11,710 matches
-
Acasa > Poeme > Duiosie > GVADRIGA SINGURĂTĂȚII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului gvadriga singurătății așa de mult m-afund în trecut încât uneori aud tropotul timpului întrebându-mă unde-am plecat beau pahare de întuneric mă îmbăt cu iluzii într-o gvadrigă a singurătății cad amurguri peste mine și pe ochii mugurilor care așteaptă
GVADRIGA SINGURĂTĂȚII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380271_a_381600]
-
nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului gvadriga singurătății așa de mult m-afund în trecut încât uneori aud tropotul timpului întrebându-mă unde-am plecat beau pahare de întuneric mă îmbăt cu iluzii într-o gvadrigă a singurătății cad amurguri peste mine și pe ochii mugurilor care așteaptă primăvara pe cărările goale îngropându-mă într-un veac de uitare numai mireasma femeii iubite mai trece prin vântul de miază-zi mersul ei mai curat decât apa fântânilor miroase a
GVADRIGA SINGURĂTĂȚII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380271_a_381600]
-
livada mea de vise bate-a culori de primăvară și-a ramuri tremurătoare de stele deschid geamul să văd verdele câmpiei de mâine și te chem să-mi ștergi tâmpla de rouă iubito... duminică, 4 august 2013 Referință Bibliografică: gvadriga singurătății / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GVADRIGA SINGURĂTĂȚII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380271_a_381600]
-
luptătoare, tanti, așa cum ești mata. - Nici eu nu sunt luptătoare. Am vrut să mor de atâtea ori, dar...uite că mai trăiesc! - Nu-nțelegi că eu vreau să mor? Peste doi ani aș trece pragul de treizeci și nu suport singurătatea la vârsta fericirii maxime pentru o femeie. Bărbatul iubit mi-a arătat fața hidoasă a sufletului de om egoist, incapabil de iubire, de înțelegere, plin de orgolii găunoase. Experiența asta mă va face să nu-mi mai doresc un bărbat
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune NICHITA - putem a-l și crede: „Secunda vieții mele / mi-a luat-o un vultur în plisc .../ Secunda vieții mele / vulturul a dus-o sus în stele
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
A petrece timp singur în ziua de azi, nu este doar o dovadă de curaj, ci și de iubire față de propria persoană. Sentimentul de singurătate a disparut treptat într-o lume în care ne aflăm într-o permanentă conexiune, indiferent de distanță care ne separă. Este din ce in ce mai greu să te simți singur atunci când există social media și, dintr-o dată întâlnești online străini care îți devin
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
la un moment dat, reacția unora dintre noi este să ne retragem în propria noastră carapace, în propriul nostru spațiu. De altfel, societatea vestică resimte deja o dorință de solitudine din partea unei părți tot mai mari a populației afectată de singurătate, tristă sau care prezintă tendințe antisociale. Nevoia de singurătate nu este întotdeauna o reacție negativă, ci poate fi un exercitiu util și greu mai ales pentru cei care au ajuns să se teamă de propriile gânduri. Aceasta poate deveni un
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
să ne retragem în propria noastră carapace, în propriul nostru spațiu. De altfel, societatea vestică resimte deja o dorință de solitudine din partea unei părți tot mai mari a populației afectată de singurătate, tristă sau care prezintă tendințe antisociale. Nevoia de singurătate nu este întotdeauna o reacție negativă, ci poate fi un exercitiu util și greu mai ales pentru cei care au ajuns să se teamă de propriile gânduri. Aceasta poate deveni un obicei sănătos, aducând beneficii atât în plan fizic cât
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
făceau plăcere în trecut. Cu siguranta poți învăța lucruri noi despre tine și în prezența celorlalți, însă nu toată lumea beneficiază de șansă de a renunța la orice plan și de a își dedică timpul propriei persoane. Profita de acest lucru! Singurătatea te ajută să iți îmbunătățești capacitatea de concentrare și să devii productiv Atunci cand renunți la lucrurile de orice fel care te distrag și te întrerup pe parcursul unei zile, capacitatea de concentrare crește, iar acest lucru te va ajuta să devii
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
