1,807 matches
-
o siluetă îmbrăcată în sutană. În scurtă vreme îmi revin din surprindere și îmi dau seama că nu este altul decât bătrânul călugăr... Bine ai venit, dragule! Știam că ai să te arăți și te așteptam. Bine te-am găsit, sfințite. Drept să-ți spun, nu credeam că o să te întâlnesc. Revederea însă îmi face mare bucurie. Știu că vrei să afli câte ceva despre această mănăstire. Așa că îți voi sta în preajmă... Tocmai îmi limpezeam gândurile, reamintindu-mi de spusele istoricului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acesta „îi va supune la toate și se va îndeplini”. Uite cum mănăstirea pune la dare și la muncă pe bieții săteni care până atunci trăiau în pace. Și acum, dacă știai e bine, de nu, afli acum. Ce anume, sfințite? Mănăstirea Copou a dat o bucățică de loc Ioanei Moviloaia, cu învoirea de a-și face casă, dar cu o condiție: la moarte să lase casa mănăstirii, ceea ce ea și face la 1786. Și acum ce mai ai de gând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aș face altceva decât să neg niște adevăruri evidente. Mai cuminte e să umblăm în cele comori de cărți și să încercăm a scoate la lumină faptele cele mai de preț țesute între zidurile mănăstirii Sfântul Spiridon. Eu aș preciza, sfințite, că în cutia memoriei mele se găsește câte ceva din acea neprețuită serie de „Documente privitoare la Istoria Orașului Iași”. Să știi, dragule, că mi-a șoptit o păsărică precum că distinsul profesor universitar Ioan Caproșu are sub teasc cel de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sate, mori, velnițe și dughene. În aceste condiții, într-un veac veniturile au crescut de peste o sută de ori! Administra și susținea 16 spitale, patru ospicii, două aziluri, două orfelinate și două școli de moașe... S-o luăm totuși cătinel, sfințite. Mănăstira abia făcuse ochi, cum se spune, și Costantin Mihail Cehan Racoviță, la 15 mai 1756 (7264), scrie: „Am hotărât... pentru sfânta mănăstire, ce acmu de nou s-au zidit din temeliie aice în orașul Ieșilor unde să... prăznuiaște hramul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
avut dreptate când ai spus că ai să dormi ca un prunc, pentru că abia ți se auzea răsuflarea. Acum, dacă nu ai altă treabă, hai să culegem fasolea din grădină, fiindcă altfel voi aduna doar păstăile goale. Mai încape vorbă, sfințite? Când am intrat în grădina din poiană, soarele se oprise să facă un popas la chindie... Ei, ce zici? Reușim să culegem fasolea de pe bucățica asta de pământ? După o scurtă privire asupra terenului, arătat de bătrân, am răspuns: De-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aștept prea multă vreme. Ei, dragule! Mult a fost, puțin mai este... Nu prea înțeleg ce vrea să spună sfinția ta cu vorbele iestea. Știu că știi, de aceea am spus-o și eu așa, pe jumătate. Era mai nimerit, sfințite, dacă spuneai vorba întreagă. Altfel eu pot crede orice... Crede câte vrei, dar oprește-te unde trebuie... La adevăr. Toate sunt relative pe lumea asta. Așa că nici adevărul nu este absolut, părinte. Multe am vorbit noi în zilele cât ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
folosință bazinul și cișmeaua de la mănăstirea Golia. Și astăzi se mai vede cișmeaua frumos ornamentată de pe zidul Goliei... Dar deajuns cu plânsul pe umărul voievozilor care au trăit doar pentru Moldova lor dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată bucuria și durerea devenirii și decăderii cetății Iașilor! Nimic nu-i mai înălțător ca sentimentul că descindem din stârpea mândră a geto-dacilor, metamorfozată de-a lungul a mii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
multe, la masa de prânz, dragule... Uite acolo sus am martorul care îmi spune să mă grăbesc. E timpul să mâncăm ceva, fiindcă nu vreau să-mi iasă vorbe că n-am avut grija cuvenită de musafir. Pre voia ta, sfințite! Urmărindu-l cu privirea, vorbeam cu mine însumi amuzat: „Uite-l cum o ia din loc ca dus de spiriduși. Abia și-a terminat vorba și este deja departe!” Când intra în marginea pădurii, mi-a strigat peste umăr: Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
m-am delectat cu prilejul altor mese... Tare mă tem că ai să-i duci dorul, fiule, și de aceea m-am gândit să-ți pregătesc un ulcioraș potrivit pentru... a nu mă uita... De uitat nu te pot uita, sfințite, atâta vreme cât încă știu drumul încoace și, ce-i mai important, sperând că sfinția ta mă așteaptă... Oi mai da pe aici. Vorba ceea: Lupul unde a mâncat cârlanul mai trage și la anul... Să te audă Cel de Sus, fiule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
