4,985 matches
-
schimbând planul de tratament sau efectuând transfuzii sanguine. DIAREEA Unele tratamente pentru cancerele cavității orale (sau ale capului și gâtului) pot afecta sistemul digestiv și implicit pot cauza diaree. În cele mai multe cazuri diareea poate fi tratată la domiciliu, cu medicație simptomatică (la prescripția medicului). Totodată trebuie să consumați lichide suficiente și să evitați alimentele care pot agrava diareea. FATIGABILITATEA ȘI OBOSEALA Cel mai comun efect advers al radioși chimioterapiei este fatigabilitatea și lipsa de „energie”. CĂDEREA PĂRULUI Căderea părului este un
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul lui
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
ca explicare de „resorturi sufletești” ale personajelor, ci ținând de „creație”, de „iluzia cea mai intensivă despre realitatea vieții”, ca principiu estetic fundamental. Deși exagerată (în evaluarea unor mari autori, precum Stendhal și Flaubert), respingerea unui cult al stilului e simptomatică: pledoarie pentru o autenticitate de ordinul expresiei date „pasiunii”, care „curge necontrolată”, în registrul unui dialog neplivit de repetiții (dacă dialogul e între doi oameni ce „nu sunt de hârtie”) și neevitând „gândirile naive” de teama banalului. Z. propune o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
rolul îngrijirilor la domiciliu a crescut" spune medicul Moisa Cornel, coordonatorul unei echipe de îngrijire paliativă la domiciliu, unul dintre cei mai importanți specialiști români în domeniu. "Probabil că înlăturarea sau reducerea durerii constituie componenta cea mai întâlnită a tratamentului simptomatic. Pe lângă problemele respiratorii sau digestive, pe lista de priorități se numără asigurarea igienei corporale și găsirea unei poziții antalgice. În plus față de consilierea pacientului, echipa trebuie să aibă în vedere și susținerea familiei. Prin urmare, pe lângă medici, asistenți medicali, kinetoterapeuți
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic „interbelic”, pe tema Regatului, prin comparație cu textul de presă ori cu polemicile politice. Și ar putea fi văzută, astfel, peste toate scrierile de omagiere a Zilei de 10 Mai, a personalităților regale, ori de cuprindere
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
de degringoladă a structurilor poetice canonice. În alcătuiri de o limpezime aproape hieratică, într-un mod parabolic, oblic, răsfrânt ca într-o oglindă, se vorbește, în fond, tot despre moarte, înțeleasă ca cealaltă față a vieții. Un poem se numește, simptomatic, Plecarea în oglindă, în poezie și în teatru oglinda fiind unul din simbolurile unificatoare ale gândirii lui S.: „Vin reumatismele cu-al lor plural,/ Nefericit ca ploile de munte,/ C-un felinar pleci noaptea după var,/ Să-ți torni în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și amalgamează generațiile, se substituie, practic, istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de fixația borgesiană a scrierii-citire. Opera vieții lui - o carte-clasor numită simptomatic Divina tragedie pentru bibliofili - radicalizează polemic această dimensiune a creației, despre care se tratează și în Vărul Shakespeare, unde evenimentul capital e producerea anevoioasă a unei opere numite Hamlet de-al doilea, care dă prilej unei colaborări pline de semnificații
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
ce urmează, am să prezint succinct rezultatele unei cercetări care scoate în evidență segregarea romilor în educație în sistemul de învățământ din România și efectele negative ale segregării asupra calității educației. Am ales să prezint acest caz deoarece îl consider simptomatic pentru a ilustra modul în care segregarea școlară contribuie la reproducerea stratificării sociale. În România există școli cu o pondere ridicată de elevi romi și chiar școli în care toți elevii sunt etnici romi (ceea ce ne conduce la termenul segregare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a se mișca, controlul micțiunii și defecației, socializare și limbaj) care urmează după o perioadă de doi ani de dezvoltare normală. După cum precizează și definiția, diagnosticul poate fi pus numai cu condiția existenței acestor doi ani de dezvoltare normală. Tabloul simptomatic evoluează până la vârsta de zece ani. În cazul copiilor cu această boală este foarte important să se excludă existența altei tulburări ce poate fi identificată (exemplu leucodystrofia metacromatică) și care ar putea fi considerată ca fiind cauza simptomelor manifestate. Aceste
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
tratament, răspunsul la medicație, crește riscul comportamentelor suicidare, violente, rata spitalizărilor și costurile serviciilor medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