de orice fel care te distrag și te întrerup pe parcursul unei zile, capacitatea de concentrare crește, iar acest lucru te va ajuta să devii mai productiv și satisfăcut la sfarsitul zilei, pentru lucrurile pe care le-ai realizat. Momentele de singurătate te ajută să te calmezi Mintea îți este mereu ocupată de diferite probleme, responsabilități sau griji. De asemenea, mărunțișurile zilnice, precum a fi la timp într-un anumit loc, a îți face planul pentru o nouă călătorie, ori a te
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
vei învăța să te concentrezi pe lucruri punctuale și să îți stabilești anumite obiective care, cu timpul, devin realizabile. Vei simti că propria ta viața îți aparține Din momentul în care vei învăța să nu mai faci din momentele de singurătate o tragedie și vei fi din ce in ce mai confortabil cu ideea de a fi singur, vei capătă o încredere deosebită în propriile abilități. Nu vei mai resimți starea de anxietate și neliniștea care te cuprinde atunci când ești doar tu cu tine, ci
DE CE AR TREBUI SA PETRECI MAI MULT TIMP SINGUR? [Corola-blog/BlogPost/94121_a_95413]
-
Titanic” sau comedia iluziei prezintă o lume imaginara în care personajele se străduiesc să fugă din realitate în iluzie, pentru ca mai apoi să-și dorească să revină în mijlocul realității. Proiecțiile minții generează personalități multiple al căror scop este fugă de singurătate, izolarea într-un univers liniștit, sărăcăcios, fără responsabilități, unde așteptarea este cheia reușitei. Orchestră de pe Titanic cântă în timp ce vasul se scufundă. Lumea noastră se scufundă și noi cântam, facem opere de artă: ce va mai rămâne din ele când se
Programul săptămânii la Teatrul Roșu [Corola-blog/BlogPost/94140_a_95432]
-
scufundă și noi cântam, facem opere de artă: ce va mai rămâne din ele când se vor izbi de fundul oceanului, de capătul timpului? Ce se întâmplă cu supraviețuitorii? Se vor simți la fel de singuri precum Doko? Un spectacol despre arta, singurătate, dedublare și viața produs de INDART în cadrul școlii de actori INDART #promoțiaG 1. REGIA: Bogdan GAGU Distribuția: Cristina Petre, Cristina Diaconescu, Andreea Munteanu, Mădălina Iagăr, Silvia Gagu Costume/Decor: Antoaneta Țica Ilustrație Muzicală: Dan Simion. Rezervări: 0723196376. Accesul în Music
Programul săptămânii la Teatrul Roșu [Corola-blog/BlogPost/94140_a_95432]
-
domeniilor -, Viorel Coman deplânge inexistența unui consens: ,,Nicolae Manolescu și Eugen Negrici susțin că tot ceea ce a publicat Fănuș Neagu după Îngerul a strigat este fără valoare. Dimpotrivă, Marian Popa, un exeget important al operei autorului, consideră că romanul Scaunul singurătății, scris după două decenii de la Îngerul a strigat, este un mare roman, căruia îi va veni timpul, asemenea modelului Stendhal, după 50 de ani. Sub biciul unei stări de revoltă Mocnind parcă sub biciul unei stări de revoltă, strunită, însă
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
zămislit-o ca însuși creatorul, împrumutându-i forma, chipul și asemănarea. Sigur, nu aș putea avea orgoliul lui fără să mă aștept că eu sunt mai generos, că eu niciodată nu-mi voi pedepsi fantasmele născute într-o clipă de singurătate. Într-o perioadă în care romancierii profesioniști au ajuns cât să-i numeri pe degete, genul proteic pare susținut mai convingător de profesioniștii gazetăriei care, de altfel, se arată deschiși inovației și experimentului și, mai ales, transfigurării propriei experiențe de
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
Ea se va naște peste trei sute de ani din nou. Mă va scoate din cartea cu litere aldine, mă va săruta și cartea va lua foc...” Și nu merită a-l crede? Firește! Pentru Poet, orice-i posibil: „Chiar și singurătatea / am să mi-o las pe pământ / atunci când voi muri...” (Spirit de haiku) În evoluția sa, slăvitul Timp amprentează totul: „Lucrurile și lucrarea lumii / sunt amintiri...” - se conservă-n noi, în minele nostru și dacă ai fericirea - și-n inima
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
oferă poetul, merită a o însuși: - Să ai puterea de a te lăsă mușcat de prieteni sau de neprieteni: „Puterea de a te lăsa mușcat / de te miri ce știe ce gură / de te miri cine știe ce câine / (prieten al omului...)” (Singurătatea de a avea prieteni) - Să ai puterea de a te lăsa mușcat de suferința marii treceri: „Să nu ne ferim de moarte; / ea este aceea care ne face / mai nenăscuți decât nenăscuții... / un nenăscut de om, un nenăscut de fir
