4,821 matches
-
care exclude celelalte concepții filosofice. Această evoluție este deosebit de clară În concepția lui Lenin. Sunt multe elemente de teorie filosofică În textele lui Marx, prezentate oarecum a fi organic legate de teoria socială. Materialismul dialectic și istoric: În procesul de sistematizare a marxism-leninismului s-a simțit nevoia unei etichetări a „filosofiei marxiste” care să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să clarifice contextul originar al apariției ,,Cimitirului vesel” de la Săpânța, declarat ,,muzeu” Încă din anii ’70. Autoarea constată ,,aspectul sever și artificial” al cimitirului vesel (aliniat), față de vechiul cimitir din sat, care, deși caracterizat printr-o ,,spontaneitate și varietate a sistematizărilor sepulcrale”, este neglijat de turiști. Potrivit lui Lörinczi, examinarea crucilor pictate din cimitirul vesel indică Începuturile lucrării lor În anii ’50, și nu În anii ’30, așa cum pretindea Stan Ion Pătraș, Întemeitorul acestei tradiții. După un excurs comparativ asupra mai multor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trei biografii, închinate lui C. Dobrogeanu-Gherea (1982), Titu Maiorescu (I-II, 1986-1987) și C. Stere (I-II, 1989-1991), cel mai interesant aspect de remarcat este, pe lângă binecunoscuta calitate a unei documentații exhaustive și a puterii de a o domina prin sistematizare și sinteză, veritabila aptitudine de ordin pur literar a evocării unei personalități, atent urmărită în succesiunea experiențelor trăite și intuită în mecanismele secrete ale vieții interioare. Atenția autorului merge în primul rând către mobilurile acțiunilor, lămurindu-le până acolo unde
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
de Mihail Sadoveanu, N. Iorga și îndeosebi de I. Bianu, care le-a susținut publicarea sub egida Academiei Române, s-au dovedit a fi, la examenul critic mai sever al folcloriștilor de mai târziu, minate de unele deficiențe, cum ar fi sistematizarea puțin riguroasă a materialelor după specii și localități, reproducerea textelor din memorie, modificarea lor prin inoportune îndreptări cărturărești, absența, în unele cazuri, a precizărilor privind sursele etc. Totuși, lui P. i se recunoaște meritul de a fi adunat și publicat
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
excelentă pentru o istorie a mentalităților). Anii ’80 stau, dimpotrivă, sub semnul apăsării și nesiguranței, neajunsurilor de fiecare zi adăugându-li-se panica demolărilor, Strada Parfumului, salvată de revoluție, făcând parte din perimetrul dintre Piața Muncii și Halele Obor, destinat sistematizărilor orbești. Memorabilă rămâne scena dărâmării bisericii Sfânta Vineri: o mulțime murmurând mocnit se adună zi și noapte în jurul lăcașului în care izbesc buldozerele și macaralele, în vreme ce peste toți se ridică o pulbere spectrală, îmbibată de miros de ceară și tămâie
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Credința”, „Adevărul literar și artistic”, „Semnalul” (1939-1940, unde a fost și redactor), „Evenimentul zilei”, „Fapta” ș.a. Activitatea de popularizare a unor aspecte din domeniul științelor exacte și al epistemologiei evoluează de la prezentările comentate prin periodice sau conferințe la încercările de sistematizare, din perspectiva teoriei cunoașterii, propuse în volumele Spiritul științific (1938), Certitudine și adevăr (1945), Limitele cunoașterii științifice (1945). M. crede în necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra lumii, înțeleasă ca „o ordine de semnificații”, a cărei cercetare, oricât de detaliată
MIRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288176_a_289505]
-
animalele domestice (oaia, câinele, calul, vaca, vițelul), după cum apar și câteva insecte (fluturi, greieri, lăcuste). În Moldova textul tinde mai mult spre dialog, în timp ce în variantele transilvănene există tendința către monolog. În funcție de deosebirile de nivel artistic, se poate face o sistematizare a variantelor mai importante. Până în 1979 se cunoșteau peste nouă sute de variante și fragmente de variante. Nici una din creațiile folclorice românești nu are o circulație atât de largă. Spre deosebire de celelalte balade, Miorița este cântată atât de bărbați, cât și de
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
prin aceasta renunțarea la agricultură și transformarea fermierilor în antreprenori sau lucrători în alte sectoare - industrie, servicii etc.). Al doilea este rurbanizarea , cu alte cuvinte extinderea orașului către zonele limitrofe și apoi transformarea satelor în zone de tip urban, pe măsură ce sistematizarea urbană avansează, devenind comprehensibilă, și adresând mai degrabă problemele comune unei întregi arii decât unei localități. Creșterea calității căilor de transport și comunicare reprezintă o premisă, dar și o consecință directă a rurbanizării. Mutarea industriilor din zonele urbane către periferia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
