3,058 matches
-
celui care visează este prezentă în prim-planul scenei onirice, în vreme ce subiectul se estompează: iată o adevărată strategie defensivă! În continuarea lucrării sale despre narcisism (1914/1985) și a unei completări făcute în 1915 la cele Trei studii privind teoria sexualității (1905/1987), introducând ideea că identificarea se sprijină pe încorporarea orală, Freud explică (în „Doliu și melancolie”, 1917b/1968) că durerea melancolică este cauzată de o identificare cu obiectul pierdut, permițând relației de iubire să nu fi abandonată. Iată deci
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în privința acestui concept. În cele ce urmează vom trasa liniile principale ale acestei evoluții rezumate de Le Guen et al. (1985): - până în 1895, pornind de la „voința de a uita”, Freud ajunge la motivația inconștientă; - între 1895 și 1910, o dată cu descoperirea sexualității infantile și a complexului lui Oedip, refularea devine motorul funcționării psihice „obișnuite”; - între 1911 și 1919, necesitatea de a construi o teorie a aparatului psihic și de a o ancora în istoria individuală conduce la conceptele „refulare originară” și „metapsihologie
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui Freud Trei studii privind teoria sexuală, în legătură cu atitudinea băiețelului față de absența penisului la fetiță. Freud utilizează explicit cuvântul Verleugnung începând cu 1908-1909, atunci când abordează dezvoltarea psihosexuală a copilului și mai ales a micului Hans (1909a/1979), apoi în legătură cu teoriile sexualității infantile (1907/1985, 1908a/1985): una dintre ele constă în atribuirea de penis tuturor oamenilor și reflectă necunoașterea diferenței dintre sexe. În analiza fobiei micului Hans, Freud (1909a/1979) semnalează că refuzul de a admite absența penisului este o prejudecată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
libidoului și a libidoului însuși, formă definitivă a vieții sexuale după pubertate, aflată în slujba reproducerii. Este limpede că, pentru Freud, aceste pulsiuni pregenitale care nu ajung să se integreze în totalitate în organizarea genitală definitivă - chiar dacă unele intervin în sexualitatea normală - se găsesc la baza sublimării. „Forțele care pot fi utilizate în activitatea culturală sunt astfel dobândite, în mare parte, prin reprimarea elementelor sexuale numite perverse” (1908b/1985). În schimb, dezacordul vizează aspectul următor: poate exista și o sublimare a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pentru cele mai multe dintre mecanismele de apărare (să ne gândim în special la neplăcerile provocate de întoarcerea elementului refulat...). Ba mai mult, activitățile sublimate sunt însoțite de o satisfacție deosebită, pe care unii autori nu ezită să o apropie de plăcerile sexualității și ale iubirii împărtășite. Reașezare oportună a lucrurilor: o plăcere la care s-a renunțat revine - evident, diferită, dar, după cât se pare, la fel de intensă și mai puțin riscantă. Acestei afirmații îi putem opune aprecierea pesimistă a lui Freud cu privire la hazardul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
scenariu și, mai ales, de sentimentele trăite. Dacă sunt însoțite de emoții plăcute, ba chiar de plăcere, pot fi înțelese ca o dorință reală sau simbolică de a avea o relație extraconjugală. Poate fi vorba de vise erotice propriu-zise (vezi Sexualitate) sau de situații mai simbolice. Acest al doilea caz se bazează pe impresii, pe sugestii, pe senzații, fără evocarea directă a relației sexuale. Acest tip de vis poate avea o funcție de compensare, așa cum este descrisă în teoria psihanalitică, și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
sau să fie înlocuit din poziția obținută, de exemplu). Hold-up-ul adaugă acestei interpretări o dimensiune violentă și brutală, precum și o posibilitate ca o miză foarte importantă să fie pusă în pericol. Violul poate face parte din categoria viselor erotice (vezi Sexualitate), atunci când provoacă o excitație sexuală. Dacă se manifestă ca agresiune brutală și sălbatică, simbolizează constrângerea pe care o suportă cel care visează. Este forțat să fie ceea ce nu este, să facă ceea ce nu vrea. Violul este prin excelență expresia absenței
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de încredere în sine sau în cei din jur. În acest caz, amuleta are rolul de a compensa respectiva lipsă. Androgin, hermafrodit Apariția unui androgin sau a unui hermafrodit în vis înseamnă că subiectul trebuie să-și pună întrebări asupra sexualității sau asupra identității sale. Poate revela dificultatea propriei situări sau a situării celuilalt în funcția sau în comportamentul său, dar și o dorință de atotputernicie: de a fi în același timp și bărbat, și femeie. În plan psihologic, tematica androginului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pisică mai desemnează în limbaj argotic sexul feminin. Visul poate căpăta în acest caz un sens în plan sexual, dar mai curând are semnificație negativă deoarece cuvântul este, dacă nu ofensator, cel puțin foarte puțin poetic, făcând aluzie la o sexualitate brută, sălbatică și lipsită de romantism. Liliac Foarte legat în imaginarul colectiv de vampir, liliacul, deși complet inofensiv, suscită, mai ales la femei, temerile și repulsiile cele mai puternice. Simbolismul său este totuși pozitiv, deoarece întruchipează, mai ales în China
