2,425 matches
-
de coloană sonoră, felul în care ritmezi la montaj, asta tot pe tine te exprimă. Dacă ești sincer cu tine, atunci poți obține ceva care să fie valoros artistic și să rămână. În momentul în care începi să minți, să simulezi, se simte imediat. Filmul documentar nu suportă minciuna. Atunci când începi să falsifici, să manipulezi pentru că așa ți-a cerut cineva, nu mai este film documentar, ci altceva. Imediat după Revoluție am fost numit director general la Studioul Sahia, atunci când erau
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
jigni sentimentul național și fără a-l umili pe rege. Ca să vină în ajutorul celor rămași în urmă, călăreții trebuiau să străbată pădurea. Prilej pentru moldoveni să-i atace, așa cum o făcuseră și, în 1410, cu teutonii la Marienburg: au simulat un atac, după care au rupt-o la fugă, teutonii i-au urmărit și, când au ajuns la o pădurice, moldovenii i-au săgetat și le-au provocat mari pierderi. O tactică privită cu admirație de martorii acțiunii. Lucrurile trebuie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care au fost obligați să meargă în multe dintre incursiunile acestora. Este cunoscută colaborarea româno-cumană în timpul celei de-a patra cruciade când, alături de trupele lui Ioniță Caloianul, au participat cumanii. În lupta de la Adrianopol, din 1205, cumanii au început acțiunea, simulând un atac împotriva cavalerilor occidentali, după care au rupt-o la fugă. Cavalerii au crezut că i-au speriat pe cumani și au făcut imprudența să îi urmărească, iar când rândurile lor erau dezorganizate și într-un loc potrivit, Ioniță
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boii acasă?... S-a bucurat doamna Elvira de albumul pe care i l-ai adus? Sau aștepta ceva mai substanțial?... E în concediu, în Cehoslovacia. I l-am lăsat pe birou. Am închis ochii. Și-am început să sforăi ușor, simulând că dorm. Sub seară m-am dezbrăcat în pijama și m-am vârât sub plapumă. Mi s-a părut cea mai lungă dintre toate nopțile. Nu știu dac-am dormit o oră sau două. M-am învârtit și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
municipiul nostru", capitala, dar și un tărâm nelimitat inadmisibil pentru mințile care se raportează la concret, la tangibil, vizibil -, a cărui existență rămâne, până la final, suspendată între fabulație a cuiva conștient că e receptat de mulți ca paranoic (ori care simulează nebunia, într-o lume care, oricum, are doza ei de nebunie), și o realitate accesibilă doar unor extrem de puțini inițiați, posesori ai unor cunoștințe oculte sau ocultate de autorități, câtă vreme ziaristul, care se aventurează pe urmele celor aflate, deduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eminescian, Simultaneitatea dinamică, De ce totuși Eminescu și Einstein stăruie obsedant pe ideea modernității poetului. Să ne intre bine în cap! Pentru a-și susține teza, criticul recurge la intransigență, la demonstrație febrilă și la ironie. Recurge și la alte strategii: simulează umilința, își exprimă respectul pentru adversari, se repliază pentru un atac decisiv cu toate probele pe masă. Adio. La Eminescu e o ripostă dată lui Virgil Nemoianu care ne somează să ne lepădăm neapărat de Eminescu, pentru că e "învechit" rău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
frunte cu propovăduitorul de mare fervoare, în persoana poetului Ion Bogdan Lefter. Poezia postmodernistă românească a evoluat spre un zolism al pornografiei și scatologiei. Ea este lipsită de ceea ce criticul numește complexele profunzimii, devenind un joc de-a cuvintele, parodiind, simulând o comedie cu măști, destinată petrecerii plăcute a timpului liber al cititorului, vrând să sugereze beatitudine și fericire. Așezat între astfel de parametri, nici măcar talentul unui Mircea Cărtărescu nu se salvează, opera acestuia fiind o magistrală prelucrare de limbă poetică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a combina impactul imaginii, sunetului și mișcării într-o acțiune cu sens, ce rămâne ușor în memoria studenților. De asemenea, ele prezintă idei ce presupun mișcare, ce nu pot fi redate altfel; mențin atenția studenților pe toată durata prezentării; pot simula acțiuni motrice; pot prezenta procese invizibile ochiului omenesc; permit reluare de oricâte ori este necesar a unui act motric. Implementarea de tehnologii moderne de educare și instruire în învățământul universitar la standarde internaționale este o condiție stringentă a învățământului românesc
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