privindumă lung, a catadixit a vorbi: Îmi cer iertare, dragule, dar... Uite-te la mine. Om bătrân și fără minte. Nici n-a venit ceasul despărțirii și am și început a boci ca babele. Și mie îmi dă târcoale tristețea, sfințite. M-am obișnuit să te știu în preajmă în orice clipă - chiar și în vis - și acum... Până mâine mai este, fiule. Așa că hai să dereticăm oleacă prin chilioară. Când am sfârșit treaba, bătrânul și-a rotit privirea prin încăpere
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târziu, a vorbit cu glas tremurat: Drum bun, dragule! Drum bun și să nu-ți uiți bătrânul tău prieten... Să-ți mai faci cale încoace... Mai avem încă atâtea de vorbit! Am să țin minte asta, părinte... Rămâi cu bine, sfințite! Îți mulțumesc pentru bunăvoință, găzduire și ajutorul dat în a descifra tainele din cele cărți pe care le-am buchisit zi și noapte. Ajutorul meu a fost neînsemnat. Tu te-ai dovedit un ucenic silitor și dornic să știe cât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost neînsemnat. Tu te-ai dovedit un ucenic silitor și dornic să știe cât mai multe. Eu nu am făcut decât să-ți biciui voința și memoria pentru a scoate din ele o recoltă cât mai bogată... Și ai reușit, sfințite? Am reușit și asta mă bucură. De aceea vei fi bine venit oricând. Cât vei sta departe de mine, povață ți-or fi cărțile tălmăcite de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Să nu le lași din mână. Negreșit așa voi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cât vei sta departe de mine, povață ți-or fi cărțile tălmăcite de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Să nu le lași din mână. Negreșit așa voi face, părinte. Uite că soarele a și pornit să urce. Rămâi cu bine, sfințite, și Dumnezeu să te aibă în paza lui. Mergi sănătos, fiule! M-am desprins din îmbrățișarea bătrânului, dar parcă n-aș fi făcut-o... Și am plecat. Mergeam cu pas măsurat, dar ceva mă îndemna să întorc capul. Până la urmă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Îmbujorată, depusese pe masă un pahar mic mic cu apă, lângă tânărul care citea, transpirat, referatul de acuzare. Tânărul zâmbise: „Da, da, așa da... acum e altceva“. Ajunsese la finele primei pagini. Și-a umezit buzele subțiri, violete, în apa sfințită. A lovit cu pipa irlandeză scrumiera, capetele s-au ridicat de pe foițele pătate. S-a păstrat un moment de reculegere. Primul din stânga mormăise ceva, ceilalți deveniseră extrem de atenți. „M-am săturat, m-am săturat de ăștia“, repeta, concesiv, grasul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
face unei femei ținând-o lângă tine ca să-ți împărtășească vocația sfințeniei trăind în sărăcie lucie și castitate. Asta da concubinaj, dragostea mea, și parcă mi-aș fi închipuit ceva de neînchipuit: bruneta aia criminală pe care tocmai o descopereai, sfințită, sfântă, cu un suflet pur, senin și semeț aidoma înfățișării ei. Criminală, vorba vine, depinde cu ce intenții te uiți, și ar fi ca și un dar de la Dumnezeu, de care ar trebui să te dovedești vrednic în permanență, douăzeci și patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
bătrâne William S., și-ți ia partea ta de glorie: tu n-ai făcut decât să creezi, eu te-am corectat“. Noi, care facem să se nască nașterile altora, ca și actorii, n-ar trebui să fim Înmormântați În pământ sfințit. Dar actorii simulează că lumea, așa cum este, merge altfel, În timp ce noi simulăm, din universul nesfârșit de lumi, pluralitatea celor simultan posibile... Cum poate fi atât de generoasă viața, ce se Îngrijește de o răsplată atât de sublimă pentru mediocritate? 12
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la delict public, condamnare publică și definitivă, cu procedură de urgență. La fel ca Molay se comportă și maestrul din Normandia, Geoffroy de Charney. Regele hotărăște În aceeași zi: se ridică un rug În capătul lui Île de la Cité. La Sfințitul soarelui, Molay și Charney sunt arși. Tradiția pretinde că marele maestru, Înainte de moarte, a profețit prăbușirea persecutorilor săi. Într-adevăr, papa, regele și Nogaret mor În cursul aceluiași an. Cât despre Marigny, după dispariția regelui va fi bănuit de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
