3,370 matches
-
noastră, dar, de cele mai multe ori eram singură. Aproape de casă traversam un cimitir al eroilor, părăsit. Descoperisem acolo unele morminte a căror capace din beton erau date puțin la o parte și puteam zări sicriele din lemn putrezite și oasele din sicrie. Curiozitatea copilului era atât de mare, încât mai zăboveam lângă acele morminte, uitându-mă mai atent, la lumina zilei, înăuntrul lor. A fost primul meu contact cu existența morții și mi se părea ceva de domeniul fantasticului. Nu îmi era
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
mai multe nume referitoare la Sfânta Fecioară. O cântare veche, care se cântă frecvent la praznicele Maicii Domnului, în Sfântul Munte Athos, numită “De demult proorocii”, reunește câteva nume folosite pentru Maica Domnului de proorocii Vechiului Testament: “năstrapă”, “toiag”, “tablă”, “sicriu”, “sfeșnic”, “masă”, “munte netăiat”, “cădelniță de aur”, “cort”, “ușă neumblată”, “palat”, “scară”, “scaun Împăratului”. De asemenea, o icoană care reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, având de o parte și de alta prooroci și drepți ai Vechiului Testament, arată prefigurări
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
Constantin cel Mare inaugurat în 328, construit peste Dunăre în vremea sa, poarta Constantiniană care face legătura între pod și cetate, fântâna romană din secolul al II-lea e.n., băile romane ( thermae), străzi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu în care se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( într-o perioadă în care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere în care au fost găsite solzi de pește, oase de animale ierbivore, o
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
ne-am alungat iubirea în exil, spre cele patru puncte cardinale și, solitari, ne strângem la azil, doi câte doi, în umbrele carnale. dintr-un calup de vise, temerare, n-avem nici ce să punem pe cântar și, ca-n sicrie, mergem la culcare cu ochii pironiți î n calendar. ți-a apărut pe frunte, azi, un rid și-or mai veni pe chip, să-l întristeze. ni-i trupul tot mai slab și mai arid, vom fi doar două umbre
ŢI-A APĂRUT PE FRUNTE, AZI, UN RID... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345859_a_347188]
-
Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 843 din 22 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Să ne treacă vai amarul împușcăm stele cu carul Lumea să nu stea la rând pășim singuri în mormânt Să nu-i lăsăm să aștepte sicrie le-om face deștepte Doamne unde te-ai ascuns de nu dai niciun răspuns Nici la viață nici la moarte dusu-ne-ai peste departe De-au rămas numai consoane gura Gheorghe taci Ioane Că ni-i raiul o-cu-pat iar
DOINĂ DE REABILITARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345954_a_347283]
-
câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu somn de plumb, „nu de imn“); Aflat la pescuit batog / În diminețile târzii / Striga pe străzi un demagog : / Vă pot crea noi galaxii !» (indiscutabil, în ultimul sfert de veac, demagogia din România a căpătat proporții cosmice / galactice; p.
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
așterne al meu nume. CUVINTELE MELE Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi... Vedeți, prinde puteri mucegaiul în grabă Citind secretul intim al ochilor mei zăpăciți. Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
din 14 ianuarie 2014. Cuvintele mele Cuvintele mele, pedepsele mele îndelungi ... Vedeți, prinde puteri mucegaiul în grabă Citind secretul intim al ochilor mei zăpăciți. Numai să nu dau de o societate oarbă. Nimic mai înțelept decât să te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici sticla de horincă strecurată în sicriu, ca merindă pentru ultimul drum. Ca probă de umor nevinovat, fără intenție, merită exemplificată întrebarea candidă a englezului cu privire la sensul mistic și la eventuala semnificație adâncă a al borcanului cu nisip în care arde-o lumânare, pe care-l vede
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
care se făcea aluatul, legănându-se în mijlocul camerei și-n ea un prunc grăsuliu, agitându-se, înclinând-o, gata-gata să cadă peste margini. Sau chiar...?!.. Și privirea se răsucea nemulțumită de gol și întâlnea cu stupoare, sprijinit de un perete... sicriul. Era o cutie mare, mirosea frumos a lemn dat la rindea și a lac. Bunica se grăbise să o asigure că sicriul avea pregătite și cearceaful și fața de pernă și chiar... arătau așa ciudat cipicii aceia de pânză albă
