1,621 matches
-
mă, s-audă tovarășii ce mi-ai spus și mie afară! — Bíró úr, făcu pilotul, dacă dus Radule cu sanie, nu dai și la Vilmoș egy pohár bort? Nu i-a dat. L-a Îndopat mai Întîi cu pîine și slănină, abia apoi i-a turnat un pahar. Îmi dăduse și mie. Era ușor dulce, pișca la limbă și, mai ales, avea o culoare frumoasă, un apus de soare mai supărat. Nu din damigeană ne-a fost turnat vinul, ci dintr-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
doarmă cu straița sub cap, cu cerga deasupra și cu picioarele obligatoriu spre centrul barăcii. De gătit, aveau să-și gătească singuri la cazan pe seama a ceea ce li se va pune la Îndemînă: cartofi, fasole, alte legume, făină de porumb, slănină uneori, oase. Vor căpăta și pîine bine drămuită, În funcție de cum se vor strădui să muncească. — Ăștia-s meșterii voștri, ascultați-i ca pe Dumnezeu. De raportul lor la comandament depinde soarta voastră. Aveți datoria... Ați Înțeles? — Înțeles. — Are, a lófaszba
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
grupate la noi, la pri măria din Rătești. Au plecat de acolo spre Țara Codrului... Știu și eu cînd l-au lichidat pe Blidaru. Au trîntit securiștii un chef ca la cîștigarea unui război! Trei zile le-au cărat vin, slănină și cîrnați Geiger și Baumgartner și tot nu i-au săturat. Eram numai urechi. Nu Înțelegeam: cum putuseră niște inși izolați să țină piept regimului stăpînitor pretutindeni? Și iată că se putuse. Mă temeam ca nu cumva tata să se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
trebuia introdus în cuptor. Și alte indicații, pe care le mai urmez și astăzi. Pe noi, care aveam zilnic dreptul la numai câte un polonic de zeamă lungă de varză sau de arpacaș, el ne sfătuia să crestăm învelișul de slănină al fripturii de porc în lung și-n lat cu un cuțit ascuțit. „No, și atunci iasă o crusta delicios!“ Apoi își oprea privirea pe fiecare dintre noi, pe rând, nu sărea pe nimeni, nici pe mine, și spunea: „Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lapte și valorificarea lor. Că acasă la el râmătoarele erau hrănite cu porumb, „cucuruz“, că în patria lui se plantaseră păduri de stejar special pentru hrănirea porcilor, că ghinda făcea carnea țeapănă și nu prea grasă, dar că învelișul de slănină al porcului nu era de disprețuit, motiv pentru care slănina de pe burtă și de la rinichi este topită în tigaie până se transformă în jumări și untură și că ficatul, inima, plămânii porcului se dau prin mașina de tocat și pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
hrănite cu porumb, „cucuruz“, că în patria lui se plantaseră păduri de stejar special pentru hrănirea porcilor, că ghinda făcea carnea țeapănă și nu prea grasă, dar că învelișul de slănină al porcului nu era de disprețuit, motiv pentru care slănina de pe burtă și de la rinichi este topită în tigaie până se transformă în jumări și untură și că ficatul, inima, plămânii porcului se dau prin mașina de tocat și pot fi - asemenea sângelui la tăierea porcului - transformate în cârnați - „Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în tigaie până se transformă în jumări și untură și că ficatul, inima, plămânii porcului se dau prin mașina de tocat și pot fi - asemenea sângelui la tăierea porcului - transformate în cârnați - „Dar, rog frumos, cu măghiran“ - și că afumarea slăninii și a șuncii era o mare artă. După aceea, când credeam cu toții, inclusiv eu, că suntem destul de vrednici și sătui datorită bogăției de cuvinte, el spunea în încheiere: „Ei, domniile voastre, gata este cu porcul. Dar poimâine, deja ne bucurăm un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
hazard supraviețuiseră în diferite lagăre de concentrare și care acum voiau cu toții să se ducă în Palestina, dar nu aveau voie. Ca și noi, erau uimiți de cantitatea mare de resturi de mâncare - munți de piure de cartofi, grăsime din slănina prăjită și pui cărora nu le lipseau decât pieptul și copanele - care era aruncată zi de zi în pubele de gunoi. Deoarece priveam la risipa asta fără o vorbă, sentimentele amestecate nu puteau fi decât bănuite. Este oare posibil ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