intra în biserică, folosindu-ne de cheia pontoarcă pe care-ați luat-o din ușa bucătăriei de vară, când ați fugit pe străzi, iar Taina botezului se va săvârși atunci, cu voia Domnului. Dar cum se poate botez, fără preot sfințit? se miră Vierme, extrăgând dintr-un buzunar al mini-paltonului său, cheia-șperaclu și predându-i-o direct Fratelui. Înseamnă că-l vei creștina chiar tu, Îngere, nu-i așa? Ai puterea s-o faci? încearcă Poetul să se auto-liniștească. Nu, nu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
nenicule! Mă dărâmă, Gâgă ăsta! Băgați-l în apă! ordonă Îngerul. În Numele cel Prea Curat al Tatălui... Sile preia dihania crizată de la Boss, salvându-l în ultima clipă pe scundac, de la o rușinoasă prăbușire și se și execută, conștiincios! Apa sfințită, rece, de izvor, din cristelniță, prinde să sfârâie! Să fumege! Antichristul țipă ca ars, înnebunit! Din nou! În Numele Mântuitor al Fiului... Încă un țipăt! Altul, următorul, succesorul său, și încă unul! Țipetele unui animal, în spasmele grozave ale agoniei. Apa
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe 6 ianuarie. Cu o zi înainte preotul umblă prin sat împărțindule agheazmă, busuioc și calendare. Seara fetele își pun busuioc sub pernă pentru a și visa ursitul. Următoarea zi,de Bobotează, se merge la biserică și se ia apa sfințită. La animale li se dă să mănânce turtă cu nucă numită ”pelincele Domnului” și se stropesc grajdurile cu aghiazmă luată de la biserică pentru a proteja aminalele de boli. Ticu Andra -comuna EPURENI
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA EPURENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma cei cu dureri de urechi. „De asemenea busuiocul este inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii și de tăciune fuge dracul.” Simboluri pascale: Lumânarea de Înviereîn noaptea Învierii, fiecare gospodar sau gospodina, tânăr sau bătrân, care ia parte la
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
1990 este transferat la Chircești. Prin grja să a fost ridicat în curtea bisericii Monumentul eroilor satului, căzuți pentru libertatea și apărarea patriei în 1877-1878, 1916-1918 și 1941-1945. În prezent prin grijă preotului paroh a enoriașilor și cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop al Hușilor Ioachim precum și a Prea Sfințitului Corneliu Bârlădeanu arhiereul vicar sau început ample lucrări de consolidare și reparație, atât în exteriorul cât și în interiorul bisericii. S-a consolidat fundația până la temelia bisericii, iar în interior s-au decapat
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
a fost ridicat în curtea bisericii Monumentul eroilor satului, căzuți pentru libertatea și apărarea patriei în 1877-1878, 1916-1918 și 1941-1945. În prezent prin grijă preotului paroh a enoriașilor și cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop al Hușilor Ioachim precum și a Prea Sfințitului Corneliu Bârlădeanu arhiereul vicar sau început ample lucrări de consolidare și reparație, atât în exteriorul cât și în interiorul bisericii. S-a consolidat fundația până la temelia bisericii, iar în interior s-au decapat pereții până la cărămidă întărindu-se cu plasa sudata
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
alături de alte uzanțe, sâmbăta dobândește pentru exilați și pentru cei rămași în patrie calitatea de mărturisire de credință. a) Profetul o numește „semn”, „pentru ca să se cunoască că eu, Yhwh, sunt Dumnezeul vostru”. Prin urmare, sâmbăta trebuie „observată” (rădăcina šămar) și „sfințită” (rădăcina qiddeš, sensul ebraic de bază „a pune ceva sau pe cineva deoparte pentru”); tocmai cu acest contur celebrarea sâmbetei este introdusă în templu în proiectul de reformă a cultului (cf. Ez 46,1 ș.u.; Is 56,2.4
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu mare greutate pe fotoliu. Atunci am pornit spre portița grădinii chiliilor... După doar doi-trei pași, am auzit: ― Ei! Da’ nu cumva avem musafiri? Și nu pe oricine, ci pe unul din cei mai iubiți. Hai, dragule! Îndrăznește! ― Sărut dreapta, sfințite, și bine te-am găsit! ― Bine ai venit, fiule, și să fii sănătos! Spunând acestea, bătrânul s-a ridicat și, cu pas greu, a pornit spre scări, în capul cărora s-a oprit, în așteptare. Am grăbit pasul, pentru a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]