1,868 matches
-
să mă așez, așa că scriam de zor poemul într-un haos absolut. Nu contează ordinea. Iar lângă mine, am nevoie doar de țigări, de brichetă, scrumieră, creion, hârtie. Să fie multă hârtie. D.P.: Colorată și senzuală... M.P.: Sau albă și senzuală. Dorința mea de a scrie a devenit continuî" D.P.: Ai vreo preferință pentru un anotimp anume când scrii? M.P.: N-am observat asta. Dorința mea de a scrie a devenit, practic, continuă. Însă nu scriu continuu. Am băgat de seamă
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
către fantoma nopții trecute,/ ținîndu-se de aer” (Măștile Cleopardei). Cu un adaos provocator, feminin: „am uitat să îți spun:/ pe tăcerea mea se poate dansa” (ibidem). Ceea ce înseamnă că autoarea nu pierde din vedere atuurile feminității, mergînd pînă la dezlănțuirea senzuală, care pare a fi o marcă a temperamentului, dar și o contrapondere a unei inadaptări de fond: „povestea clocotește în vis,/ dimineața e răscolită de furie și erotism,// dans ritual răscolit de spaimă,// spiritul lui e suplu, musculos și bronzat
Un discurs Revendicativ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2734_a_4059]
-
sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod particular al celor de borangic, și exuberanța motivelor decorative, cu cîmpuri grele de fir metalic auriu sau argintiu, trimit deopotrivă la o austeritate geometrică, remanența cine știe cărei determinări a orizontului agrarian, și la opulența senzuală și rece a unor îndepărtate modele din apusul Bizanț. De la croială și pînă la ornamentică, de la semnul minimalist al firului de mătase și pînă la revărsările baroce de pe fote sau de pe mînecile iilor, un fapt se impune în mod indiscutabil
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Fieroiu, din Richard al III-lea, în coregrafica lui Ioan Tugearu (deși a pierdut unele nuanțe inițiale) și din Simfonia Fantastică, în coregrafia lui Gigi Căciuleanu, interpretată de astă dată alături de Monica Petrică, care a conferit rolului ceva din poezia senzuala care îi caracterizează mișcarea. Dar paharul valoric nu a fost plin ochi și aici ajungem și la partea lui discutabila. Față de recitalurile din primii doi ani, cel de acum a pus un prea mare accent pe divertisment, pe gustul marelui
Partea plină a paharului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7602_a_8927]
-
printr-o frazare de mare rafinament și sensibilitate. Revelația serii a fost baritonul gruzin George Gagnidze ce ne-a propus o interpretare total particulară a baronului Scarpia. Având un glas negru, cu acute puternice, el a fost cinic, alteori brutal, senzual până la obsesii, vulgar, uneori, în atitudini, sigur pe sine, într-un cuvânt a creat un Scarpia absolut special, greu de egalat, de o mare forță dramatică, pe care nu-l vom putea uita cu ușurință. Luc Bondy a avut de
Eveniment în lumea operei by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6698_a_8023]
-
relația dintre poet și meșteșugar este doar una dintre dualitățile complementare sub al căror semn stă universul lui Miró. Arta sa pendulează mereu între o simplitate dezarmantă - „Pictură/ Albastru” (1925) - și complex - „Constelațiile” -, între desen și culoare, terestru și cosmic, senzual și spiritual, șoapte și strigăte. Conștient fiind că o operă de artă nu poate fi izolată de contextul în care a luat naștere, Joan Miró și-a propus constant să-și elibereze lucrările de orice fel de constrângeri. A pune
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
mai aproape de aceea a căutătorului de izvoare, avînd reprezentări subtile, freatico-peisagistice ale umidității. Un alt debutant din Oglinda literară, de data aceasta un bărbat, invocă o lume a umezelii obscure, mai degrabă igrasioase decît la vedere. El șoptește insinuant și senzual: Încet, te rog, încet / sărută-mă pe frunte / să-ți simt umezeala sufletului. / Nu respira! Aburul tău / inspirat de lăcomia mea, / va umezi și sufletul meu./ Contopiți, vom traversa / rîul cu nuferi albi." (Copilărie-umbră) Nu putem încheia acest excurs prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
filme pe care le „răsfoiește” hieratic, în funcție de care tot ce va vedea ulterior va fi judecat. Cristian Tudor Popescu este, fără doar și poate un cinefil cu un simț critic nuanțat, împins uneori spre cruzime, și de aceea, asemeni marilor senzuali, la un pas de voluptate și depresie. Cine i-a citit „cronicile” știe că ele sunt impregnate în toate celulele firii acestui old boy cu intensitatea propriei trăiri împinsă parcă spre paroxism. În sensul celor afirmate mai sus, autorul a