despre dezvoltare. De exemplu, Tocqueville nota în secolul XIX despre contribuția participării în asociații la creșterea fără precedent a democrației americane. Spiritul comunitar, participarea au apărut și ele în dezbaterea publică despre dezvoltare. Ceea ce aduc nou teoriile capitalului social este sistematizarea tuturor acestor contribuții accidentale și elaborarea unui corp de cunoștințe empirice și explicații teoretice consistente care să îmbunătățească explicația curentă despre dezvoltarea socială. Îmi propun în capitolul de față să aduc câteva explicații simple în privința a ceea ce este capitalul social
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o fatalitate pentru modernii lipsiți de rădăcini organice în trecutul tradiției și de garanția transcendentă a unui viitor. În cazul totalitarismelor, utopia hrănește kitsch-ul și exprimă mereu o anumită panică claustrofobică. Nu întâmplător, criza de timp („cincinalul”) și spațiu („sistematizarea orașelor”) devine una din bolile cronice pentru dictaturile moderne. Viteza de schimbare a aparențelor vieții sociale întărește încrederea nu atât în creativitatea minții omului liber, cât în puterea mașinilor de a constrânge în condiții de maximă precaritate. Necesitatea prejudecățilortc " Necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau H.I. Marrou - este acela de a intrica retrospectiv categoria necesității într-un șir de fapte care pentru modesta minte omenească apare drept o simplă contingență. „În parte cunoaștem, în parte prorocim” (I Corinteni 13, 9). Există o tentație a sistematizării istorice care sacrifică detaliul pentru o imagine de ansamblu capabilă să valideze numai prejudecățile. „Mizeria istorismului” are ambiția de a spune că știm nu ceea ce în principiu nu putem ști (cum ar fi cauzalitatea profundă a unui eveniment din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
administrative 119 7.1. Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor 119 7.2. Principiul accesibilității 120 7.3. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor 121 7.4. Principiul conexiunilor teoriepractică 121 7.5. Principiul conexiunii inverse 121 7.6. Principiul sistematizării și continuității 122 7.7. Principiul procesării informației sociojuridice 123 Bibliografie 124 Capitolul 8. Proiectarea activităților educaționale în domeniul științelor juridice și administrative 125 8.1. Proiectarea educațională - caracteristici generale 125 8.2. Operațiile și modelele proiectării didactice 126 8
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2. Conversațiatc "5.2.2. Conversația" Conversația se definește ca „o modalitate de angajare a unui întreg sistem de interacțiuni verbale profesor-elevi, elevi-profesor, interacțiuni care pot contribui la clasificarea și precizarea noilor cunoștințe, la aprofundarea înțelegerii și integrării acestora, la sistematizarea și verificarea lor” etc. (Iucu, 2006). Însăși etimologia cuvântului latinesc conversatio, compus din con (cum) = „cu” și versari = „a (se) întoarce”, arată că este vorba de o întoarcere și o reîntoarcere asupra unei experiențe de cunoaștere câștigată anterior de interlocutori
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a se vedea și Cerghit, 1997). În raport cu funcțiile pe care și le poate asuma, utilizarea conversației poate îmbrăca mai multe forme, precum: - conversația euristică - ce conduce la descoperirea de noi adevăruri, la elaborarea unor noi cunoștințe; - conversația de consolidare și sistematizare a cunoștințelor; - conversația de verificare sau de control - folosită în scopul verificării examinării și al evaluării achizițiilor cognitive; - conversația formativă - de sensibilizare, de întărire a convingerilor, de influențare a atitudinilor, opiniilor etc. Cel mai frecvent utilizată cu cele mai mari
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
fi mai cuprinzătoare: „Teoria bună este o practică bună”. Elementele de aplicabilitate ale informațiilor, exploatate cu precădere în activitățile de seminar, trebuie să fie explicate coerent și logic la curs, împletindu-se astfel cerințele acestui principiu cu cele ale principiului sistematizării și continuității. 7.5. Principiul conexiunii inversetc "7.5. Principiul conexiunii inverse" Conexiunea inversă o reprezintă informația pe care o recepționează cadrul didactic de la elev, în sensul corelației dintre predare și învățare. Datorită necesității identificării corelațiilor dintre valorile așteptate și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
feedbackul, trebuie să se afle în atenția cadrelor didactice. Aspectele nonverbale ale comunicării, canale prin care elevii/studenții preferă să-și exteriorizeze multe dintre nemulțumiri, trebuie corect valorizate de către profesor și exploatate în consecință la capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o înlănțuire progresivă. Relațiile de supraordonare și de subordonare dintre diferitele conținuturi predate trebuie
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
atenția cadrelor didactice. Aspectele nonverbale ale comunicării, canale prin care elevii/studenții preferă să-și exteriorizeze multe dintre nemulțumiri, trebuie corect valorizate de către profesor și exploatate în consecință la capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o înlănțuire progresivă. Relațiile de supraordonare și de subordonare dintre diferitele conținuturi predate trebuie să se obiectiveze în ierarhii la