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este strâns legat de murdărie și vulgaritate. Descrie comportamentele primare, lipsite de rafinament și de subtilitate. Este și simbolul lăcomiei, al poftei și insațiabilității libidoului. Reprezintă dorințele percepute de supraeu ca fiind reprobabile și impure, mai ales cele referitoare la sexualitatea subiectului (un film pornografic este calificat drept porcos la fel ca și o povestioară fără perdea). Simbolismul puternic negativ al porcului prezintă însă și nuanțe: - în imaginea scroafei: simbol al fecundității, de unde și reprezentările a numeroase divinități cu mamele de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
regenerarea permanentă, prin faptul că își schimbă pielea; - deplinătatea și eternul început, imagine a lui Uroboros, șarpele care își mușcă coada; - misterul și secretul, dat fiind că se ascunde în crăpături și pietre; - energia spirituală, exprimată în simbolul hindus kundalini; - sexualitatea, ce rămâne interpretarea cea mai curentă, mai ales în psihanaliză; - tentația, periculozitatea pulsiunilor, din cauza diavolului cu care este strâns asociat; - cuvintele agresive și răutăcioase: faimoasa limbă de viperă; medicina, vindecarea, ca simbol al a farmaciilor, inspirată de caduceu, bățul sacru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
banii satisfac (dacă îi avem) sau frustrează (dacă ne lipsesc) dorințele. În vis, banii semnifică puterea pe care persoana o are asupra vieții sale, asupra celorlalți sau asupra sa, ori, dimpotrivă, poziția de supunere. În sfârșit, banii au legătură cu sexualitatea, mai ales cu capacitatea de fecundare. Cumpărarea, când intervine în scenariul oniric, arată costul unei transformări, prețul unei realizări. Nu este vorba numai de un cost material, ci mai degrabă de un cost afectiv sau moral. Subiectul are ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
erau la fel ca lanțurile, centurile sau cătușele, semne ale supunerii sau sclaviei. De asemenea, în inconștientul colectiv și mai ales în vise, bijuteriile pot trimite la sentimentul de sufocare și de întemnițare. Există o legătură și între bijuterii și sexualitate. «Bijuteriile» desemnează testiculele, considerate partea cea mai prețioasă a anatomiei masculine. Un vis legat de bijuterii poate deci vorbi despre sexualitatea subiectului, mai ales de dorința sau de refuzul plăcerii sexuale, dar și de dorința de a avea un copil
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în vise, bijuteriile pot trimite la sentimentul de sufocare și de întemnițare. Există o legătură și între bijuterii și sexualitate. «Bijuteriile» desemnează testiculele, considerate partea cea mai prețioasă a anatomiei masculine. Un vis legat de bijuterii poate deci vorbi despre sexualitatea subiectului, mai ales de dorința sau de refuzul plăcerii sexuale, dar și de dorința de a avea un copil. Verighetă, inel Inelul, verigheta sunt subordonate simbolismului cercului și exprimă Unul și Totul. Sunt marca uniunii, a indisolubilității contractului sau pactului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
saboți, care simbolizează mai ales interioritatea și constituie încălțămintea sedentară prin excelență; ei exprimă atașamentul față de pământ, de familie și de cămin; - pantofi decupați, de tocuri înalte, ce cresc semnificația feminină și sexuală a încălțămintei; în vis, pot fi expresia sexualității revelate sau refulate; - sandale sau sandale de plajă, care, dezgolind piciorul, reduc protecția, expunând și eliberând persoana în același timp. Șireturile reiau simbolistica Firului și a Nodului (vezi aceste cuvinte). Șef, patron, director Apariția în vis a șefului, a patronului
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pierde energia. Dacă părul lung, des și lăsat liber exprimă forța sălbatică, părul coafat și strâns înseamnă controlul voluntar sau impus al energiei. Ritualurile de tundere și coafurile (coadă împletită, coc etc.) semnifică stăpânirea simțurilor, dominarea pulsiunilor, uneori renunțarea la sexualitate, sau sunt semnul ascultării absolute și al abandonării definitive în mâinile lui Dumnezeu (tundere religioasă) sau ale țării sale (tunsoarea strictă a militarilor). Coada de cal, codițele, elasticele, panglicile au aceeași semnificație, dar trimit și la stadiul infantil. Pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
