3,508 matches
-
exercitată de relațiilor dizarmonice maritale și interfamiliale (ereditatea transgenerațională). Am vorbit anterior despre condițiile particulare ale bolnavilor schizofeni aflați pentru o perioadă mai mare sau mai scurtă de timp sub influiența unei duble invalidări (din punct de vedere psihic și socio-economic) ce duce la instituirea în aceste familii a unor modele de comunicare distorsionate și patogene pentru descendenți. Prevenirea acestor căsătorii ar trebui să se realizeze, teoretic, prin educație sanitară și prin acțiuni de "sfat premarital" ("premarital counseling"), dar din nefericire
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de a se constitui într-un un factor etiologic indepentent, "urbanizarea" își poate explica efectele negative prin noțiunile de migrație sau/și clasă socială. 3. Alți factori sociali. O serie de alți factori ca izolarea sau alienarea, precum și un nivel socio-economic și socio-cultural mai scăzute au fost luați în discuție în diverse studii. Pe lângă faptul că datele furnizate de asemenea studii sunt dificil de interpretat și nu au fost, în mare măsură, replicate de studii mai recente, se pare că izolarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate, precum și analiza factorilor de natură demografică, social-economică și culturală, care determină diferențierile semnificative. Un aspect important privind intensitatea natalității este legat de influența unor factori socio-economici și culturali. Pentru stabilirea acestor relații de dependență se impune analiza intensității natalității în cadrul unor subcolectivități grupate după caracteristicile menționate anterior. Evoluția populației este influențată de asemenea și de cealaltă componentă a mișcării naturale, mortalitatea. Fenomenul demografic cunoscut sub denumirea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
individuală (boli cronice), consumul de servicii medicale (contactarea medicului de familie, a unui medic specialist sau stomatolog, recurgerea al medicina alternativă, internarea într-un spital) și de medicamente și se oferă posibilitatea relevării legăturii dintre acestea și anumiți factori demo socio-economici (sex, vârstă, stare civilă, statut profesional, ocupație etc.), de mediu (condițiile de locuit) sau de comportament, care au impact direct asupra sănătății (regimul alimentar urmat, consumul de tutun, de băuturi alcoolice, desfășurarea unei activități sportive sau fizice). Ancheta asupra calității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
măreau instabilitatea și tensiunea armatei romane, care, în timpul războiului neinspirat cu Persia, nu și-au urmat împăratul cu entuziasmul așteptat de către acesta, abandonându-l în mâinile dușmanilor. Atitudinea arogantă și lipsită de tact a împăratului (absența unei strategii politico-militare și socio-economice precise), a provocat nemulțumirea tuturor, creștini și păgâni, săraci și bogați, comercianți și soldați etc. Iustin ne spune că împărații romani Traian (98-117) și Hadrian (117-138) voind să inaugureze o politică de respect față de toți supușii lor au interzis, în virtutea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
libertăților o confirmă. Situația este asemănătoare în Belgia, un catolic de stînga, care va milita pentru PS dacă ar locui la Lille, va milita pentru aripa stîngă a democrației creștine dacă ar locui în Mouscron (oraș belgian situat în zona socio-economică din partea de nord a metropolei și de care îl despart doar cîțiva kilometri). Aceleași probleme se pun în ceea ce-i privește pe militanții partidelor naționaliste basce, scoțiene sau ai partidelor regionaliste. Și ele grupează în jurul unei cauze specifice burghezi, țărani
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele ale țăranilor. Acest clivaj cuprinde, de fapt, o singură familie. Doar apărarea intereselor economice ale populației rurale va
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
agrariene în Suedia, Norvegia, Finlanda, Islanda și în anumite cantoane elvețiene. Chiar de la începutul anilor '80 asistăm la o renaștere a acestui clivaj sub forma opoziției dintre ecologiști și sectoarele secundare și terțiare. 4. Clivajul proprietari / muncitori. Fiind de origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul capitaliști / muncitori pune în opoziție interesele proprietarilor mijloacelor de producție și de schimb cu cele ale muncitorilor și ale altor proletari. Două familii politice foarte importante din Europa își au originea chiar în acest
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
după Congresul de la Bad-Godesberg din 1959 acesta a ajuns, un partid popular deschis tuturor și purtător al reformei sociale. A) Partidele majoritare. Lipsite de concurență, aceste partide au renunțat la convingerile lor marxiste, mult timp propovăduite, și au acceptat sistemul socio-economic existent pe care doreau să-l îmbunătățească în avantajul muncitorilor. Dar nimic din organizarea lor este vorba de partid de masă și nici din baza socială nu deosebește partidele social-democrate de echivalenții lor, partidele laburiste. Acestea se caracterizează atît prin