și tentative de suicid. Sante de Sanctis denumește aceste stări „distimii” și le clasifică în următoarele două grupe: 1) Stările constituționale în care intră următoarele: a) psihozele maniaco-depresive; b) stările maniacale și depresive intermitente; c) excito-depresia cronică. 2) Stările distimice simptomatice secundare în care intră: stările post-sifilis ereditar, eredo-alcoolismul, stările post-encefalitice și post-traumatice. Copilul și adolescentul instabil au un profil psihologic particular caracterizat prin următoarele (H. Abramson): - tendința de a se impune și de a comanda cu încăpățânare; - sugestibilitate și nepăsare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instabilii debili. 2) Instabilitatea secundară legată de tulburările de caracter și pasiuni în care intră următoarele: a) instabilii emotivi; b) instabilii paranoici; c) instabilii mitomani și isterici; d) instabilii cu tendințe perverse; e) perverșii instabili; f) instabilii epileptoizi. 3) Instabilitatea simptomatică de natură somatică cuprinde următoarele manifestări psihopatologice: a) instabilitatea grefată pe o stare generală precară, b) instabilitatea post-viscerală și post-coree; c) instabilitatea post-encefalitică; d) instabilitatea post-traumatică. Tulburările de memorie Aspecte psihologice generale Se vorbește despre memorie ori de câte ori comportamentul unui individ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
182 1) Psihopatii (caracteropatii) 2) Nevroze (sindrom astenic, fobic, obsesiv, anxios, isteric, stări reactive) 3) Boli afective (sindrom depresiv, maniacal, boala afectivă unipolară, PMD) 4) Psihoze endogene 4a) Grupa schizofreniei 4b) Grupa delirurilor sistematizate cronice, simple sau halucinatorii 5) Psihozele simptomatice exogene (delirul, amenția, obnubilarea, stuporul) 6) Epilepsia 7) Psihozele organice (PGP, demențele) 8) Afecțiunile psihosomatice 1 2 3 4a 4b 5 6 7 8 CONSTITUȚII PSIHOPATICE AFECȚIUNI PSIHICE DE TIP REACTIV AFECȚIUNI PSIHICE ENDOGENE TULBURĂRI CU O ETIOLOGIE SECUNDARĂ CUNOSCUTĂ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice” specifice, așa cum se poate vedea în continuare. 1) Sindroamele nevrotice: astenic, anxios, fobie, obsesiv. 2) Sindroamele afective: depresive, maniacale sau mixte (PMD). 3) Sindroamele din grupa schizofreniei: sindromul hebefrenic, catatonic, paranoid, parafrenic, oneiroid. 4) Grupa de sindroame ale psihozelor simptomatice de natură exogenă: delirul, amenția, starea de obnubilare, starea crepusculară, halucinoza verbală. 5) Sindromul epileptic caracterizat prin următoarele; accesul convulsiv paroxistic, stările crepusculare, dismneziile, tulburările psihice interaccesuale. 6) Grupa de tulburări ale sindromului psiho-organic cerebral, în care sunt puse în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
frecvente tulburări de caracter de tipul nervozității asociate cu violență și crize de mânie, stigmate de degenerescentă fizică, somnambulism, emotivitate și frică crescute. Nivelul intelectual este normal. Manifestă tendință la clastromanie, rup și distrug obiecte, cruzime față de animale i) Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă post-infecțioase sau post-traumatice. Ca manifestări clinice se notează următoarele: onicofagia, coșmaruri nocturne, tulburări de somn, tulburări afective asociate cu tulburări de caracter (neascultare, obrăznicie, încăpățânare, iritabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolilor psihice, acestea se vor raporta la „normalitatea psihică” a persoanei umane. În sensul acesta, tulburarea psihică pe care medicul psihiatru o constată ca abatere de la normal, poate avea următoarele aspecte: „continuitate sau discontinuitate cu normalul, entitate sau sindrom, atitudine simptomatică sau psihopatologică” (P. Berner și H. Luccioni). La acestea H. Tellenbach adaugă, „cameleonismul metodologic” al psihiatrului în actul de delimitare al „modelului bolii”, iar H. Lanteri-Laura, afirmă că „boala psihică” este un „concept operațional” care corespunde unor structuri plurale, ceea ce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de cauză alimentară; c) tulburări psihice legate de factori de mediu, climă etc.; 3) alienația rezultată prin transformarea unor nevroze cum ar fi: isteria, epilepsia, ipohondria; 4) alienația idiopatică, de cauză încă necunoscută în epocă, reprezentata prin PGP; 5) alienația simptomatică, consecutivă unor alte afecțiuni, 6) Demența. În aceeași perioadă, Baillarger, plecând de la clasificarea bolilor psihice propusă de Marcé (1862) va distinge și descrie următoarele tipuri de tulburări mintale: 1) Vesaniile sau nebunia propriu-zisă (mania, melancolia, monomania, demența). 2) Nebuniile asociate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