de către medicul instituției respective și supravizitați de către medicul cercului de recrutare. Instituția la care au fost repartizați evreii care s’au îmbolnăvit în timpul lucrului, este obligată să controleze la domiciliu sau spitale, prezența și stadiul sănătății acestora. Evreii care vor simula diferite boale sau, fiind însănătoșiți, vor părăsi domiciliul ori spitalul pentru interesele lor proprii, în loc să se prezinte la cercul teritorial, spre a li se face mutația în controale și a fi repartizați la muncă, fie în continuare la același detașament
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașamen telor respective, în scopul de a nu se acorda scutiri medicale cu ușurință, sau de a se propune internări în spitale pentru evreii cari nu ar avea nevoe de tratament în spital. 3. Evreii cari vor fi constatați că simulează anumite boli, pentru a se sustrage dela munca obligatorie, vor fi sancționați de Corpurile Teritoriale, potrivit legilor în vigoare. Până la soluționarea definitivă a cazurilor semnalate, Cor purile Teritoriale vor trimite și menține în permanență în detașa mente exterioare de muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Brașov, și m-am urcat În spate și i-am zis: „Mână după ăștia”. Când să intrăm În șoseaua Giurgiu-București, trebuia să facem la dreapta după mașina aia, să o prindem, și ăsta, fie că intenționat, fie că nu, a simulat un accident... Am căzut de pe motocicletă. Și el: „Aoleu, piciorul!”. Eu suferisem o lovitură, dar nu prea puternică, și am zis să mergem după ăștia. Eram Înarmat, aveam un Parabellum de 9 mm... Și am urmărit mașina până unde s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când erai copil. Se Învârtește nasturul și aveam o cârpă și o pietricică pe care dădeai cu nasturul metalic, și ieșea scântei, și „neagra”, cârpa aia uscată bine, făcea un fel de jar și lua foc. Ș-atuncea aprindeai țigara... (simulează cum trage din țigară - n.n.) Și neagra se punea la loc. Aia era chestia de taină. Și, bineînțeles, câteva ace, făcute din sârme tocite bine, găurite cu sticlă pentru urechi, și mai cosea omul câte ceva cu ele. Dar bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Scrisorile pe care le recitesc când mi se face dor de el îmi dau aceleași sentimente puternice ca și scrisorile lui René. Cu Andrei (Bart), vorbind de prietenul meu dispărut. Apoi, el îmi povestește istoria actriței Nelly Feifer, care a simulat nebunia ca să rămână în Suedia până când a devenit cu adevărat nebună. O istorie care trebuie scrisă, dar mai întâi trăită, cu riscul luat chiar de personajul recreat. Dis-de-dimineață, un vis îngrozitor: aveam gura plină de sânge, și un băiat mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
martori și situația devenise tensionată. Pentru a pune capăt scandalului, pădurarul le-a promis câte un car cu lemne și câte unul cu uscături numai să-l lase în pace și să-și retragă acuzațiile. Hobidinca își învățase fetele să simuleze violul. Avea și un certificat medical pe care îl flutura de câte ori stârnea câte o anchetă. În certificat scria că fetele sunt virgine. Le urmărea pretutindeni însoțită de cei doi pe care îi aducea mereu ca martori. În felul acesta obținea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Ideea că nu era altceva decât o statuie animată de un mecanism ascuns nu-l părăsise niciodată. - Dar și o minte... perversă, mai spunea Alberto. - Perversă? De ce? Întrebă Dante, frapat de acele cuvinte. - Există ceva necuviincios În a vrea să simulezi viața, să răstorni rânduiala lumii create și să reduci ființele la niște obiecte din lemn sau din metal, punându-le În locul cuvenit celor Însuflețite. - Să răstorni logica și natura? Întrebă priorul. Cuvintele acelea Îi sugeraseră un gând. Și galera pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Îngăduit să Îți adreseze un semn luminos? Și totuși, aș putea și eu să fac văzduhul să tremure asemenea lor... eventual cu câte o bășină. Poetul se Îndreptă Înspre el, strângând din pumni și roșu la față. Celălalt se feri, simulând o expresie de groază caraghioasă. - Pentru numele lui Dumnezeu, priorule, ce față Înfricoșătoare! Aceeași pe care ți-am văzut-o la Campaldino. De aceea am Învins noi atunci: printre aretini nu era nici unul așa de fioros ca tine. Între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de știință de al său ori cât teoriile lui ar putea să aparțină omenirii întregi. Cosmopolitismul e o simulațiune și nimic alta, el n-a fost niciodată un adevăr. Străinii care au interese personale în Țara Românească de es. vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentru că, declarîndu-și adevăratele lor simțiri, ar