1,443 matches
-
să fie belicos sau combativ ori, dimpotrivă, combativitatea îl face să fie religios și, pe de altă parte, instinctul metafizic, curiozitatea de a ști ce nu ne privește, păcatul originar, în sfârșit, îl fac pe om senzual sau, dimpotrivă, tocmai senzualitatea trezește în el, ca în Eva, instinctul metafizic, dorința fierbinte de a cunoaște știința binelui și-a răului. Și apoi există mistica, o metafizică a religiei care se naște din senzualitatea combativității. Lucrul era prea bine știut de curtezana ateniană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sfârșit, îl fac pe om senzual sau, dimpotrivă, tocmai senzualitatea trezește în el, ca în Eva, instinctul metafizic, dorința fierbinte de a cunoaște știința binelui și-a răului. Și apoi există mistica, o metafizică a religiei care se naște din senzualitatea combativității. Lucrul era prea bine știut de curtezana ateniană Teodota, care, în conversația purtată cu Socrate așa cum o relatează Xenofon în amintirile sale, încântată fiind de metoda lui de cercetare sau mai bine zis de moșire a adevărului, îi propunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o frumoasă expresie a lui Elie Faure, Apolo, Învingător al lui Dionysos, avea să moară din pricina victoriei sale. Pe măsură ce calmul apolinic obosește să-și sărbătorească detașarea, sub liniștea statuilor lui Apolo se trezește trupul pătimaș al lui Dionysos. El redeșteaptă senzualitatea În statui, le stîrnește simțurile și le Îndeamnă să surîdă obosit și pervers, fiind profetul altor soluții decît măsura. Însuși Dionysos e În acel moment puțin obosit față de timpul cînd lua În posesiune totul cu frenezie În dansuri epuizante și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
sa, În Înfruntarea pentru atribuirea armelor lui Ahile după moartea acestuia, e de a-și face adversarul să vorbească. Toamna, blîndă, și caldă acum, va fi nu peste multă vreme posomorită de ploi. Marea pierde pe zi ce trece din senzualitate. Albastrul devine tăios și În curînd, În locul lui Ulise, Îl va aminti pe Aiax. Aiax care cere ca armele lui Ahile să fie aruncate În mijlocul troienilor și să aparțină celui ce va izbuti să le aducă. Făcînd această propunere, buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
izbuteau, în același timp, să te vindece de sila molatecă cu care te-au deprins, prea timpuriu, încăperile și glasurile și hainele și trupurile femeiești. Delicata obtuzitate, voracitatealor stinsă în leșinate strategii lirice și explodând, în cele din urmă, în senzualitate păgână și pioasă domesticitate? Toate păreau să anunțe plictisul contractului de proprietate, contractul de mariaj? Ce relaxare prelungită, în schimb, în refugiul adolescenței! Intre baieti! Încă în stare să vibreze, să se sperie, să se predea... Oricât ar părea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ce a fost uitată Ești prospețimea ierbii ușor udată Ești impulsul ce reînvie o lume schimbată... Ești precum mama protectoare pentru pruncu-i gingaș Ești agitația ce se resimte ca într-un aglomerat oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit mai presus de o simplă ființă Ești oftatul ce mă sfâșie când îmi oferi absență Ești extazul format de la prea multă decență... Ești oceanul de
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
de rènile pe care mi le fac eu insumi în carnea de dinlèuntru a sufletului meu?! Închipuindu-mi cum face dragoste cu soțul ei, chinuindu-mi mințile cu detalii înfiorètor de exacte, știind cum se dèruie trupul ei încèrcat de senzualitate pânè la refuz, simțind cum, când e ținutè în brațe, îi zvâcnesc sub piele doruri adânci și minerale, închipuindu-mi pielea ei aprinzându-se, tremurând pe trup că o mètase diafanè, întrebându-mè necontenit oare se dezbracè singurè sau o dezbracè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
roșeața violentă a trandafirului de plastic, înțepenit în glastra de plastic, tic-tac-ul ceasului de masă, marca Pobeda, așezat pe raftul din mijloc al dulapului din lemn de cireș, cu furnir pictat și chenar aurit, toate împachetate; țâfna berbecului de ceramică, senzualitatea inocentă a unei nimfe obscure și, ca replică, veselia vulgară a unei țărăncuțe din Oltenia, sperietura calului cabrat în culoarea bej a vidului din vitrină, somnul vertical al paharelor de cristal, depresia ceștilor emailate, bolind culcate pe teancuri de farfurioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la rang de Opus, în care se îmbinau partitura incantațiilor profane cu oda descătușării și dezlănțuirii simțurilor, promulgând