1,482 matches
-
poezie alambicată. Ion Iuga nu este un poet lipsit de talent: "ard vetrele ard/ În țarc mieii sunt semnul cerimii înalte/ mâinile rădăcini se preschimbă în arc/ prin sine asprului salt." Alexandru Miran, H. Grămescu, Ilarie Hinoveanu, Ion Murgeanu vor slăvi pe rând vegetația: ei vin cu imagini lubrice, într-o formulă incoloră, sau cuminți și fade, precum aceasta: Din văzduh, pe aripi de lăstuni,/ cad în Jiu și apa-nvolburată/ Spumegă orbita de culori" (Ilarie Hinoveanu). Poeții se îndreaptă, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste: "Din sângele vărsat pe caldarâm/ Mai stăruie un nimb de purpură-nvechită." Credința lui fermă este că noua structură a societății cere o artă poetică nouă: sinceră, umană, nefardată, fără parfumuri, fără scepticism poetul cere o "poemă dialectică
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
din povești) - auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori ofilite. Văzui și nespovedite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul scăldatului trimite la o copilărie lipsită de griji. Rămas fără haine, îi vine să intre în pământ de rușine, dar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel/ Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el". În tabloul al cincilea poetul revine la motivele esențiale: spectacolul naturii eterne cât și cel al umanității efemere se desfășoară sub stăpânirea lunii și concluzia este previzibilă: "Și pe toți ce-n astă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
N-a rămas virtute creștină nepusă în lumină și n-a rămas viciu și păcat necombătute cu toată tăria. În viziunea Sfântului Părinte, o viață evlavioasă era întru totul compatibilă cu traiul în mijlocul lumii. De aceea și îndeamnă: Să-L slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre mărginita putere a diavolului, I, în P. G., XLIX, 258. footnote>. Tocmai acesta este marele merit al autorului nostru, cu multe secole înaintea Introducerii în viața de credință a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Chiorpec Ciubotariul cu următoarele cuvinte: ―He, he, bine-ai venit nepurcele!-. Răposatul popă Buliga, poreclit Ciucălău e pomenit cu cuvintele: ―Dumnezeu să-l iepure!-; boala de care suferea Nică în 1848 e o ―cinstită de holeră-; școlarul Nică e uneori ―slăvit de leneș-. Umorul e stârnit și de prezența termenilor familiari, a căror menire e să exagereze, să îngroașe, să caricaturizeze: fetele sunt ―drăcoase-, iar băieții sunt ―mangosiți, gligani, coblizani, hoșmalăi, prostălăi, ghiavoli-. Voia bună e întreținută și de plăcerea scriitorului
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
N-a rămas virtute creștină nepusă în lumină și n-a rămas viciu și păcat necombătute cu toată tăria. În viziunea Sfântului Părinte, o viață evlavioasă era întru totul compatibilă cu traiul în mijlocul lumii. De aceea și îndeamnă: Să-L slăvim pe Dumnezeu în tot ceea ce facem<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre mărginita putere a diavolului, I, în P. G., XLIX, 258. footnote>. Tocmai acesta este marele merit al autorului nostru, cu multe secole înaintea Introducerii în viața de credință a
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
un trup muritor (eu inactiv) și un suflet ce se avîntă că-tre origini, după ce se va fi eliberat de toate învelișurile pneumei, partea cea mai pură din el, esență divină, care intră în al optulea cer, ur-cînd mai departe și slăvind pe Tatăl, pînă la contopirea deplină cu Creatorul. "Căci acesta este sfîrșitul preafericit al celor care posedă cunoașterea: să devină Dumnezeu" (op. cit.). Dacă sufletul nu era pregătit, nu era suficient de spiritualizat și nu cunoștea formulele sacre, ca pe scara
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și în creștinismul răsăritean (energiile necreate) și în sufismul islamic, cum arată Constantin Bălăceanu-Stolnici, în Kabbala. Între gnoză și magie (Editura Vremea XXI, București, 2004). În Călăuza rătăciților, Maimonide spunea că aceasta este lumina emanată de Dumnezeu pentru a-L slăvi, este singura manifestare a Divinității revelată profeților, ultima Sefira din Arborele Sefirot, de care ne putem folosi pentru a putea urca mai apoi ca pe scara lui Iacov. Identificarea, percepția acestei lumină-energie se poate realiza în rugăciune și bucurie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi-a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce-o să facă. Așa că n-am mai stăruit. Vedeți însă că Dumnezeu n-a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi-a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce-o să facă. Așa că n-am mai stăruit. Vedeți însă că Dumnezeu n-a
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
renaște, pentru a o transforma, pentru a-i oferi lumina maiestății, pentru a primi adevărata viața și bucurie. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. „Fulgerul... sau inima care este fiul... și acesta este adevăratul Spirit Sfînt, pe care noi, creștinii, Îl slăvim ca a treia persoană a Divinității. CÎnd fulgerul focului atinge ființa cea mai Întunecată Katalina, s.n. - atunci este mare spaimă, de care se sperie focul rece și imediat moare devine neputincios și se scufundă ... acum fulgerul face În Înălțarea sa
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu patimă / sfârșitul (Renașterea la viață, vv. 69-70); ci fericită / abia când moartea de dureri te scapă ( Liniștea după furtună, vv. 53-54); niciodată / nu m-am temut de moarte (Stăpânitorul gând, v. 46); pururi invocată, / frumoasă moarte (...) de te-am slăvit vreodată (...) nu zăbovi (Dragoste și moarte, vv. 97-98).376 Viziunea leopardiană despre clipă morții, dorită, invocată și așteptată întrucât marchează sfârșitul suferințelor, s-a dovedit a fi deosebit de coerență și constantă în conotația să pozitivă; ea se regăsește, parțial, si