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
margini. Sau chiar...?!.. Și privirea se răsucea nemulțumită de gol și întâlnea cu stupoare, sprijinit de un perete... sicriul. Era o cutie mare, mirosea frumos a lemn dat la rindea și a lac. Bunica se grăbise să o asigure că sicriul avea pregătite și cearceaful și fața de pernă și chiar... arătau așa ciudat cipicii aceia de pânză albă, aproape satinată în mâinile bunicii... Erau deja pregătiți pentru bunicul, când s-ar fi întâmplat să moară, desigur el întâi, pentru era
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Zgomot plin, De perforator Războinic. Minerul e singur. Statuia lui, Tronează sus Pe un piedestal De beton alb. Minerul e singur. Bătrân și bolnav, Cu suflul greu, Din plămânii Cimentați cu Silicii în ace. Minerul e singur, În scânduri albe. Sicriul e greu, Din bradul verde. Cei care-l duc, Înjură în gând. Comentează; Va fi singur Și în mormânt. N-a avut soție, N-a avut copii. Referință Bibliografică: Minerul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul
MINERUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346751_a_348080]
-
pomul cu darurile ce se împart săracilor (simbol al vieții și al morții, închipuind raiul în care se dorește a ajunge sufletul mortului), cei cu jerbele și coroanele (dacă sunt), purtătorii de sfeșnice, cântărețul și preotul, carul mortuar (dricul) cu sicriul, rudele mortului și ceilalți participanți. Pe drum, până la biserică și apoi până la cimitir, se cântă "Sfinte Dumnezeule" funebru de către cor sau credincioși, sub conducerea cântărețului. Când convoiul ajunge la anumite răspântii de drumuri ori în locurile legate de viața și
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
apoi până la cimitir, se cântă "Sfinte Dumnezeule" funebru de către cor sau credincioși, sub conducerea cântărețului. Când convoiul ajunge la anumite răspântii de drumuri ori în locurile legate de viața și activitatea decedatului sau in dreptul unei biserici, preotul rostește în dreptul sicriului ectenia pentru morți. De reținut: Obiceiul de a sparge o cană sau un vas atunci când decedatul este scos din casă pentru săvârșirea, în continuare, a slujbei înmormântării este păgânesc și exprimă menținerea unei superstiții care denotă ignoranță. • Fanfara la înmormântare
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
înmormântarea putând să se facă în orice zi a săptămânii. Funeraliile de la cimitir După încheierea slujbei prohodului din biserică se pornește, în aceeași procesiune, către cimitir. Pe marginea gropii, preotul rostește ultima ectenie și se cântă "Veșnica pomenire". Înainte de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut să-și ia ultimul rămas bun pot să o facă acum, sărutând icoana de pe pieptul celui decedat și, după caz, mâna acestuia. Preotul apoi săvârșește tot ritualul de îngropare (varsă undelemn și vin peste cel
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
pomenirea de patruzeci de zile (Panaghia). De asemenea - cu toate că nu este obligatoriu - și toiagul poate fi luat acasă și aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat. • Acum se scoate - de către rude - piedica de la picioarele mortului care se lasă în sicriu. • Florile care au fost puse în sicriu este potrivit să se adune și, după acoperirea mormântului, să fie așezate deasupra, ele amintind de frumusețea raiului. • Pomul (ramura de copac) împodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat înaintea
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
asemenea - cu toate că nu este obligatoriu - și toiagul poate fi luat acasă și aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat. • Acum se scoate - de către rude - piedica de la picioarele mortului care se lasă în sicriu. • Florile care au fost puse în sicriu este potrivit să se adune și, după acoperirea mormântului, să fie așezate deasupra, ele amintind de frumusețea raiului. • Pomul (ramura de copac) împodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat înaintea cortegiului mortuar, se înfige la mormânt lângă
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