frenezia ciclonică a distrugerii a tot ceea ce era cumințenie, neprihănire, nevolnică escaladă a refuzului și expunerea steagului victoriei pe câmpia sărăcită de senzualitate în care dracii s-ar fi plictisit, atât era de neispititoare, lipsită de atribute și condimente proprii femeilor frumoase, pentru că tocmai de aceea, posedând infirmitatea staturii, opulența sânilor și inestetica protuberanței dorsale și-a inaugurat propriul templu în care Alimentară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pe deasupra!). Aaa! Dacă există excedent de material, se poate oricând ajusta cu vorbe care taie ca foarfeca, cu verbe brici, cu metafore care ard, cu parabole care creează o stare de bine în folosul comunității, ca arteziana din fața Primăriei sau senzualitatea nerușinată a Sirenei din Galați. Ediții următoare nu vor fi. Unicatul vorbește de la sine, prin originalitate și forță, ceea ce-i conferă trăinicie. Și această povară de tinerețe o ameți pe Alimentară, încât leșină pentru a doua oară în această carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
spatele gol, sânii sunt prinși într-o fâșie petrecută pe după gât, mai lată pe țâțe și mai îngustă spre ceafă, merele destul de mari, sânii foarte reușiți de Dumnezeu stau singuri în sus, e desculță, și asta îi dă farmec și senzualitate actriței, e o apariție dintr-o revistă de modă, se vede că are gust și că s-a lovit în ultimii ani numai de lume îmbrăcată bine. Are stil. A învățat o lege de aur: nu contează să fii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
încât ai impresia că ies prin ochii albaștri, că sare din piele, își știe energia și se străduiește, tocmai de aia, să vorbească încet, controlat, în timpul ăsta, îi pipăie fața tinerei, cu atenție și drag, bretonul și pletele, are o senzualitate iradiantă, îți transpiră palmele când ești lângă el, ușurințe apollinice îl fac să mintă ușor, numai pe tine te iubesc, dar nu mai sunt de mult un copil, sunt cu atâția ani mai mare ca tine, iubito, să știi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu tocuri foarte Înalte, prinse cu barete subțiri-subțiri, se putea admira o pedichiură pe măsură. Dar ceea ce nu putea uita Rică era fața sa cu fruntea Înaltă, părul mare și coafat artistic, cele care confereau deopotrivă puritate, prestanță, delicatețe și senzualitate, iar gura sa neasemuită și greu de descris era piatra nestemată a acelei coroane de invidiat. Purta inele cu pietre prețioase, rubin și safire, ce exprimau echilibru și noblețe și nicidecum grandoare și opulență. Sâmbătă, la final de program, Rică
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
brunet, de statură mijlocie, cu un Început de chelie. Ce m-a frapat la acest om, din prima clipă, a fost finețea, rafinamentul și o deosebită frumusețe interioară care-l Înconjura ca o aură. Vocea avea inflexiuni baritonale, Încărcate de senzualitate. Mi-a promis că va face tot posibilul să mă ajute. A mai trecut un an de la această vizită, perioadă În care am vorbit de câteva ori la telefon. Într-o seară de toamnă, stând singură la lumina unei lanterne
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fustă scurtă cafenie evazată jos din velur. Velur, știu, știu, trebuie să fiu nebună să vin cu velur la Los Angeles. Chiar dacă aici e așa de cald, până la urmă, e cea mai nouă achiziție a mea și o ador, ador senzualitatea velurului moale ca untul. Da. Mă uit în oglindă. Asta e. Perfect. Îmi pun niște cercei scurți de argint și-mi strecor picioarele în niște pantofi sport complet albi. De ocazie, sexy, perfect. Poate că prin osmoză, s-a lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
noaptea am fost calmă la suprafață. însă, pe dinăuntru, simțeam că fiecare părticică din mine se sufocă de-atâta fericire. Simțeam că plămânii abia mai reușeau să inhaleze aerul, inima abia îmi mai bătea, iar sângele mi se târa cu senzualitate prin vene. Aveam impresia că ritmurile mi se încetiniseră, că sentimentele mele pentru Luke aveau asupra mea efectul unui drog. Toate senzațiile erau amplificate la maximum. Nervii îmi erau întinși, expuși în bătaia vântului. Sistemul nervos central se transformase într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
pe acolo și făcea rost de o groază de chestii exotice - săpunuri, ciorapi: șampon. Mioara își dorea să fim prietene, dar, fără să știu de ce, aveam o aversiune fizică față de corpul său prea dezvoltat, față de privirea sa blândă și supusă. Senzualitatea sa precoce și nonșalantă mă intriga într-un mod pentru care mă simțeam „spurcată“, cum ar fi zis bunică-mea. Însă acceptam să o primesc pe la mine, înduioșată de plocoanele pe care mi le aducea. Încetasem să mai colecționez junk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