albă. Când unei țărănci însărcinate, care împărțea cu muncitorul ei francez statornicit acolo masa și patul, i-am ghicit cu nechibzuită sensibilitate viitorul din palmă, ca onorariu ne-a picat, în afară de bucata de brânză de oaie, și o halcă de slănină afumată, atât a fost de mulțumită femeia așezată la masă că reușisem să citesc, în liniile din palma ei, absența, dacă nu definitivă, atunci de lungă durată a țăranului. Acela era dat dispărut din ‘43, dar continua să fie prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de a citi în palmă în favoarea țărăncii și a tovarășului ei de masă și de pat, care rămânea tot mereu, timid, în planul doi, pe atât de rentabil și de bogat în calorii s-a dovedit el. Și totuși, nu slănina a fost câștigul ieșit din comun al cursei noastre de hârciogi până în Hunsrück. Cumnata țărăncii, care, fiindcă fusese bombardată în ținutul Ruhr-ului, își găsise refugiu și de lucru aici, în gospodărie, mi-a acordat o favoare ce nu a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a fiul rătăcitor... Abia pe drumul spre cea mai propiată gară mi-a surâs norocul. Cumnata țărăncii ne-a ajutat să cărăm la gară, cu un cărucior de mână, sacul cu cartofi, căpățânile de varză, calupul de brânză, halca de slănină luată ca pradă și cine știe ce mai adunaserăm noi - o pungă de fasole uscată cu bobul mare? La lumina lunii, am pornit-o pe drumul de țară care la început urca ușor, apoi cobora abrupt pe o lungime de trei, până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fie un cerb care boncăluia singuratic. Când ne-am sculat a doua zi de dimineață, ba nu, mai degrabă spre prânz, blondina proaspăt căsătorită era în bucătărie și pusese deja masa pentru micul dejun. Mirosea a ouă ochiuri și a slănină prăjită. Ea zâmbea blond, li se adresa zâmbind soțului și celor doi băieți de la cuple, care se holbau toți trei în gol unul pe lângă altul, abia dacă vorbeau și, dacă spuneau ceva, atunci era vorba de schimbul următor, schimbul trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
umplea spațiul, tot mereu atentă să-și sature abonații la masă. La vânzarea de pietre de mormânt către țăranii de pe malul stâng al Rinului, intrau la socoteală, pe lângă banii peșin, zece kilograme de mazăre, linte, bob, fasole, o halcă de slănină și mai multe găini încă nejumulite. Ca valoare de schimb pentru gresia roșie de Main pentru un mormânt dublu, îi revenea un batal bun de tăiat, ale cărui costițe și a cărui carne moale de la burtă își găseau drumul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nu le amesteci cu ale mele, le împingea Izaura pe cele aduse de Rozmarin sau de Păun. — Stai, fă, că nu să mănâncă, ripostau ei. Eu am primit două ouă, le cântărea în mâini Păun. — Eu am o bucată dă slănină mișto, se lăuda Rozmarin. N-aveți niciunul mere frumoase ca mine. Unul ți-l dau ție, Prințăso, i-l pune în poala fetei, Izaura. — Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ca mine. Unul ți-l dau ție, Prințăso, i-l pune în poala fetei, Izaura. — Și eu îți dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo? Îi tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dau un ou, îi oferea Păun. — Eu n-am cum să-i dau. Cum n-ai, hapleo? Îi tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se mai găsea prin trăistuțele lor. Când ajungeau la ouă erau în impas
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tai o bucată dă slănină, săreau ceilalți la Rozmarin. Scoate briceagul și taie și pentru ea și pentru noi. Rozmarin tăia bucățele slănina ca să le îmartă. Când împărțitul se termina, s-așezau turcește toți și începeau ospățul. Mâncau cu poftă slănina, cu vreun covrig sau vreo bucată de pâine ce se mai găsea prin trăistuțele lor. Când ajungeau la ouă erau în impas. — Sunt fierte ouăle? — Să vedem, îi crăpa puțin coaja Păun.văzând că sunt crude, repede îl dădea pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