REACȚII DE DEZVOLTARE ANORMALĂ PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în care sunt incluse următoarele: a) sensibilizarea; b) formele inadecvate ale comportamentul ui învățat. II) Tulburările psihice primare cu o dublă condiționare (exogenă sau endogenă) care cuprind; 1) Predispoziția la tulburările exogene reprezentate prin: a) tulburări organice cerebrale; b) tulburări simptomatice. 2) Predispoziția la tulburările endogene în care sunt incluse: a) manifestări incipiente, b) manifestări tardive. Teoria clasificării sistematice a bolilor psihice după P. Berner este cuprinsă în schema din pagina 227???. Interpretarea psihopatologică a nosologiei psihiatrice La sfârșitul acestui excursus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea. Clasificarea psihanalitică, așa cum a fost ea propusă de S. Freud, se axează, în special, pe manifestările și organizările nevrotice după cum se poate vedea în tabelul de mai jos: Patologie Normalitate și pseudo-normalitate Tulburări nevrotice la personalitatea ne-nevrotică. Nevroze simptomatice (isterie, nevroză obsesională, fobică) Nevroze asimptomatice (nevroze de caracter și personalități patologice) Personalități nevrotice (isterice, obsesionale etc.) Tulburări nevrotice simptomatice pentru o afecțiune organică cerebrală Stări nevrotice anxioase Manifestări nevrotice de tip reactiv O clasificare mai detaliată, care dorește să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după cum se poate vedea în tabelul de mai jos: Patologie Normalitate și pseudo-normalitate Tulburări nevrotice la personalitatea ne-nevrotică. Nevroze simptomatice (isterie, nevroză obsesională, fobică) Nevroze asimptomatice (nevroze de caracter și personalități patologice) Personalități nevrotice (isterice, obsesionale etc.) Tulburări nevrotice simptomatice pentru o afecțiune organică cerebrală Stări nevrotice anxioase Manifestări nevrotice de tip reactiv O clasificare mai detaliată, care dorește să fie cât mai conformă cu tabloul clinico-psihiatric al nevrozelor, ne este oferită de CIM ( Clasificarea Internațională a Bolilor) și DSM
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sensul acesta se vorbește despre două tipuri de angoasă: angoasa normală și angoasa patologică. Termenul de „stare anxioasă” desemnează ansamblul de tulburări anxioase care survin la o personalitate normală sau la una nevrotică, sau ca simptom asociat în cadrul diferitelor nevroze simptomatice. Din această perspectivă trebuie diferențiate manifestările anxioase psihotice de cele simptomatice din cursul evoluției unei boli somatice. Anxietatea este prezent constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și angoasa patologică. Termenul de „stare anxioasă” desemnează ansamblul de tulburări anxioase care survin la o personalitate normală sau la una nevrotică, sau ca simptom asociat în cadrul diferitelor nevroze simptomatice. Din această perspectivă trebuie diferențiate manifestările anxioase psihotice de cele simptomatice din cursul evoluției unei boli somatice. Anxietatea este prezent constantă în cursul stărilor nevrotice. Ea constituie esențialul simptomatologiei clinice, fiind în acest caz considerată „anxietate liberă”, sau „liber flotantă”. Uneori ea se poate converti în simptome somatice (ca în cazurile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul psihozelor endogene, care, la rândul lor, sunt însoțite de tulburări somatice. Vom analiza în cele ce urmează cele mai importante aspecte pe care le ridică, din punct de vedere psihopatologic, psihozele exogene. Domeniul psihozelor organice Psihozele organice sau psihozele simptomatice, după unii autori, reprezintă un grup de tulburări psihopatologice cu aspecte extrem de polimorfe simptomatologic, insuficient de bine clarificat. Din acest motiv, nu se poate încă vorbi despre un anumit punct de vedere comun în această problemă între specialiști. Unii specialiști
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între specialiști. Unii specialiști le consideră a fi „tablouri clinice de tip psihotic care însoțesc evoluția unor boli somatice, exceptând bolile cerebrale propriu-zise”. Pentru alți autori, psihozele la care ne-am referit (de etiologie somatică) sunt considerate a fi „psihoze simptomatice”, pe când „psihozele organice” propriu-zise reprezintă acea grupă de tulburări psihice determinate de leziuni organice cerebrale, așa cum vom arăta în continuare. Acest grup de psihoze sunt etichetate, din punct de vedere etiopatogenetic ca „psihoze exogene”, ele având cauze externe, nelegate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]