era chiar atât urâtă. În diformitatea lui era ceva monumental. Nu știu cum să exprim foarte precis impresia pe care mi-o făcea. Nu spiritualitatea era evidentă - învelișul de carne și piele părând aproape transparent - pentru că pe fața lui se citea o senzualitate scandaloasă; dar oricât de absurd ar părea ceea ce spun, aveam impresia că senzualitatea lui era ciudat de spirituală. Era în el ceva primitiv. Părea să se împărtășească din acele obscure forțe ale naturii pe care grecii le personificau în ființe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
foarte precis impresia pe care mi-o făcea. Nu spiritualitatea era evidentă - învelișul de carne și piele părând aproape transparent - pentru că pe fața lui se citea o senzualitate scandaloasă; dar oricât de absurd ar părea ceea ce spun, aveam impresia că senzualitatea lui era ciudat de spirituală. Era în el ceva primitiv. Părea să se împărtășească din acele obscure forțe ale naturii pe care grecii le personificau în ființe pe jumătate umane, pe jumătate animalice - satirul și faunul. M-am gândit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pe care o simțea față de el era un transfer al ororii față de ea însăși, pentru că Strickland o tulbura într-un fel manieră atât de straniu. Înfățișarea lui era aspră, sălbatică și neîngrijită. Era o detașare în ochii lui și o senzualitate care i se citea pe buze. Era mare și puternic. Îți dădea impresia unei pasiuni neîmblânzite. Și poate că ea mai simțea la el și elementul sinistru care mă făcuse să-mi amintesc de ființele acelea sălbatice din istoria timpurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
își descoperise un nou suflet cu puteri nebănuite. Nu era vorba doar de o simplificare îndrăzneață a desenului - care revela o personalitate atât de bogată și unică. Nu era numai maniera de a picta, deși carnația era zugrăvită cu o senzualitate pasionată care avea în ea ceva miraculos; nu era numai impresia de soliditate care-ți dădea în mod extraordinar senzația de materialitate a trupului; mai era și o spiritualitate, tulburătoare și nouă, care-ți călăuzea imaginația pe niște căi nebănuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
nu era gelozia. De îi dam vreo ocazie, se consola destul de iute, și raționamentul meu cel mai fals o liniștea. Era senzuală? Iarăși încep ezitările înainte de a da un răspuns și văd cât de neprecis va trebui să fiu. Cum senzualitatea - vădită sau cel puțin sub forma unei sărutări fugare - pricinuia cele mai multe scene dintre noi, nu poate fi cercetată cu ușurință. Au fost strângeri pătimașe, când făceam pentru ele, cu toate că fricoși, cele mai mari imprudențe. În case străine, în camere necunoscute
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și să mă uite. Ne-am făgăduit să ne vedem săptămânal, și s-a ținut multă vreme de făgăduială, făcând drumul lung și obositor până la orășelul unde trebuia să ne întîlnim. Atunci revederile erau pasionate, îmbrățișările repezi și puternice, iar senzualitatea ne făcea să comitem cele mai mari imprudențe. Despărțirile, fără să semene cu nebunia primei despărțiri, erau totuși dureroase. Simțeam însă că multe se schimbaseră în ființa ei. E curios cu ce luciditate și fără să-mi fac nici o iluzie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu toate că-mi displăceau mărturisirile. Îi spuneam ce ridicolă mi se părea închipuirea pe care și-o fac oamenii despre moarte - un schelet cu o coasă în mână - când eu o vedeam ca pe o fecioară împlinită, capabilă să-mi inspire senzualitate. Apoi îi arătam imposibilitatea de a cunoaște pe oameni și nesiguranța pe care ne-o inspiră iubitele noastre, deoarece orice gest de-al lor poate avea dublu înțeles. El spuse: - Ai dreptate, și am și eu un exemplu. Când eram
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
vor proceda, orice eveniment ai imagina pentru dânșii. Cu toate că Viky era expresia cea mai perfectă a fecioarei neprihănite, cu fruntea ei fără un creț, cu ochii luminoși, cu zâmbetul lilial, poate ar fi putut fi a unui bărbat (nu din senzualitate, ci numai fiindcă fusese cerută cu insistență și nu avusese tăria să refuze), fără ca cea mai mică transformare să se observe în ființa ei. Pe vara fete-lor, Roza (adoptată de soții Axente, căci părinții ei muriseră) o vedeam pentru prima
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]