4,643 matches
-
arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a modificărilor presiunilor, artera și vena de deasupra comunicării se dilată; scurtcircuitarea determină creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și cutanate dispar. în secțiunile parțiale ale nervului se constată prezența unui sindrom de disociere caracterizat prin instalarea semnelor de paralizie într-un teritoriu limitat al nervului legat de un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate în sindromul de iritație
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
anterioare. Având în vedere noua orientare către o mai amplă pregătire a elevilor din liceele agricole, cât și înființarea unor noi secții la universități cu profil de biologie, a apărut necesitarea redactării unor cursuri pentru cunoașterea biologiei agenților patogeni, a simptomatologiei lor precum și a metodelor de prevenire și combatere a acestora. În vederea sprijinirii viitoarelor cadre didactice, în prezenta lucrare s-au descris principalele grupe de agenți patogeni, exemplificând pe cât posibil pentru fiecare gen cu o boală. După o parte introductivă referitoare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și mai utile care stau la baza producției vegetale. Fitopatologia prezinta mai multe obiective și anume: etiologia care studiază cauzele bolilor la plante; patogenia ce se ocupă cu stabilirea modului de acțiune al agenților patogeni și evoluția bolilor; patografia sau simptomatologia care descrie simptomele patologice prin care se manifestă bolile; ecologia studiaza influența factorilor de mediu asupra agenților patogeni; profilaxia se ocupă cu elaborarea și aplicarea mijloacelor de prevenire a bolilor; terapia are ca obiect elaborarea și aplicarea măsurilor de combatere
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bolilor plantelor sunt de origine externă, modificări ale condițiilor de mediu sau prezența agenților patogeni, dar există însă și numeroase cauze interne (genetice, fiziologice) care pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de altă parte, același agent patogen produce simptome diverse în timpul evoluției bolii, făcând dificilă diagnosticarea precisă a cauzelor îmbolnăvirii. Temperatura poate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produce afecțiuni mai mult sau mai puțin grave dacă sunt corelate cu fenofazele sensibile ale plantei și cu condițiile climatice. Excesul de substanțe nutritive poate produce intoxicări ale plantelor urmate de debilitarea lor, fapt ce ușurează instalarea atacului agenților patogeni. Simptomatologia bolilor de nutriție se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt: clorozele, acumulările de antocian, modificările de habitus etc. Poluarea induce efectele de fitotoxicitate ce apar ca urmare a folosirii în doze neadecvate a pesticidelor. Efectele sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către toamnă acestea să reapară evidente. Simptomatologia virozelor este numai un prim indiciu al bolii fără să poată fi un criteriu unic de diagnosticare și de clasificare a virusului. Diagnosticarea precisă a bolilor virotice se face prin mai multe metode și anume: examinarea plantelor și evidențierea simptomelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poate apare rizoctonioza, putrezirea rădăcinilor sau putrezirea piciorului, boală semnalată și în România de Tr. Săvulescu în 1943 în zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recoltă. Simptome. Agentul patogen atacă rădăcinile, stolonii, tulpinile dar și tuberculii, cu simptomatologie variată în funcție de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu insulină, stimulare betaadrenergică, anabolism); * pierderi gastro-intestinale cu K urinar <20 mEq/L (vărsături, diaree, fistule enterice sau biliare); * pierderi renale când K urinar >20 mEq/L (poliurie, hipomagneziemie, creșterea activității mineralocorticoizilor); * medicații (laxative, diuretice, steroizi, beta agoniști, antibiotice, etc.). Simptomatologie: * alterarea funcției neuro-musculare (astenie, paralizie, mionecroză), * ileus paralitic, * anomalii cardiace (tulburări de conducere, disritmii, alterarea sensibilității la digitală, modificări EKG aplatizarea undei T, apariția undei U, deprimarea segmentului ST), * anomalii ale funcției renale (alterarea capacității de concentrare, acidurie paradoxală), * tulburări
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
strivire), * aport crescut (sânge conservat, perfuzare rapidă de soluții de potasiu), * distribuție anormală (acidemie, catabolism, deficit de insulină, beta blocante), * scăderea eliminărilor renale (insuficiență renală acută, scăderea activității mineralocorticoizilor, scăderea sodiului urinar), * medicații (succinilcolină, triamteren, amilorid, spironolactonă, indometacin, captopril etc.). Simptomatologie: slăbiciune musculară, parestezii, tetraplegie flască, anomalii cardiace (tulburări de conducere, disritmii). Modificările EKG au un aspect caracteristic: * la K 5,5-6,5 mEq/L apar unde T înalte, ascuțite, * la 6,5 mEq/L apare aplatizarea undei P, alungirea intervalului
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
aspirație gastrică) * pierderi renale (diuretice, aminoglicozide). Manifestări clinice: neuromusculare (slăbiciune musculară, insuficiență respiratorie, spasme, tremor, tetanie, convulsii, apatie, obnubilare, comă), cardiovasculare (aritmii, spasm vascular, angină pectorală), anorexie, greață; se asociază frecvent cu hipopotasemia, hipocalcemia și hipofosfatemia. Tratament: * în cazuri cu simptomatologie severă se administrează 1-2 g sulfat de magneziu intra-venos în 3-5 minute, urmat de sulfat de magneziu în perfuzie 1-2 g pe oră, sub controlul concentrațiilor serice și al reflexelor tendinoase; * în cazuri mai puțin severe administrarea se va
