1,535 matches
-
iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără să se sfiiască de mine și nici nu mi-a zis „merci”! La Toronto fiind pe malul aceluiași fluviu, am petrecut câteva minute În compania unui stol de gâște, convins fiind că sunt domestice, chiar dacă gazda mea Încerca să mă convingă de contrariu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ale opiniei publice) pentru a ști că lumea se uită la ce i se oferă. A invoca subterfugii de genul " Noi dăm ce ni se cere" e una din marile porcării pe care, iată, patronii posturilor de televiziune nu se sfiesc să le spună în gura mare. Ce nu acceptă personajele din această categorie e riscul competiției în sus, propunând, în schimb, confruntarea "în jos". Când cobori în pivnițele vulgarității nu e nevoie de cine știe ce inovații: e suficient să lovești sub
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
de-a dreptul mirată de ce a putut scrie un jurnalist, chiar dacă vorbim despre un cotidian de umor. Articolul a fost publicat pe Times New Roman "Cunoscuta avocată și analistă socio-politică de la televizor, distinsa Paula Iacob a arătat că nu se sfiește să pășească în lumea mondenă, dezbrăcându-se de secrete pentru cititoarele unei cunoscute reviste life-style feminin. Astfel, pe un pictorial ce se întinde pe 16 pagini full-color, Paula Iacob se afișeză complet dezgropată, în mai multe poziții provocatoare sau de-
Paula Iacob: Îmi este milă de ei. Ar fi trebuit să îi dau în JUDECATĂ by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/58977_a_60302]
-
bine cu mărimile. Există în străfundurile tale un glas înăbușit care se luptă să urce la suprafață și, rupînd toate zăgazurile, învingînd rezistența mușchilor faciali încleștați, să-i strige în față: nu ești decît o semidoctă pretențioasă care nu se sfiește să emită păreri și sentințe în legătură cu tot ce este "en vogue" în politică, artă și literatură, dar care nu înțelege nimic din tot ce vede, aude sau prinde din zbor, avînd în același timp tupeul să scoată în furculiță ignoranța
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
într-o țară cu o viguroasă viață jazzistică precum Lituania. Un recital contradictoriu a fost cel al vocalistei Dee Dee Bridgewater. Mizând pe un glorios trecut jazzistic frumoasa interpretă cochetează, de ani buni, cu succesul comercial, pe care nu se sfiește să-l obțină (era să zic "stoarcă") uneori prin procedee mai curând cabaretistice. Ideea de a-și alcătui întregul recital din șansonete franțuzești a funționat în doi timpi: piese arhicunoscute din repertoriul unor Trenet, Piaf sau Brel redate liniar-patetic, urmate
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
puțini scriitori români au atins nivelul de analiză diafana a femeii pe care il atinge poetul nemțean. Evenimentul care îi modifică, odată pentru totdeauna, umoarea și îl transformă, dintr-un suav lucid, într-o conștiința a generației - ce nu se sfiește să facă gesturi publice de protest față de realitatea ultimilor ani de ceaușism - este tristă odisee a volumului sau de debut. Prins între jandarmii ideologici ai cenzurii și lașitatea personală a editorului, volumul Furtunile memoriei va apărea cu o întârziere de
Jurnalul risipitorului de iubire by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4840_a_6165]
-
El: "Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să va apropiați!" Nu mai facem astăzi deosebirea dintre teamă și frică. Am spus în mai multe rânduri, am și scris-o dacă-mi amintesc bine, dar nu mă voi sfii să o spun și de data aceasta: în vreme ce teama are în conținuturile ei gheme urâte și mari de spaime, frica are în compoziție duioase îngrijorări și delicate precauții. Vedeți, copiii au frica de părinți, în sens ziditor. Adică sunt mereu
Dana Grecu, INTERVIU: Pentru mine a fost o LECȚIE de viață! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/26619_a_27944]
-
Se pare ca Inna își schimbă genul muzical. Artista nu s-a sfiit, pe scena din Timișoara, să cânte melodia lui Connect-R "Vară nu dorm " pe ritmuri de manele, spre uimirea spectatorilor. Autor: Dogaru Anca Mihaela Fanii au fost critici în primul rând cu vestimentația solistei, despre care s-a spus că ar
Inna s-a apucat de manele () [Corola-journal/Journalistic/73379_a_74704]
-