putea să pericliteze interesele lor individuale. State slabe, cum era Germania în secolul al XVIII, vor simula cosmopolitismul, pentru a denigra tendințele naționaliste a inamicilor lor tari. C-un cuvînt: Cosmopolitismul nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost niciodată un adevăr. Străinii care au interese personale în Țara Românească de es. vor simula totdeauna cosmopolitismul, pentru că, declarîndu-și adevăratele lor simțiri, ar putea să pericliteze interesele lor individuale. State slabe, cum era Germania în secolul al XVIII, vor simula cosmopolitismul, pentru a denigra tendințele naționaliste a inamicilor lor tari. C-un cuvînt: Cosmopolitismul nu esistă decât ca simulațiune, ca fățarnicie. El mai e pretestul pentru lenea și indiferentismul celor cari nu cunosc un alt scop în lume decât acela
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt trândav. Când mă prefăceam că nu sunt în stare să scriu un roman, lumea zicea că habar n-am să scriu. Când făceam pe mincinosul, îmi spuneau mincinos. Când făceam pe bogatul, au zvonit că sunt bogat. Când am simulat indiferență, m-au catalogat un tip indiferent. Dar când, fără să vreau, am început să mă vait că sufăr, s-a răspândit zvonul că doar mă prefac. De fapt, n-am nimic. Lumea s-a scrântit. (rând liberă Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în noi cu poftă neostoită poveștile acestea au vechimea lumii (ar putea spune cineva) dar eu ridic din umeri indiferent și mă îndrăgostesc de tine în fiecare dimineață 8 mai 2011 Absenți de la ultimul spectacol al propriei vieți unii oameni simulează viața nu se poate veți striga trăim viața așa cum ne este dată nici măcar nu avem acces la scenariu suntem actori pe aceași scenă simulare este un termen nepotrivit dar sunt mulți oameni care citesc viața fără intonație fiecare zi a
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Poezie contemporană), tineri și tinere din colegii, câte unul sau câte doi, cu caiete sub braț, or să bată la ușa mea cam șubredă. (E regretabil că trebuie să aduc pe tapet această chestiune, dar e prea târziu ca să mai simulez o ingenuitate, ca să nu mai vorbesc de o clemență de care nu mă bucur, și trebuie să arăt că reputata mea proză-în-formă-de-inimă mi-a câștigat titlul de „unul dintre cei mai îndrăgiți diletanți de la Ferris L. Monahan încoace“ și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
fund”167. O altă triere s-a făcut În sala mare a Chesturii după criterii neclare, iar semnificația ei a fost inversă decât cea declarată - „eliberații” au fost trimiși la moarte, iar cei respinși aveau speranța să trăiască: „În timp ce se simula șcăț aceste bilete șne dauț liber, sus În pod erau urcați numai tineri și măcelăriți de către soldați nemți, agenți de poliție și gardieni publici”168. Cine a fost „reținut” era trimis În curte, și acolo s-a pomenit parcă „Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
cuvântul „curtezană“. Unii dintre clienți îi istoriseau povești despre prostituatele din alte țări, femei exotice închise în cuști, la Calcutta, matroane care stau și tricotează în vitrine iluminate, la Amsterdam. Diane reușise să se instaleze într-un apartament și să simuleze „veselia“. Și-a decorat apartamentul „cu gust“,devenind treptat mai exclusivistă. O vizitau bărbați respectabili care-i confereau și ei o ciudată respectabilitate. Veneau și bărbați vârstnici, care discutau despre soțiile lor, nu întotdeauna cu răutate. Tinerii și adolescenții veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmărească. Se simțea umilit și ticălos. Își spuse: „Am să mă duc totuși la ea, nu-mi pasă de nimic!“ — Hello, Tom! Era Alex. Dansară unul în jurul celuilalt, în apa caldă, atingându-se ușor, ca doi balerini care încearcă să simuleze o partidă de box. — Atunci vrei să ne întoarcem acasă? o întrebă Pearl, puțin cam enervată, pe Hattie. Pearl și Hattie, din fericire, nu aflaseră încă nimic despre planul lui John Robert, întrucât filozoful nu întocmise încă scrisoarea prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
întregi, dar Kitty își poartă ochelarii Ray-Ban invers, îi place mult să-și vadă reflecția. Surorile Rhea, ele au făcut-o pe Brandy ceea ce este. Brandy le datorează totul. Brandy încuia ușa logopedei și, dacă ciocănea cineva, eu și Brandy simulam zgomote de orgasm. Strigam și scheunam și pălmuiam podeaua. Eu băteam din mâini ca să scot sunetul ăla deosebit de palme date peste fund pe care-l cunosc toți. Oricine ar fi ciocănit, pleca degrabă. Apoi ne întorceam la ale noastre, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]