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cunoașterea condițiilor didactico-materiale; • timpul de instruire-învățare; • nivelul de pregătire al elevilor și potențialul lor de învățare. 8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv-educativ:tc "8.3.3. Organizarea și pregătirea pedagogică a conținutului procesului instructiv‑educativ\:" • sistematizarea conținutului prin delimitarea și ordonarea unităților informaționale; • identificarea, pentru fiecare unitate informațională, a unităților de conținut cu valoare euristică maximă (stabilirea elementelor esențiale); • organizarea conținutului pe sisteme de lecții; • stabilirea ritmului de parcurgere a materiei; • ordonarea logică a conținutului. 8
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
spiritul practic în desfășurarea activității profesionale. 2. Să manifeste interes pentru studierea problematicii cetățeniei. - educative: 1. Să-și dezvolte capacitatea de generalizare în activitatea practică ulterioară. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: expunerea dialogată; Metode și procedee:expunerea; enumerarea; explicația; prelegerea; sistematizarea. Mijloace de învățământ: orice curs de drept constituțional; Constituția; Tratat de drept constituțional; legea cetățeniei române nr. 21/1991. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1 " Disciplina: Securitate națională și ordine publică Locul de desfășurare: Academia de Poliție Anul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
contravin dispozițiilor legale în vigoare. II. Obiective educative: 1. Dezvoltarea capacității de argumentare a unui punct de vedere. 2. Dezvoltarea spiritului de dreptate și de echitate. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: prelegerea dialogată. Metode și procedee: explicație; comparație; enumerare; problematizare; sistematizare; conversația. Mijloace de învățământ: Nicolae Purdă, Drept internațional umanitar, curs universitar, Editura Lumina Lex, București, 2004; Manualul de drept al războiului pentru forțele armate, ediția a II-a, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Frédéric de Mulien; Prevederile dreptului internațional și
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina „Criminologie”. Strategii didactice: Metoda predominantă: expunerea dialogată. Metode și procedee: prelegerea, dezbaterea, conversația euristică, enumerarea, exemplificarea, sistematizarea. Mijloace de învățământ: suport de curs; Codul Penal actual (1968); Codul Penal 1936, art. 22-24; Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane; Legea nr. 143 din 26 iunie 2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; OUG nr.
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
creta. Desfășurarea activității: 1) Moment organizatoric: asigurarea condițiilor optime desfășurării cursului: (2 min.) - Pregătirea materialului didactic; - Pregătirea colectivului de studenți. 2) Anunțarea temei cursului: „Principalele categorii de criminali” (3 min.) Enunțarea scopului și obiectivelor cursului: expunere 3) Reactualizarea cunoștințelor (expunere, sistematizare, enumerare) (5 min.) - se definește noțiunea de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prelegere, exemplificare). Se dă citire art. 37 (recidiva) din Codul Penal. 7) Criminalul alienat - noțiune, caracterizare (prelegere). 8) Criminalul ideologic - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se pune în discuție art. 22-24 din Codul Penal de la 1936. 5) Rezumatul informațiilor expuse: (sistematizare, enumerare). - se prezintă pe scurt noțiunea de criminal și principalele categorii de criminali. Bibliografie: Emilian Stancu, Introducere în criminologie; Aurel Dincu, Bazele criminologiei; Ion Oancea, Probleme de criminologie; Codul Penal 1968, art. 197/2003; Codul penal 1936, art. 22+24
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
încadra just faptele din realitate. 2. Dezvoltarea simțului de dreptate. 3. Formarea unui caracter în sensul faptelor. 4. Însușirea eticii profesionale corespunzătoare. Strategii de interacțiune: Metoda dominantă: prelegerea (expunerea dialogată). Metode și procedee: explicația; demonstrația; comparația; enumerarea; informarea; dezbaterea; generalizarea; sistematizarea; exemplificarea; studiul de caz (speța). Mijloace de învățământ: decizii ale Curții Supreme de Justiție (ICCJ); Codul Penal; Costică Buloi, Avram Filipaș, Constantin Mitrache, Instituții de drept penal, Editura Trei, București, 2004. Desfășurarea activității: Proiect de curs1tc "Proiect de curs1 " Disciplina
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ediția lui Bolliac și Caragiale. Dar munca de reconsiderare nu se limitează aici și revistele și ziarele noastre au datoria de a lărgi câmpul cercetării, de a deschide drum În probleme pe care realitatea noastră le actualizează mereu. Lipsa de sistematizare, lipsa unei repartizări a studiului pe marile etape istorice În așa fel Încât să Îmbrățișeze creația noastră de-a lungul Întregii literaturi și să-i demonstreze caracterul militant, s-a vădit și În lăsarea unor zone Întregi necercetate. În acest
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]