2,439 matches
-
o poezie? Nu poți să-i spui din gură ce ai de spus? ― Ba da, sigur că da, însă poate că m-aș intimida și aș mai uita câte ceva, pe când așa... ― N-ai decât să-i torni o scrisoare bine simțită, în care să-i spui tot ce ai pe suflet și... ― Așa știu eu, dar vezi că alta e povestea... De ce crezi tu că mă rog de tine? Uite ce s-a întîmplat... Fata învață la Gloria, știi... și e
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vorbi pe drum. Ieșiră toți trei, coborâră la grajduri și luară caii, care așteptau Înșeuați. Afară era frig, dar temperatura trecuse peste limita Înghețului. Zăpada se dezghețase și Începea să se topească. Cu toate acestea, primăvara nu se făcea Încă simțită. Vântul rece care bătea dinspre câmpia Nistrului prevestea mai degrabă noi ninsori În zilele ce vor veni. Cei trei călăreți ieșiră pe poarta cetății, trecură podul de lemn lăsat peste șanțul de apă, traversară Încet târgul Sucevei și sloboziră caii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Murgești, mai jos de Vaslui, iar conducătorul grupului n-ar fi un tânăr cu trăsături cam frumoase, care aduc izbitor cu cele ale domniței Erina Litovoi. Cred că la sud de Dunăre avem un nou actor, care Își va face simțită prezența. În acest moment, căpitanul Oană e căutat de Apărători, de serviciile secrete ale lui Ștefan, de ienicerii lui Mahomed, de Cuceritori și, mai nou, de grupul Erinei. Și totuși, nimeni n-are nici o veste. - Stai puțin... Nu mai Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sunt înfășurate cârpe albe, care ajung apoi împăturite sub capul lui, transformându-l într-un fel de mumie de ceapă, înfășat strâns și asudând. Cu lacrimile curgând, servitorii se strecoară pe ușă și o închid, lăsând cura să-și facă simțită magia. Tratamentul cu ceapă este unul direct, de nădejde. Ceapa este o legumă puternică și vehementă, violentă, care te face să plângi și să asuzi pentru a-i contracara efectele. Puterea unei singure cepe este de ajuns ca să țină la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
limonadă cu gust ciudat de lămâie, ce le-a fost servită la plecare. Gustul ciudat le-a rămas în gât, distinct și metalic, însoțit treptat de ceea ce unii ar numi o problemă gastrică. Stomacul (organ care de obicei își face simțită prezența posesorul său doar din când în când ) și-a schimbat starea, a devenit mobil, activ, fără astâmpăr. Vesey suferă cumplit, o senzație perfidă, mlăștinoasă, care imediat după ce s-a suit în machan se transformat într-o bolboroseală continuă. Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Are senzația că lumea lui a fost suptă de larve, lăsându-l suspendat în spațiu, ca o muscă dolofană și roșie prinsă într-o plasă de păianjen. Așa i se par crengile încrucișate. Un cuib de păianjeni. Terorarea se face simțită în colțul ochilor săi și nu se poate uita imediat în jur. Numai privind fix și concentrându-se puternic poate transforma spasmele și contorsiunile acestui loc oribil într-o dispunere conventională a obiectelor în spațiu. Întunericul înrăutățește lucrurile. Pretutindeni simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
gălbenușurile să se scurgă. Înlocuiește rapid ouăle sparte cu altele noi. Așezându-mă înapoi în poziția indicată, mă balansez pe ambele mâini. Îmi simt corpul ca pe un obiect străin. Mă legăn, îndurând durerea musculară care începe să se facă simțită. — Zece zile e în mod sigur o tortură. Patroana îmi admiră acum puterea. Ai nevoie de pauze. Nu vrei să zdrobești ouăle din nou. — Nu, nu vreau, însă nu-mi pot permite să nu continui. — Există un alt mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din trupul masculului e înghițit de cel al femelei. Stau întinsă, pe jumătate excitată, pe jumătate dezgustată. El geme deasupra mea, murmurând cuvinte pe care nu le înțeleg. Nu-mi vine să cred că durerea așteptată nu se face deloc simțită. Corpul meu își întâmpină bucuros intrusul. Împăratul Hsien Feng se luptă de parcă ar îndeplini o sarcină dificilă. Și eu sunt stângace. A-mi ridica fundul nu face parte din dansul evantaiului. Suntem ca două maimuțe care explorează modalități noi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