Amarcordul Filmarului (lui) Cristian Tudor Popescu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2440_a_3765]
-
amator de picanteriile ficțiunii, recuperând, ce-i drept, la capitolul imprevizibil și suspans. Dacă descrierea cimitirului (în coloritul sumbru și miasmele sale) și a scenelor erotice se concurează relaționându-se reciproc, tandemul acesta narativ capătă prin permanentă tangență expresivitatea impură a senzualului și morbidului. șa cum confesiunea în scris îndeplinește mai multe funcții, pentru fiecare actant în parte, narațiunea se desfășoară pe mai multe nivele, intuite și indicate bine de comentatorii de până acum ai cărții. Romanul poate prilejui o serie largă
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
mea vorbește despre viață și diversele ei aspecte. Fiecare capitol își are un mod al său, unic, de a vedea viața. Și un personaj al ei. Cel care străbate întregul roman este Ștefan, fiul stolnicului Constandin Cantacuzino. Ștefan este un senzual - și aici e un schepsis al romanului, ce-i dă unicitate. Ștefan trăiește prin senzații. Dar apoi experiența lui îl duce până la a fi măsura tuturor lucrurilor. Ai deci moduri diverse de a te documenta. Sursele tale sunt preponderent livrești
Dan Perșa: „Singurul limbaj universal e omul.“ by Mădălina Roșioru () [Corola-journal/Journalistic/7390_a_8715]
-
lui Kingsley Amis despre «stridența calamburului» («the din of the pun») în scrisul nabokovian este justificată. Cazul lui Nabokov mi se pare a fi într-o anumită măsură cel al unui autism al abundenței (dublat de un geniu al metaforei senzuale). La polul opus cel al lui M e, cum am mai spus, al unui autism al sărăciei. Cele două se întîlnesc în plăcerea jocului abstract, acontextual sau care își creează propriul său context” (pp. 87-88). Portretul lui M este o
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
din felul în care ține contrabasul în brațe, se încordează, cuprinde instrumentul și pare că sînt unul și același, se depărtează brusc dar degetele rămîn mîngîind coardele, dialogul lor tainic nu se întrerupe nici-o secundă. La fel clapele pianului, mai senzuale, mai parșive parcă, mai vii și mai languroase dedate plăcerii de a fi chemate, atinse, ocolite de mîna celui care le caută armonia, le inventează sensul și miracolul transformării în sunet. El vorbește cu instrumentele lui ca Gepetto cu Pinochio
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
alternînd însă într-un dozaj armonios plimbarea prin pădurea de simboluri, prin casa-pinacotecă, în poveste, cu tablouri, muzică și poezie, care recompun de o manieră arcimboldescă chipul misteriosului Riosse, pe care fotografia ni-l redă cu o privire de sfinx senzual. Și cu un minunat paradox pe care ni-l dă perspectiva cu cît acest Ťchipť îți este tot mai apropiat, cu atît el se depărtează mai mult.
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
specificul și pentru a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță sălbatică e un muntean get-beget. Unul din sudicii de seamă ai literelor noastre, un soi de ,grec" valah, reflexiv, curios, penetrant, dar și senzual, iubitor de carnația epică a vieții, atent la spectacolul său versicolor, rafinat meșteșugar al verbului ca o sublimare a senzualității d-sale funciare. înaintașii lui C. }oiu sînt Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu și, hélas, Eugen Barbu. Sentimentul, emoția nu reprezintă
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
un umor/ de criminali// astm și denivelări// cuvinte de zăpadă nici/ îmi opresc sîngerarea// nările devin/ una cu miasmele// ne pute sufletul” (Un cazan numit România). Devine de la sine că asemenea intensități de exasperare trebuie echilibrate prin frivolități de joacă (senzuală, intertextuală și de orice alt fel): „vino ca o cofetărie la mine/ noauă, cu buzele savarine/ inima ice-cream/ că toamnă se face fumul țigării/ și nu pot să murim// de nu m-ai uita, încalte” etc. (Preumblarea duminicală a miopului
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
primii oameni/ colindau lumea ca pești/ ori ca muzicanți de petrecere deghizați în pești,/ răsplătiți defel prin prospețimea cu care-au strălucit atunci în soare/ ca funigei, dinții negresei" (ibidem). Astfel se relevă, vrînd-nevrînd, obsesia cărții care e o exuberanță senzuală, o frenezie erotică ce accede la un soi de autocontemplație grație transcripției sale într-un cod adecvat, reflex al flăcării negre, demonice: ,- E întuneric ca în demon, zise plictisită rău negresa.// în acel întuneric scriu, rescriu/ așa, să crape de