care se îndreaptă analiza jocului romînesc la Maestrul Gh. Popescu Județ precum și idealul său în ceeace privește evoluția în superior și bine, a domeniului în care și-a contopit rațiunea de a fi a întregii sale vieți! Și nu mă sfiesc să cred și să spun că alături de muzica bună și de bunul joc, poezia, și ea, va fi cucerită de același spirit, de același ideal: a da artei un sens filozofic și un sprijin științific, imaginației inovatoare, un suport tradițional
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
americanus (1933), Zgârie-norii New York-ului (1933), America văzută de un tânăr de azi (1934), Chipurile și priveliștile Americii (1946), la care se adăugau traduceri din literatura americană. Unii politruci nu doar gândeau că scriitorul este un trădător, ci nu se sfiau să-l acuze direct. într-o ședință de la Uniunea Scriitorilor, menită să demaște cosmopolitismul, Mihail Davidoglu și-a pus cenușă în cap spunând autocritic că citise și-i plăcuseră scrieri ale lui Eugene O'Neill, traduse de Comarnescu. Atunci, Traian
Centenar Petru Comarnescu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11122_a_12447]
-
din rândul întâi. și ce e drept, se și"vedea"că nu-l"vedeau". Se urcă pe podium, scotea diapazonul, îl punea la ureche, apoi dădea tonul și corul cântă de răsună sală. Era așa de sever încât nu se sfia să părăsească podiumul și să intre printre coriști și să dea un ghiont unuia care cantase cu un bemol mai cas. Noi ne întrebăm în sinea noastră dacă nu face și"pe al dracului”, ceeace era poate adevărat căci nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dar îmi e cu neputință. A, era să comit o nedreptate. Copil fiind, am făcut o pasiune pentru colecția "Povești nemuritoare", pe care nu știu dacă ai prins-o, precum și pentru două volume de basme africane pe care nu mă sfiesc să le consider determinante pentru sănătatea mintală a oricărui cititor. Conțin comori de înțelepciune, au limpezimea cleștarului și sînt ambalate seducător. Au existat și cărți care m-au întristat pe termen lung, cum ar fi Cuore sau Singur pe lume
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
o ingenuă autoidealizare. în asociere, se cuvin amintite notele pline de fervoare ale unui cult marianic: "în orice loc ai sta în biserică, ea te găsește cu ochii./ Ochii Maicii Domnului cu pruncul în brațe. în stânga,/ cum intri și mergi sfiit spre altar. Neasemuit de frumoasă-n/ blândețe, te-așteaptă, te primește, te ascultă. Ochii sunt vii, vie-i icoana, străluminat locașul din Mărțișor" (Ochii Maicii Domnului). Astfel copilăria e reconstituită pe planul "a ceea ce ar fi putut să fie", în
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
în care-a ieșit de sub tipar. Citit pe nerăsuflate, dialogul acesta mă contraria. Nu înțelegeam de ce anume, cu atât mai mult cu cât, știindu-i versurile pe dinafară, ardeam de curiozitate să urmăresc confesiunea unei asemenea poete, care nu se sfiește de nimic. Conștiința Ilenei Mălăncioiu, credeam eu, e egal repartizată în tot ce scrie (aici nu greșeam) și fără scăderi de interes (aici mă tem că mă cam luase valul). Și, trebuie s-o spun, coautorul cărții, Daniel Cristea-Enache, n-
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
iarbă pe o mică cărare, În Parcul Angrignon, când am observat venind din sens contrar un rățoi atunci ieșit din lac, deosebit de grăbit și hotărât. Am făcut un pas În lateral lăsându-i cale liberă. A trecut fără să se sfiiască de mine și nici nu mi-a zis „merci”! La Toronto fiind pe malul aceluiași fluviu, am petrecut câteva minute În compania unui stol de gâște, convins fiind că sunt domestice, chiar dacă gazda mea Încerca să mă convingă de contrariu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
în presa noastră culturală la apariția acestei cărți, Dan Petrescu fiind după cum se vede un radical atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul începe prin a o numi pe Monica Lovinescu doamnă cu majusculă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
despre caz. De altfel, aceste fapte vor fi constatate în fața unor instanțe corecte, în fața cărora cetățenii sunt egali în fața legii. În esență, oricât de evidentă ar fi situația (care nu are legătură cu justiția) în care președintele României nu se sfiește să se antepronunțe public cu privire la cauze penale aflate pe rolul instanțelor de judecată (a se vedea declarațiile din 16 septembrie 2013), magistrații trebuie să-și păstreze verticalitatea. Modelul nociv al ultimilor ani nu trebuie preluat și multiplicat la nivelul instituțiilor