În sfârșit, Hideyoshi își șterse lacrimile și se îndreptă puțin de spate. În acel timp, luă o expresie gravă, iar intensa lui durere păru să fie străpunsă de o furie acută. De obicei, la moartea unei rude nu se făcea simțită o mânie atât de intensă. — Nu am putere să v-o spun în cuvinte. Veniți toți trei și uitați-vă aici. Le dădu scrisoarea și-și mută privirea, ascunzându-și lacrimile cu brațul. La citirea scrisorii, cei trei părură loviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
zile, fiecare se simțea puțin cam beat. Banchetul din seara aceea era puțin cam neobișnuit, prin faptul că avea loc după o slujbă comemorativă, așa că nimeni nu se îmbătă prea tare. Totuși, în timp ce efectele sake-ului începeau să se facă simțite, generalii se ridicară de la locurile lor pentru a sta de vorbă cu alții, iar, ici și colo, se auzeau râsete și conversații animate. Un număr foarte mare de cești și oameni se adunară în fața lui Hideyoshi. Apoi, în mulțime păși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să țină o oglindă, în timp ce altul ținea un lighenaș. Se bărbierea acolo, sub cerul albastru, de parcă altă grijă n-ar mai fi avut. Era a douăsprezecea zi din Luna a Patra. Vara sosise deja, iar cetățile din câmpie se făcea simțită căldura. În munți, însă, primăvara era în toi. Yasumasa se apropie și îngenunche pe iarbă. — Ei, frate? Genba îl privi cu coada ochiului, dar continuă să-și repeadă bărbia în fața oglinzii până când termină, în sfârșit, cu bărbieritul. Numai după ce briciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
eliberez din datoria ta față de mine ca vasal. Aveau să fie ultimele lui cuvinte către Inuchiyo. În timp ce-și îndemna calul, expresia îi era lipsită de orice fățărnicie. În fața unor asemenea sentimente, Inuchiyo se înclină cu o emoție adânc simțită. Silueta lui Katsuie ieșind pe poarta castelului se profila neagră, pe roșul soarelui în asfințit. Mica armată rămasă, de opt călăreți și vreo zece pedestrași, porni, în goană, spre Kitanosho. Doi-trei oameni călări intrară în galop, în Castelul Fuchu. Vestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
greu a trecut, își mai spuse el lăsând loc din nou zâmbetului ascuns. Câteva clipe mai târziu, ca de fiecare dată când ajungea în acest moment al călătoriei, senzații binecunoscute îl asaltară. Gonind parcă stresul, sângele începu să-și facă simțită prezența, croindu-și drum prin degetele vlăguite de trecerea timpului, încleștate până atunci de jilț. Migrena sâcâitoare, ecou dureros al oboselii acumulate, se disipă rapid până aproape de dispariție în timp ce mii de furnicături mărunte începură să-i mărșăluiască prin tot corpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
că, fără a trece cu totul în umbră poetul, autoarea noastră probează nu doar calități viguroase în domeniul epicului, dar și o mână extrem de sigură, un stil personal încă de la debut. Dacă e adevărat că filonul prozatorului autentic își face simțită prezența nu în șapte sute, ci în trei pagini, atunci Dorina Neculce se anunță drept o prozatoare de luat în seamă.Lucru rar la un debutant, autoarea își cunoaște limitele și nu se aventurează în scrieri implicând suflu epic, analiză psihologică
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
nu credeam că ăla era adevărul gol-goluț. Nu puteam să accept că, în ciuda tuturor sistemelor de apărare pe care le construisem de când ajunsesem la Cloisters, sfârșisem la fel ca toți ceilalți pacienți. Cum de ajunsesem așa? în cameră își făcuse simțită prezența acea atmosferă care precede căderea de la putere a unui dictator. Chiar și atunci când rebelii au ajuns la porțile cetății, nimeni nu crede cu-adevărat că tiranul cel invulnerabil se va prăbuși de pe soclu. Sfârșitul e aproape, mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
alte metode. Acum devenea agitat, căci era conștient de o nouă amenințare. Nu mai era vorba de faptul că era prizonierul presiunii atmosferice ridicate a lui Judy. Acum creștea și presiunea organelor sale interne. Trosneala Pringsheim și votca își făceau simțite prezența. Cuprins de disperare la gândul că dacă nu se desprindea cât mai repede de păpușă, va exploda el însuși, Wilt o apucă pe Judy de cap, i-l înclină într-o parte și-și înfipse dinții în gâtul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