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
asta. Necitit. Ochii pică peste interviul Ruxandrei Cesereanu cu Peter Esterhazy. Doi scriitori inteligenți, șugubeți, ludici, ironici, învăluitori într-un discurs dens, în care fiecare se descoperă în relație cu celălalt, cu întrebările rostite sau nu, ca într-un joc senzual, provocator. Care te ține cu sufletul la gură. Undeva, într-o cafenea, la Budapesta, se vorbește despre ironie, "ironia acționează împotriva patetismului și a romantismului", despre femeie și despre bărbat, se încearcă definiții în trend cu secolul, cu Europa, se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
Parisul, preschimbat în femeie nu e altceva și altcineva decât însăși Maga, ivindu-se mai întâi pe rue de Seine, apoi pe Quai de Conti, apoi pe Pont des Arts, Faubourg Saint-Denis, canalul Saint-Martin și tot așa. Există memoria trupului senzual și există memoria inimii: Oliveira o are pe cea dintâi și mare parte din amintirile sale sunt scene teribile de dragoste până în unghii. Memoria inimii depinde, însă, de felul în care Maga însăși l-a acceptat și ingurgitat pe Oliveira
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
Nicicând atâtea superbe piese Cucuteni n-au fost puse laolaltă într-o expoziție. Un adevărat, uluitor tezaur“, a apreciat dr. Florin Drașovean, reputat expert în cultura Vinča. Zeci de vase cu extraordinare ornamente geometrice, zoomorfe și antropomorfe, unele uriașe, statuete senzuale, dansatori, bărbați, femei și androgini, mese de ofrandă, unelte, topoare, idoli, obiecte de ritual magic descifrează sensurile unei lumi care-a făcut-o posibilă pe a noastră. Idoli fecunzi, belșug, prăbușire „Toate piesele din expoziție provin dintr-o singură așezare
Agenda2003-4-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280628_a_281957]
-
în literatură. Vorbește-mi despre raporturile tale cu ea, cu el... La nemți (Der Tod) substantivul moarte este de genul masculin, la ruși (smerti), ca și la francezi (la mort), ca și la români, substantivul moarte se strecoară în femininul senzual, lunecător, umed... O să-ți mărturisesc cu maximă franchețe că mie... mi-e o frică atroce de moarte. Am simțit-o nu o dată încolțindu-mă. În timp însă am învățat să conviețuiesc cu ea; din certurile cu ea mi-au irumpt
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
înstrăinată. Se despărțise de bătrâna ei țară la 17 ani, crescând și evoluând în cu totul alt mediu, prin căsătorie, în România. La palat, frumoasa regină lasă pentru o clipă să vorbească femeia din ea, sensibilă și nu mai puțin senzuală. întâlnește acolo un alt văr, David, nu altul decât David Edward, prinț de Wales, viitorul Rege Edward VIII (1936), care n-a stat la tron decât 9 luni, abdicând spre a se căsători cu faimoasa americană, de două ori divorțată
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
mai des decît textele) dar nu mai pot să fac nimic, și asta-i ,fain": că e ,lipit" și atunci nu mai pot să schimb.Ai făcut ceva, gata ! E ca în viață.De aia este și o muncă foarte senzuală și are foarte multe legături cu viața în sine; eu de 15 ani fac în germană aceste colaje, căci altfel nu aș fi ajuns să le fac și în română. Asta a fost așa, un fel de (ezită)... R.B.: paranteză
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
oriental, pe care l-a executat cu un șarpe Anaconda înfășurat în jurul gâtului. Din păcate pentru ea, concurenta nu a reușit să-i impresioneze pe jurați: "Ești moartea pasiunii. Faci niște fețe când dansezi. Mă așteptam să fie un moment senzual, dar...", i-a transmis Mihai Petre, în timp ce Andra a fost foarte speriată de șarpe. Nici unul dintre cei trei jurați nu a fost i-a acordat votul de încredere tinerei.
"Românii au talent" - Mihai Petre, oripilat: "Ești moartea pasiunii ..." () [Corola-journal/Journalistic/62541_a_63866]
-
În realitate este vorba despre un program de calculator (un soft, în limbajul de azi), al cărui creator a orbit, din cauza suprasolicitării ochilor în fața ecranului. Simulator One (Simone) creează modelul perfect de actriță: înaltă, blondă, cu nasul fin, cu buze senzuale, ochii albaștri, osatura delicată. Elementele enumerate corespund canonului de frumusețe majoritar. Variantele numite Cindy Crawford, Noemi Campbell sau Penelope Cruz nu răstoarnă domnia lui "blond, ochi albaștri". Stau mărturie succesele Adrianei Karambeu, ale Claudiei Schiffer, ale lui Scarlett Johansson, pentru
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin Ilfoveanu. Sălile de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]