naturale pe care, la nevoie, le puteai mânca fără probleme, nu ca acum când plasticul ăla celofanat e refuzat până și de un câine vagabond flămând ca mine, câțiva sâmburi de măsline ieftine, borcan de muștar gol, o bucățică de slănină râncedă în colțul unei pingele de șorici întărit pe care de obicei îl mai mesteci la disperare când chiar nu a mai rămas nimic în cămara improvizată pe pervazul exterior al geamului și aproape întotdeauna un coltuc mare de pâine
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
arau singuri, fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să bată fierul cât era cald. Și toate lucrurile le făceau la marele fix și fără grabă. Adică, langsam aber siher! Erau neîntrecuți la prepararea șuncii, slăninii și cârnaților. Dar la oi nu se pricepeau prea bine și-și angajau ciobani băștinași. Dădeau cu plăcere tot felul de rețete pentru oricine era interesat! Cei mai mulți dintre ei și-au părăsit baștina și au plecat în timpul războiului ca să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de la anu' le scot din cloaca asta și le duc la gazdă în târgul Siretelui unde vor avea niște condiții pentru învățătură cu adevărat mazilești. Că doar cu un codru de mămăligă, un borș limpede și cu o bucată de slănină cu ceapă zdrobită nu faci carte, Mărioară! Întreabă-mă pe mine care am făcut cinci clase de liceu nemțesc la Cernăuți, nu ca tine, cinci clase prăpădite în sat la Ropcea... * * * De la o vreme, primarul i-a pus gând rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu fetele împingeam atelajul din spate. Alături de noi, cu botul în rouă și cu privirea blândă, pășea văcuța Rujana, speranța noastră de supraviețuire. Purcelul Roh-Roh, de curând afumat in podul casei, se afla într-un sac sub formă de șuncă, slănină și cârnați. Jumările, untura și povidla erau la îndemână pentru a fi unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate, blindate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
trecutul, prezentul și viitorul. Ghicitoarele își asigurau clientele că pot dezlega pricini, lega ibovnicii, descânta de urât, năjit sau puteau profera blesteme împotriva duhurilor necurate. Din aceste servicii, veneau în șatră rachiul și vinul, carnea și pâinea, mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea de vorbă și cu alți bulibași. Trebuia pus capăt acestei alergări fără istov, care măcina puterile oamenilor și le storcea vlaga prin lipsa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
prezente unele rude apropiate care locuiesc la oraș, dar și colegi de serviciu și câțiva prieteni din bloc. Deci, trebuia să fie pregătit, mai ales că soacra îi promisese un curcan ca pe un cadou de onomastica lui, plus niște slănină afumată, ceva mușchiuleț de porc și cârnați cum numai bătrânii știu să prepare asemenea delicatese. Pentru sărmăluțe avea să cumpere carne de la vreun supermarket din oraș, căci sunt așa de multe, că au răsărit ca ciupercile după ploaie. Cum ziua
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
De ce nu sunt lăsat? Eu am renunțat la o meserie în favoarea alteia, mai potrivită mie. Schimbă-ți și tu viața.... Asta și fac. O schimb pe moarte, răcni Carol furios. Pe ce dracu' altceva aș putea s-o schimb? Pe slănină? Să schimb masca de pe chipu-i hâd și să pretind că-i alta? Ce crezi tu că e viața? O izmană care atunci când s-a rupt și s-a murdărit de căcat se schimbă cu alta, nouă și curată? Sau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Nu, e foarte gustos. - Mulțumesc. Ești de la Martorii lui Iehova? - Nu, spuse Horațiu surprins, cu varza nemestecată. Nu. Simțea ceva moale și parfumat între limbă și cerul gurii. - Stai! Nu mesteca! Deschide gura! Horațiu deschise gura. O bucățică mică-mică-mică de slănină afumată adunase pe limba lui o adevărată cascadă de salivă. - Am uitat de slănină! Mariana își introduse degetele în gura lui Horațiu, atingându-i ușor limba. Pe el îl gâdilară plăcut obrajii, ca atunci când bea vin roșu. Mariana mâncă delicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]