într-o întrecere în a face pregătiri cât mai multe și cât mai scumpe. Trebuie păstrată măsura în tot ceea ce întreprindem, preocupându-ne mai mult de rugăciunea pentru sufletul celui decedat, decât de mese îmbelșugate și daruri costisitoare. Nu cosciugul (sicriul) scump, nici multele coroane sau jerbe ori mâncărurile rafinate și abundente trebuie să preocupe familia, ci rugăciunea profundă de care sufletul defunctului și decedatului are atâta nevoie, fiindcă se pregătește de întâlnirea cu Dumnezeu. • Cel mai potrivit este, în astfel
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
curată, care amintește de apa Botezului, prin care cel răposat a devenit membru al Bisericii, este îmbrăcat apoi cu haine noi și curate (închipuind veșmântul cel nou al nestricăciunii, cu care vom învia la ziua Judecății) și este așezat în sicriu, cu privirea spre răsărit (deoarece de acolo va veni Iisus Hristos la învierea tuturor). Pe piept i se pune o icoană sfințită cu chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului sau al sfântului pe care decedatul l-a avut ca ocrotitor spiritual
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
și nici îngăduit ca pe icoană ori pe trupul mortului să se așeze bani de către rude și cunoscuți. Cei care doresc să sprijine bănește familia îndoliată pot să o facă punând banii pe o tavă care se poate așeza lângă sicriu ori în altă parte a casei. • În tradiția populară s-a încetățenit obiceiul ca, de la moarte până în ziua înmormântării, să se acopere oglinzile din casă cu o pânză albă, să se răstoarne oalele cu fundul în sus și altele. Aceste
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
că ar fi fost... îndrăgostit de Stalin! Acesta îl idolatriza pe tătuc, pictându-i portretul pe gigantele lucrări pe care le executa pentru americanii capitaliști. Când a murit Frida, a ieșit un scandal de toată frumusețea cu autoritățile mexicane deoarece sicriul defunctei era acoperit cu drapelul sovietic, roșu cu secera și ciocanul... în loc de cel național mexican. Oricum, cei doi, au lăsat în urma lor creații minunate, unice și de mare valoare! Multe dintre tablurile kahloiene s-au vândut la Sotheby's, New York
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
cutie, acoperit complet cu un cearșaf, iar apoi fiind adus la groapă era scos și pus direct pe pământ, în învelitoarea de pânză. Din pământ a fost făcut omul , în pământ trebuie să se transforme . Deci nu este pus în sicriu , căci acesta îngreunează procesul de descompunere. Cu timpul, prin contaminare cu populația creștină din jur și turcii de pe Ada Kaleh s-au înmormântat în sicriu pe care îl comandau special să aibă fundul perforat cu găuri .( pentru ca descompunerea să fie
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
a fost făcut omul , în pământ trebuie să se transforme . Deci nu este pus în sicriu , căci acesta îngreunează procesul de descompunere. Cu timpul, prin contaminare cu populația creștină din jur și turcii de pe Ada Kaleh s-au înmormântat în sicriu pe care îl comandau special să aibă fundul perforat cu găuri .( pentru ca descompunerea să fie înlesnită ) La morți se mănâncă o mâncare rituală halva similar colivei de la românii creștini .Dimitrie Cantemir o numește Mâncarea zile celei de pe urmă , așir ași
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
simple, surprind adevăruri general valabile. Ea va fi apoi urmată de Senectute, care dă un caracter ermetic nu doar operei și stilului, ci și volumului, dacă ne raportăm la posibilitatea unei ierarhizări corecte din punct de vedere cronologic: ,,pământ peste sicriu ieri era cu cei vii, astăzi cu cei morți” (pp. 94- 95). Analizând din punct de vedere stilistic și structural opera poetului, putem trasa o serie de elemente definitorii ale ei, și totodată și ale stilului, dar putem individualiza și
ION UNTARU-POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346388_a_347717]
-
inerte, iar limba urmărea când traseul mărginaș al conturului, când explorarea în străfundul umed al interiorului”. Mai apoi, la finalul operei, atunci când descrie procesul înmormântării, naratoarea realizează din nou o sinestezie de imagini artistice, descriind parcă antitetic micimea bisericii în contrast cu sicriul lung și îngust ce adăpostea cadavrul: ,,Biserica micuță din cartier părea mai sumbră decât de obicei, adăpostind în întunecimea-i caracteristică, un sicriu lung și îngust ce trăda silueta subțire și foarte înaltă a Danei” (p. 41). Dincolo de aceste aspecte
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]