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în prezent chipuri și peisaje dragi, nu evocându-le, adică transferându-le ca atare cu ajutorul memoriei, ci printr-o reînnorire fantastică, prin contopirea amintirii cu visul. În Îngeri visul amintire este glorificat: Apusa orice alinare a vieții în tine / visul slăvești (...) Nemărginit să-ți fie: să'nvingă fiece clipă / din timp, care păru veșnică: / râs de tinerețe, durere, / unde pe-ascuns ai căutat / nașterea zilei și a nopții (trad. MB). În Nicând te-nvinse noapte așa senina poetul descrie o călătorie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
26-27), și afirmă că trecerea în cealaltă lume este de preferat, chiar și în cazul tinerilor: Și tu, din tinerețe încă planșa / și pururi invocată, / frumoasă Moarte, singura ce-n lume / ne mântui de dureri și-amărăciune / de te-am slăvit vreodată (...) nu zăbovi: te-nchină / acestor rugi necunoscute ție / și văduvește-mi ochii plânși de-a zilei / lumină, o, pământului regina (Dragoste și moarte, vv. 96-103).504 În poezia leopardiană dragostea este una dintre iluziile tinereții: odată spulberata, lasă să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spre coasta și spre ceruri Simonide. Cu grele lacrimi șiroind pe față, / cu pieptul în tumult, printre suspine, / astfèl cântă pe strune: / Preafericiți voi care, / vrăjmașilor, de-al țării drag ce viața / v-a dăruit, știut-ați piept a ține, / slăviți de greci și proslăviți de-o lume (Italiei, vv. 76-86).508 În cea despre care credem că este singura poezie cu tematică patriotică a lui Quasimodo citim: În inima-mi sfârși povestea lor / când năruitu-s-au copaci și ziduri / în planșete
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui, pentru ca el / apără tot ceea ce se desparte de sine.// Ai grijă, luptătorule, nu-ți pierde / ochiul,/ pentru că vor aduce și-ți vor așeza / în orbită un zeu / și el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mișca sufletele slăvindu-l.../ Și chiar și tu îți vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini" (Elegia a doua "Getica", Nichita Stănescu). 141Luiza Bratu, op. cit., p. 123. 142 Ibidem, p. 123. 143"unicul demers este acela de a vida o scenă pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ai grijă, luptătorule, nu-ți pierde / ochiul,/ pentru că vor aduce și-ți vor așeza / în orbită un zeu / și el va sta acolo, împietrit, iar noi / ne vom mișca sufletele slăvindu-l.../ Și chiar și tu îți vei urni sufletul / slăvindu-l ca pe străini" (Elegia a doua "Getica", Nichita Stănescu). 141Luiza Bratu, op. cit., p. 123. 142 Ibidem, p. 123. 143"unicul demers este acela de a vida o scenă pentru ca în spațiul creat mesajul să poată suna nestingherit". Ion Pop
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fără să știe, așa să-i primească, precum într-un alt timp patriarhul biblic, pe îngeri, și să ajungă și el la "limana vieții de veaci". În fapt, topoii retorici ai modestiei ori invocând nevrednicia și neajungerea mijloacelor pentru a slăvi îndeajuns măreția subiectului, ca în Cuvîntu innaintea cărții aceștiia cătră Preasfințitul Mitropolit t. 45, f. 1 r.-v al Bibliei de la București, ori în prefața la Cuvânt la mântuitoarea patimă a Domnului, Râmnic, 1707, a lui Gheorghe Maiota ("foarte neiscusit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lyonezei de 43 de ani este imposibil de clasat. E drept că sunt vreo 60 de ani și mai bine de cînd ne tot plîngem de evoluția romanului spre o mixtură greu descifrabilă de stiluri, limbaje, subgenuri, unii ridicînd în slăvi această perpetuă capacitate a sa de a se reinventa, de a se "turna" în noi modele, care mai de care mai neregulate și imprevizibile, alții tradiționaliștii, desigur regretînd amarnic vremurile în care "prințesa venea la ora patru" și totul era
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
subiect, el poate fi: sau exclusiv circumstanțial, dacă are topică adverbială: Și cosița ta bălaie o aduni la ochi plângând . sau exclusiv atribut, dacă urmează, ca un adjectiv, după numele subiect: Dar mai presus de toate cele fii un om slăvind viața fericită. „Pentru ca un gerunziu atributiv să fie predicativ trebuie să se raporteze la numele (pronumele) obiect direct. Această poziție îl obligă, pe de o parte, tocmai prin funcția atributivă pe care o are față de obiectul direct, să se depărteze
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
fie sărbători, dați-i zile de sărbătoare, se roagă Michelet. Dați-i acestui popor pîinea cea adevărată, hrana morală ce-1 va sprijini, ce-i va înălța inima." Tema a rămas aceeași: prin sărbătoare, într-adevăr, prin sărbătoarea regăsită și slăvită cu un același elan și același entuziasm, oamenii vor restabili ceea ce-i unește întru frăție. Salvat de izolare prin starea privilegiată a entuziasmului colectiv, individul se va vedea reintegrat în marea aventură a omului, altfel spus va redobîndi ceea ce este
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
buni prieteni, mi-a mărturisit dragostea lui, și m-a dus să văd fata pe care, ce-i drept, am găsit-o frumoasă, dar nu chiar așa cum ar fi vrut el. Zile întregi nu-mi vorbea decât de ea, îi slăvea peste măsură în orice clipă frumusețea și grația, îi lăuda inteligența și-mi povestea cu înflăcărare de farmecul conversației ei, din care îmi reda pînă și cele mai neînsemnate cuvinte, silindu-se întotdeauna să mă facă să le găsesc cele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]