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune Nichita - putem a-l și crede: „Secunda vieții mele / mi-a luat-o un vultur în plisc .../ Secunda vieții mele / vulturul a dus-o sus în stele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
am fost doctor, așa ceva nu am mai văzut! - Așa a fost să fie; s-o ia dracu’ de zi și de oră! - Parcă te-au împușcat cu tunul!? - Am căzut! - Rău ai făcut! Mulți oameni nu sunt în alianță cu singurătatea și nici în luptă cu vreo armată; sunt în luptă doar cu ei!!! Să te lupți cu tine și să te și învingi, asta este ceva așa de neînsemnat dar, totuși, cu consecințe multiple și grave! - Dom’ primar, în viața
PRIMARUL, EP.8 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378133_a_379462]
-
oameni : ziduri ca să aibă formă, oameni ca să aibă viața. Zidurile, clădirile în general, sunt că oamenii :dacă nu le dai atenție plâng. Plâng cu lacrimi de tencuiala, cu lacrimi de cărămidă, și după multe lacrimi scurse la temelie se prăbușesc. Singurătatea le afectează totalitatea însușirilor esențiale care trezesc admirație și respect. Și despre oameni putem spune că sunt asemenea zidurilor : dacă nu-i clădești cum trebuie se prăbușesc. Zidul care pornește de la marginea aleei este crăpat pe suprafețe mari, cu bucăți
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > UNDE EȘTI COPILĂRIE? Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1730 din 26 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului UNDE EȘTI COPILĂRIE? Unde ești copilărie? Îți citesc ultima scrisoare, plecându-mi ochii sub soarele-răsare. Ucide-mi singurătatea! Atât de multe ploi s-au abătut... Tu...nu vii... înapoi. Întinde măcar o mână! Mângâieri fără prihană aștept, stăpână. Bătută ai fost de soartă! Eu te-oi iubi, pe veci, c-o inimă curată. Iartă-mi îndrăzneala...! Unde ești
UNDE EŞTI COPILĂRIE? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378201_a_379530]
-
orice sentiment de bucurie. ....................... E trist că inima îmi plânge După soare, căldură și nisip În timp ce starea asta se răsfrânge Neputând-o învinge sub niciun chip. Devin claustrofob când vine-o toamnă Căci vizuina mea devine o închisoare Ce la singurătatea vieții mă condamnă. Deschid timid în sufragerie barul Și torn alcool în vechiul meu pahar ciobit Încerc și reușesc să-mi înec pe loc amarul Mă simt mai bine, mai vesel, dar totuși înrobit. Referință Bibliografică: RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ
RUGĂCIUNE PENTRU O TOAMNĂ NEDORITĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378197_a_379526]
-
cu ură Oare ai uitat a timpului măsură, Nu te gândești că adunate sub stele Ca un bumerang se-ntorc răul să-l spele? De ce ai izgonit dragostea de la tine Ai crezut că așa îți va fi mult mai bine, Singurătatea nu este o grea povară Pentru anii adunați ca pe o comoară? Dar de cei care te prețuiesc nu îți pasă Viața e scurtă și s-o ignori nu te lasă, Nu regreți secundele de vânt risipite Fără sentimentul iubirii
DE CE ? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378277_a_379606]
-
vară prin zăbrelele mâinilor. Sunt numai un scâncet la ușă uitării. Aproape frunză. Aproape nimic. Mă fac ecou în gări părăsite, plecând mereu, niciodată venind și nu mă mai vindec știind că voi găsi lângă țipat trandafirii ciopliți în talpă singurătății, de tine, dragostea mea. Îți fac cu mâna din bocet ca si cum ploua și cresc cimitire. Ca si cum pun ceară pe fruntea mea de copil. Plec, stând atât de alături, în același aer al camerei, trecând mut și aspru prin amândoi, hrănindu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mai mult Zilele mele,repezi că varaprin zăbrelele mâinilor.Sunt numai un scâncetla ușa uitării. Aproape frunză.Aproape nimic.Mă fac ecouîn gări părăsite,plecând mereu, niciodată venindși nu mă mai vindec știindcă voi găsi lângă țipat trandafirii cioplițiîn talpă singurătății,de tine, dragostea mea.Îți fac cu mâna din bocetca și cum plouăși cresc cimitire. Ca si cum pun cearăpe fruntea mea de copil.Plec,stând atât de alături,în același aer al camerei,trecând mut și aspruprin amândoi,hrănindu-ne deopotrivă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]