Voiculescu, solicitare trimisă CSM în dosarul "Antenelor" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/63321_a_64646]
-
Dar pomii nu dau semne-a se trezi. Ei încă tac, dar cine-i înțelege, Par mugurii porniți spre-a înflori. Încărcătura de cuvinte Tresar caișii înfiorați în mai Și înflorind sencarcă de cuvinte, Încât deodată te trezești că stai Sfiindu-te să calci mai înainte. Încărcătura gravă de cuvinte De unde vine și cum să o traduci? Silabele rostite mai-nainte În epitete cum poți să le duci? Te-trebi cum să le ții imaculate Când toate cele drumul lor își
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
toate cele drumul lor își au? Se-ntorc peste un an și mai curate Dar, să le-aștept, am să mai pot să stau? Tresar caișii înfiorați în mai Și înflorind sencarcă de cuvinte, Încât deodată te trezești că stai Sfiindu-te să calci mai înainte. La semănat Strânsese o căruță de cuvinte Și arunca acum cu ele-n vânt; Acele seci se vânzolesc fără de ținte, Cele cu miez se-nclină spre pământ. Deci cele seci zburau așa-n neștire Și
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
49. Domnul va aduce de departe, de la marginile pămîntului, un neam care va cădea peste tine cu zbor de vultur, un neam a cărui limbă n-o vei înțelege, 50. un neam cu înfățișarea sălbatică, și care nu se va sfii de cel bătrîn, nici nu va avea milă de copii. 51. El va mînca rodul turmelor tale și rodul pămîntului tău, pînă vei fi nimicit, nu-ți va lăsa nici grîu, nici must, nici untdelemn, nici vițeii de la vaci, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
stăpânești mai ușor. O casă frumoasă, nu-i așa? Capetele pe care le vedeți înfățișează doi sclavi negri, E o firmă. Casa aparținea unui negustor de sclavi. Oho! în vremurile acelea se juca cu cărțile pe față! Oamenii nu se sfiiau să spună în gura mare: "Iată, sunt bogat, fac negoț cu sclavi, vând carne neagră". Mai vedeți azi pe cineva mărturisind deschis că asta-i este meseria? Ce scandal s-ar mai isca! Parcă-i aud de aici pe confrații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
afectivă, semnificativă (a se vedea poemele în proză: Amintiri, Mai cred). Iată - paradoxal? -, profesorul, care susține că nu e recomandat să vii în fața elevilor cu amănunte din viața ta, să faci politică, să spui bancuri, el, ca scriitor, nu se sfiiește să ni se descopere copil, om real - adevărat, cu intimitățile, cu bucuriile și dramele sale, cu, uneori, anonimatul, cenușiul, uzura inexorabilă în care întrupați suntem. Educatorul care se prea ia în serios, model de neatins, ar face bine să știe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu glasul ei curat, mama. Au scăpat toți? Toți, îi șopti la ureche, cald, Irina, și mâna ei îi atinse fruntea, înfiorată. Deschise ochii și-o sorbi toată vrând să-și salte fața și să-i simtă buzele, dar se sfii de prezența mamei. Și meșterul? E pe culoar. Vorbește cu doctorul. Și ce spune? Nimic. Că n-ai nimic, îl liniști fata și-l mângâie întruna cu amândouă mâinile, ștergându-i sudoarea de pe tâmple. Nu. Bădița Ghiță, preciză el. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de ce veniți încoace? A fost Tudor și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în hohote cum îi era felul, dar își trase de seamă și-și acoperi râsul cu palma. Se sfia. Era bărbat voinic, dobora și ursul, dar îl ciopârțise războiul. Venise de pe frontul "cu Hicler", cum spunea el, cu falca obrazului smulsă și un ochi cârpit, privind șui, într-o parte.Glumea singur că se uită cu-un ochi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ori toți să scăpăm!“ Sfârșit de rubrică. Cu acest text mi-am încheiat, în iunie 2012, rubrica din Dilema veche începută în aprilie 2010. Cu toate că știu bine câte încruntări stârnesc pe chipul judecătorilor literari culegerile de articole, nu m am sfiit niciodată să recurg la acest procedeu de pură conștiință (și, într-un fel, igienă) profesională. Sortită prin definiție efemerului, atunci când vizează principii și fapte perene, ori când depășește interesul obiectiv de moment, ajungând spectacol de personalitate, gazetăria merită scoasă din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]