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
muncitorilor, victime ale "individualismului și egoismului liberalilor". Pentru aceasta, Biserica le-a acordat sprijinul, ceea ce le-a adus succesul în alegeri. Convertită la liberalism, uneori înverșunată ca în cazul Tories-ilor "dreapta clasică" poate astfel să mobilizeze pentru a apăra ordinea socio-economică stabilită nu numai burghezia, ci și țărănimea, clasele de mijloc și chiar unele segmente importante ale proletariatului care aparțineau stîngii, cum ar fi salariații și muncitorii nesindicaliști. Studiile de sociologie electorală efectuate atît în Marea Britanie de către R. Rose, cît și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ca o particularitate, o aripă protestantă. Totuși, evoluția sa, sub impulsul cancelarilor Adenauer și mai ales al lui Erhardt, l-a determinat să se distanțeze atît de clericalism (CDU a ușurat, de exemplu, procedura de divorț) cît și de intervenționismul socio-economic, caracteristici ale democrației creștine ("economia socială de piață" definită de premierul Erhardt a fost un exemplu clasic al ortodoxiei liberale). Se poate constata că baza electorală a CDU este aceea a unui partid de dreapta cu vocație majoritară, ca în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
periferii! Dar, dacă nu pare a fi fructuoasă definirea unui program periferist, l-am putea descoperi în termeni negativi. Partidele care apără periferia se recunosc prin aversiunea lor față de Statul-națiune centralizator. Această respingere a centralismului prezintă consecințe politice, culturale și socio-economice. Din punct de vedere politic, autonomiștii nu au încredere în puterea centrală și în birocrație. Ei militează pentru descentralizarea, federalizarea sau autonomia regiunii lor. Ei apără granițele locale sau municipale și zonele intermediare în general. Din punct de vedere cultural
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sau autonomia regiunii lor. Ei apără granițele locale sau municipale și zonele intermediare în general. Din punct de vedere cultural, periferiștii apără tradițiile și obiceiurile locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de vedere socio-economic, ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care credeau într-o cale națională spre socialism și a altora care încetaseră pur și simplu să se mai plîngă. Se uita prea des faptul că stînga a plătit comunismului un tribut cel puțin la fel de greu ca și dreapta. Distrugerea socio-economică a vechii burghezii, asociată cu lobotomizarea clasei muncitorești, fac să fie greu a vorbi serios de o dreaptă și o stîngă în Ungaria, Cehoslovacia sau în Țările Baltice. Doar Polonia oferă imaginea unei revanșe a modelului de analiză marxistă asupra
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Civic Democratic regrupează, în urma formării lui în aprilie 1991, majoritarii din Obcansky forum împreună cu conducătorul lor, Vaclav Klaus, ministrul de Finanțe, care întruchipează, în ochii cehilor, voința de a accelera ritmul trecerii la economia de piață. Orientarea partidului este clar socio-economică, referința sa la valori limitîndu-se la drepturile omului și la idealul democratic european, ceea ce-i permite o puternică transformare fără riscul de a răni convingerile și preferințele culturale, morale sau religioase. Acest aspect apropie ODS de stilul partidelor Europei Continentale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
concrete prin activitatea directă, • exersarea competențelor de bază și integrate necesare aici, • aplicarea noilor paradigme privind esența educației. Chiar și Consiliul Europei (Council of Europe, 2003, pp. 11-13) argumentează schimbarea ca fiind solicitată: • de societatea bazată pe comunicare, • de contextul socio-economic pentru o nouă educație, ca o nouă dezvoltare (caracterizată prin individualizare, interactivitate, diferențiere, introducere masivă a TIC), • de accentul pus pe dezvoltarea abilităților de comunicare și de informare (acumulare, cercetare, dezvoltare), • de utilizarea mijloacelor de comunicare, • de diseminarea informațiilor, • de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete, sau Înaintea Încheierii ciclului de studii Început. Între cauzele principale ale abandonului școlar regăsim cauze economice, socioculturale sau religioase, psihologice și pedagogice. Cei care abandonează școala nu au nici calificarea profesională indispensabilă integrării socio-economice, nici formația morală și civică necesară exercitării rolului de părinte și de cetățean al unei comunități Ei sunt viitorii șomeri și reprezintă, pe termen mediu și lung, o sursă de dificultăți și probleme ale comunității În care trăiesc. Elevii care
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