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
aeriene (corpi străini, laringospasm), afecțiuni pulmonare (astm, BPOC, pneumonie, edem pulmonar). Creșterea producției de CO2 se întâlnește în stările hipermetabolice (sepsis, febră, politraumatisme, hipertermie malignă, alimentație parenterală cu exces de glucoză). Creșterea fracției de șunt intracardiace sau intrapulmonare (detresa respiratorie). Simptomatologia este similară cu cea a acidozei metabolice, efectele creșterii PaCO2 fiind însă mai marcate decât cele ale creșterii concentrației de H+. Tratament: Scopul principal este tratarea cauzei; până la restaurarea ventilației alveolare se instituie în cazurile severe ventilație mecanică. Concomitent se
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
parte a foii de observație este structurată astfel: motivele internării, antecedentele heredo colaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice, condiții de viață și muncă. motivele internării cuprind totalitatea simptomelor ce determină bolnavul să se prezinte la medic; se va încerca ierarhizarea simptomatologiei (după simptomul dominant), succesiunea și evoluția acesteia (de ex.: pentru durere se va preciza sediul, iradierea, momentul apariției, intensitatea, durata, periodicitatea, fenomene însoțitoare etc.); antecedentele heredo colaterale; se va încerca depistarea afecțiunilor cu agregare familială (cancer mamar, neoplazii ale tubului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etc.), expunerea la substanțe carcinogene (azbest, gudroane etc.), obiceiurile alimentare, ultimele tratamente medicamentoase efectuate; istoricul bolii surprinde evoluția cronologică a afecțiunii din momentul apariției primelor semne subiective și obiective și până în prezent; se vor nota: debutul afecțiunii (modalitatea acut, insidios, simptomatologia de debut), evoluția semiologiei, prezentările la medic, explorările paraclinice efectuate, tratamentele și rezultatele lor, eventualele acutizări și complicații etc. 4.1.2. EXAMENUL CLINIC Examenul clinic obiectiv se va realiza cu bolnavul în clino-, ortostatism și în mers, prin inspecție
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
precizate antecedentele (heredo-colaterale, personale), „condițiile de viață și muncă” etc. Se va insista pe consulturile medicale, tratamentele efectuate, explorările paraclinice și mai ales antecedentele operatorii. Prezentarea istoricului afecțiunii trebuie să fie sintetică, logică, insistânduse asupra momentului și tipului debutului, evoluția simptomatologiei, tratamente etc. Formulările acceptate sunt de tipul: „Din istoricul bolii, reținem ...” . 3. Examenul local Sunt precizate datele subiective și obiective, în ordinea importanței. 4. Examenul clinic general În funcție de complexitatea cazului (respectarea celor 20 de minute de expunere) vor fi menționate
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
toxinelor produse de HIV din sînge se asigură începerea tratamentului, începerea vindecării. Evidențierea unei cantităti destul de mare de toxine în urină duce la concluzia că tratamentul funcționează pe deplin. Scăderea acestor toxine în sîngele pacientului se manifestă și prin modificarea simptomatologiei pacientului, în cîteva luni pacientul parcurge în sens invers toate stadiile infecției, ajungînd la A1. Prin rezolvarea în același timp a infecțiilor recurente organismul poate să lupte mai bine cu infecțiile, sistemul imunitar crește încet dar sigur. Transmiterea H.I.V.1
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
extensie dincolo de stația 3 S S0 fără extensie la seroasă S1 extensie minimă la seroasă S2 extensie largă la seroasă S3 extensie largă la seroasă și la organele vecine 41 Capitolul II. Stadializare clinică: manifestări clinice, explorări paraclinice Cancerul esofagian Simptomatologia de debut a cancerului esofagian este reprezentată în primul rând de disfagie care este însă prezentă doar la un sfert din pacienți sau de odinofagie (deglutiție dureroasă) prezentă la o cincime din cazuri. De cele mai multe ori însă un cancer esofagian
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
este reprezentată în primul rând de disfagie care este însă prezentă doar la un sfert din pacienți sau de odinofagie (deglutiție dureroasă) prezentă la o cincime din cazuri. De cele mai multe ori însă un cancer esofagian incipient se trădează printr-o simptomatologie de reflux gastroesofagian. Din păcate însă, fie că pacientul nu se prezintă la medic fie că medicul începe un tratament simptomatic al refluxului gastro esofagian, diagnosticul este întârziat. Peste 60% din cancerele esofagiene limitate la submucoasă au ca simptomatologie refluxul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
o simptomatologie de reflux gastroesofagian. Din păcate însă, fie că pacientul nu se prezintă la medic fie că medicul începe un tratament simptomatic al refluxului gastro esofagian, diagnosticul este întârziat. Peste 60% din cancerele esofagiene limitate la submucoasă au ca simptomatologie refluxul esofagian, motiv suficient de a recomanda examinarea imagistică a esofagului înaintea inițierii oricărui tip de tratament. Există și un risc clinic ca simptomatologia să se datoreze unui cancer (Lagergren), dacă senzația de arsură retrosternală se asociază regurgitațiilor și dacă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]