vina lui. Sigur că nu e vina lui. Dar nu trebuia decât să amenințe că-și dă demisia și pleacă altundeva și l-am fi promovat cât ai zice pește. E singura metodă să răzbești în locul ăsta. Să-ți faci simțită prezența. — Din câte se pare, și-o face simțită acum, zise Braintree. Directorul deja îl învinovățește pentru că a dat peste cap calendarul construcției la noul sediu al administrației și dacă nu reușim să obținem dubla atestare de la CNAA, ca să putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu trebuia decât să amenințe că-și dă demisia și pleacă altundeva și l-am fi promovat cât ai zice pește. E singura metodă să răzbești în locul ăsta. Să-ți faci simțită prezența. — Din câte se pare, și-o face simțită acum, zise Braintree. Directorul deja îl învinovățește pentru că a dat peste cap calendarul construcției la noul sediu al administrației și dacă nu reușim să obținem dubla atestare de la CNAA, ca să putem acorda licențe și pe științe reale, și pe umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
pe ticălos! Mă jur pe ce-am mai sfânt c-o să-l omor! strigă el la sergentul de gardă. în spatele lui, în camera de anchetă, Wilt își puse capul pe masă și adormi. La Tehnic, absența lui Wilt se făcu simțită nu într-unul, ci în mai multe feluri. Domnul Morris fusese nevoit să preia anul I Instalatori de Gaz la ora nouă și ieșise o oră mai târziu cu sentimentul că dobândise o perspectivă nouă asupra derapajului brusc al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu beau. Valetul Vasile nu-și îngăduie nici o reacție. Sau parcă a zâmbit, idiotul. Auzi, a zâmbit! Da’ nici n-a zâmbit, cum să fi zâmbit, doar nu se vede nimic. Pe chipul galben lucios, doar o adiere, așa, abia simțită vicleană neîncredere și batjocură. Ca și cum ar fi zâmbit doar în gând, un zâmbet lat, satisfăcut, din care n-a ieșit la suprafață mai nimic. Nimic, de fapt, nimic, nici vorbă să comită Vasile, zis Basil, asemenea măgării, poate i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îl durea, dar trebuia livrata parola, ca sa i se permita intrarea. „Irina“, șopti, învins, abia auzit, fără să se audă, rătăcitul. Zidurile vibrară și planșeul, ușor zăngănit al ferestrelor, parcă. Pereții și podeaua și plafonul în lentă vibrație, lentă, abia simțită. „Irina“, repetă preoteasa primindu-l. „Irina“, gemu femeia, „numele meu, chiar așa. Chiar numele meu“, șoptea, fericită, somnambula, relaxată, parcă, dintr-odată, eliberată. „Irina! O, Doamne... chiar numele meu“, scâncea Irina, în care Tudor pompa, isterizat, lava nopții incendiate. Carcasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și femeia care s-a plâns de orice până acum doarme, slavă Domnului pentru asta. Pur și simplu nu aș mai fi putut face față altor douăzeci de întrebări enervante, pentru că încep să mă simt obosită. Mahmureala își cam face simțite efectele. Primul meu client cere un Toblerone. Nimic surprinzător în asta. Nu v-ar veni să credeți câte Toblerone vindem la bord. Și, Doamne ferește, unii pasageri încep să mănânce ciocolatele pe loc. De parcă nu le-am da și așa destulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un schelet de brad. (Tocmai auzisem la radio că în Minnesotta s-a trecut la pulverizarea brazilor cu o substanță puturoasă, de genul aceleia care-i servește de apărătoare sconcsului. La temperaturile normale de afară, substanța nici nu se face simțită, doar în casă, când te-apuci să-ți împodobești bradul - o plăcere. Uite, dragă, de aia nici n-o să luăm brad! mă trezește mama din visare. Ce să-mpuțim casa?) Din recuzita omului gripat trebuie să facă parte, negreșit, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
frâul calului în jurul mâinii. Numai că imaginea rămăsese și chiar reveni, înspăimântător de vie, zile în șir, trimițându-i voluptatea hai-hui, prin subtile sisteme de circulație pe care ea le credea definitiv abandonate. 2. Nici un agent francez nu își făcuse simțită prezența la acea vânătoare a prințului. Dar, cu siguranță, fusese măcar o... „ureche”. Altminteri, Ledoulx n-ar fi primit, chiar a doua zi, încă un raport detaliat. Și astfel, consulul francez putu savura la căldurică prima parte a discuției dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe... pe unde simte că e hazaikă... Și, după ce se-ntâmplă să-l bați pe dușmanul nostru, Turcul, pe mine mă vămuiești? De la mine, aliat, prieten iei pradă de război? Mie-mi iei jumătate de țară, nerușinatule, porcule de câine...? - Simțită... interpelare. Ce răspunde Ivan? - Ivan? «Tătucă, frățioare, prieten scump, alinare a sufletului meu zbuciumat și viscolit - dar cum rostești tu asemenea vorbe grele, nu-ți crapă obrazul de rușine, că, uite: mie a Început să-mi sângere inima de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]