evoluției persoanei aflate în dificultate. Cerințele Educaționale Speciale (CES) se referă la cerințele pe plan educativ ale unor categorii de persoane, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, fiziologică, psihomotrică, sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socio-economice sau de altă natură (absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului) care-l plasează într-o stare de dificultate în raport cu cei din jur. Această stare nu-i permite valorificarea în condiții normale a potențialului intelectual
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
este adevărul sau justețea unei valori, ci modul în care a fost obținută și cum este aceasta trăită. Nu se acceptă să se trișeze sau existența unei contradicții între ce spune o persoană și ce face aceasta. Reproșul adus siste-mului socio-economic: acesta este bazat pe căutarea profitului și a competiției, în timp ce marile forțe spirituale predică dra-gostea pentru aproapele și dreptatea. "Morala burgheză" este respinsă din același motiv. Ea este esențial o morală a aparențelor: totul e în regulă atâta timp cât fațada este
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Polirom. Putnam, Robert D. (1995), "Bowling Alone: America's Declining Social Capital", în Journal of Democracy, 6:1, pp. 65-78. Radu, Ion, Iluț, Petru și Matei, Liviu (1994), Psihologie socială, Cluj-Napoca, Editura Exe. Ramos, Alice (2006), "Social values dynamics and socio-economic development", în Portuguese Journal of Social Science, 5:1, pp. 35-64. Ritzer, George (1993), The McDonaldization of Society, Thousand Oaks, CA, Pine Forge Press. Ritzer, George ( 2003), Contemporary sociological theory, Boston, McGraw-Hill. Robertson, Roland (1992), Globalization. Social Theory and Global
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fost guvernat de următoarele obiective: Obiectivul profilactic: a)Profilaxie locală nespecifică Educație sanitară b)Profilaxie generală-vitaminoterapie, psihoterapie Detartraj (12, 27, 34, 32, 31, 41, 44) Ozonoterapie c)Profilaxie locală specifică Instituirea tratamentului a ținut cont de următoarele criterii: a) Socio-economic: Favorabil, având în vedere posibilitățile economice, timpul pacientului, profesia sa și distanța față de cabinetul stomatologic. b) Dotării tehnice Favorabil c) Competența profesională a echipei stomatologice Evaluarea indicilor clinico-biologici reprezintă un punct de plecare decisiv pentru elaborarea unui plan terapeutic pertinent
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
iar funcțional restabilirea funcțiilor sistemului stomatognat: masticație, fonație, deglutiție, fizionomie. În urma investigării și analizării planului de tratament în acord cu toate principiile și criteriile menționate, s-a optat pentru următoarea soluție terapeutică (fig. 4.164, 4.165), dictată de aspectele socio-economice și nu de soluția de elecție, această etapă fiind provizorie, cu rolul de a preîntâmpina cortegiul de complicații generat de neprotezare în așteptarea soluției ideale. Maxilar: Restaurare fixă metalo-acrilică 13-22: elemente de agregare 13, 11, 21, 22 corp de punte
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
acoperiți de dispozitive corono-radiculare, permițând astfel vestibularizarea buzei superioare și redarea unui echilibru dento-somato-facial (fig. 4.175). Este foarte important să punem în balanță variantele terapeutice și, mai ales, cum să surmontăm obstacolele legate de particularitatea cazului clinic și criteriile socio-economice ce vor guverna mereu transpunerea în practică a variantelor terapeutice. CAZ CLINIC 5: Pacienta M. R. 60 ani, mediu urban: În urma examenului clinic și paraclinic s-a formulat următorul dignostic: -Diagnosticul stării generale: pacientul nu prezintă afecțiuni generale importante; starea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
trebuie să li se acorde o atenție deosebită. Conceptul de includere școlară se poate defini prin acceptarea de către instituțiile de Învățământ a tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenență etnică și socială, religie, naționalitate, rasă, limbă, capacități intelectuale, zestre genetică, situația socio-economică a părinților sau tutorilor lor. Educația incluzivă presupune renunțarea la Împărțirea copiilor pe grupe. Fiecare copil trebuie considerat ca o persoană care Învață Într-un ritm și stil propriu, dar care are nevoie de un sprijin diferit din partea cadrului didactic
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
familiei: subiectul locuiește cu bunicii paterni (se adresează bunicii cu apelativul „mama”. Aceasta manifestă un interes deosebit față de pregătirea elevei, de cele mai multe ori având un comportament exagerat și stresant, atât pentru copil, cât și pentru profesori și consilierul școlar. Condiții socio-economice: condiții modeste - locuiesc Într-un apartament cu 2 camere, modest mobilat, sursele de venit fiind constituite din pensiile celor doi bătrâni și bursa elevei. Evenimente importante din biografia subiectului: tata a părăsit familia și nu mai ține legătura cu ei
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]