față de un anume univers... spirit de mare finețe intelectuală..." Doru Timofte despre Octavian Doclin: Coborând în profunzimile semioticii docliniene, revedem, cu volumul în discuție, drumul parcurs de poetul hermeneut, drum al interogațiilor, al incertitudinilor centrate pe zona abisală a actului creator." Ion Roșioru despre Arthur Porumboiu (mai exact, despre momentul nașterii acestuia, pe care Ion Roșioru îl evocă
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
sfîrșitul istoriei" hegelian și "moartea lui Dumnezeu", supralicitată de Nietzsche. Ramificațiile contemporane ale acestei stări sînt "închiderile" spirituale, preconizate de Kojčve, Bloom ori Fukuyama. Metafizic și cultural, postindustrializarea a generat confuzie și, prezumtiv, deconstrucția identităților. Dispariția autorității unice, precise, din semiotica socio-politică, a dus - așa cum se întîmpla odinioară în tragediile shakespeariene, atunci cînd eliminarea monarhului medieval prin violență antrena haosul universal - la ambiguitate axiologică și despiritualizare. Psihologiile devin tipologii, identitățile se uniformizează și dispar într-o globalizare alienantă. De aceea, investigația
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
n-a ținut, ierburile perene, ideologia asiatică a lui Stalin, adânc pătrunsă și în tratarea pământului, triumfând iarăși, cu tot cortegiul de consecințe, până și în literatură... Cerealele, porumbul, cer efort, perseverență, corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa?... Stalin nu iubea cerealele, sursă de bunăstare, libertate, deci spirit critic, democratic deci; el iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza și celelalte din ierburile perene, domnule, pricepi?... hrana trupelor de cavalerie, că
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]