psihologic, în afară de funcțiile citate înainte, tatuajul, piercingul și scarificarea fac parte din riturile de mutilare sau de automutilare. Pot uneori îmbrăca o formă patologică și pot fi expresia pulsiunilor agresive asupra propriei persoane. Falus, penis În afară de semnificația pur sexuală (vezi Sexualitate), falusul simbolizează puterea, forța masculină, creația. El reprezintă, din timpuri imemoriale, obiect de cult, iar reprezentările sale sunt numeroase, fie într-o formă brută, fie în expresii alegorice (stâlp, coloană, obelisc, linga etc.). În vis, poate pune în discuție animus-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de viața interioară, loc de expresie al sentimentelor și emoțiilor. În ceea ce privește simbolismul capului și al chipului, toate elementele sunt semnificative (vezi în funcție de scenariul oniric: Frunte, Ochi, Ureche, Nas, Gură). Vagin, clitoris Organele genitale feminine au fie o semnificație sexuală (vezi Sexualitate), când visul dă loc unei excitări, fie o semnificație de fecunditate (vezi Naștere). Dezvăluie în plus feminitatea subiectului și îi recomandă să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face să fiu trist»). Este deci foarte important să acordăm o grijă deosebită analizei impresiilor respective. Iubire, atracție Ne referim la iubirea simțită în vis și nu la relații sexuale (vezi Sexualitate). Sentimentele tandre, afectuoase sau amororase resimțite în vis indică adesea căutarea armoniei, a uniunii și armoniei între sine și alții sau cu propria persoană. Visul este în general, plăcut și agreabil. Exprimă starea pozitivă a celui ce visează, dezvăluind fie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
neglijăm expresia: «acolo unde este jenă, nu poate fi plăcere», care poate fi în acest caz luată în sens literal, semnificând absența plăcerii. Cel ce visează nu se bucură de plăcere în existența sa, în activitățile sale, în relații ori sexualitate. Gelozie, invidie A fi gelos în vis, ca și în realitate, indică o lipsă de încredere în ceilalți, dar și în sine. Sentimentul dezvăluie sentimentele paranoice ale celui ce visează, care se teme să nu fie înșelat sau trădat. Echivalează
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
naționalitatea, profesia, mândria locală etc. d) Proximitatea afectivă sau interesul uman. Analizând comportamentul cititorului și efectele mass-media, sociologii au ajuns la concluzia că interesul de lectură este determinat, mai ales, de o axă a instinctelor vitale: viață și moarte (sănătate, sexualitate, droguri, accidente, catastrofe, violență, fericire, bogăție, evaziune, vis etc.). Toate aceste teme le regăsim cu prisosință în presa de tip magazin, dar nici cotidienele nu rămân mai prejos, cultivând - câteodată, în exces - conflictul și faptul divers. Manualele de jurnalism oferă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Gloria, soția mărginită de care nu se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie, o sexualitate „cravașantă”, simțită ca grea povară moștenită, îl împing în vârtejul autodistrugerii: bestialele acuplări de care sunt burdușite romanele, decorul sordid, impregnat de moarte, paralelismul om-animal, țicneala generală exprimă exasperarea în fața deriziunii existenței. Intenția se vede clar doar prin întreg. Izolate
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
autopersiflându-se și scoțând „panglici pe nas și pe gură”. Capriciile lui, pe măsura ritualurilor golite de noimă ale existenței, capătă, nu o dată, tentă absurdă. În încercarea de a fora în propriul său suflet cu percepția acută a limitelor (eros-moarte), metamorfozând sexualitatea într-o forță demonică și ridicându-se împotriva tabuurilor prozei, B. a lăsat pagini de un modernism de substanță. Dar seducția exercitată asupră-i de reducerea vieții la grotesc s-a transformat în manieră. Cochetând cu grimasa, romancierul a pierdut
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
întâmplă? Doctorul Pușlenghea are capul profesorului Lăduncă, pe umerii lui Viziru stă capul lui Pușlenghea, inginerul Druică poartă capul lui Antipa. Dar trupul lui Antipa? S-o fi topit în căldura mare.” Un alt factor de dezordine și spaimă este sexualitatea. Iminența ei stârnește în Antipa „vârtej, teamă, rușine, triumf”, adică, altfel spus, tot haos. Erosul agresiv este reprezentat de Silvia Racliș. Cu gura ei „lacomă”, „crudă”, „neîndurătoare”, în care proliferează „dinți tăioși care se înmulțesc și îi acoperă fața”, Silvia
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
este primejdioasă. În chip vădit, Silvia Racliș aparține zonei infernale. Ea păstrează amintirea veacurilor primordiale, iar cineva o întreabă: „Unde îți ascunzi coada și copitele?” Tot așa cum beția de pe urma programării crimei îi învălmășește pe indivizi într-o masă nediferențiată, iar sexualitatea „armăsăroaicei” îl dezarticulează pe individ: „mațele tale și pipota, ficatul, ce mai aveai pe acolo, pluteau la voia întâmplării.” De rândul acesta, însă, nu mai este vorba de o dezordine agitată, ci de o toropeală amenințătoare care îl cuprinde pe
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]