1,301 matches
-
De cele mai multe ori, în acest mod de interpretare se procedează la următoarele operații: 1.Clasificarea datelor în categorii, grupe sau clase în funcție de anumite criterii, deseori în funcție de tematica la care se referă (de exemplu, ca date fizico-anatomice, psihologice sau de mediu sociocultural). 2.Analiza valorii datelor. Se face distincție între ceea ce este cert și ceea ce este nesigur; se deosebesc faptele motivate de cele aparent întîmplătoare; se 1.Vezi Holban, 1978, capitolul dedicat interpretării datelor cercetării. distinge ceea ce este semnificativ de ceea ce pare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
identificarea corelațiilor naturale existente între fapte, deci a factorului lor comun, și calcularea corelațiilor matematice corespunzătoare. Prin prelucrarea, confruntarea și analiza faptelor se ajunge la punerea în evidență a caracteristicilor cu valoare dominantă în diferitele clase stabilite: caracteristici anatomo-fiziologice, mediu sociocultural, trăsături de personalitate, performanțe școlare etc. 5.Integrarea în unitate a informației prin organizarea ei în sisteme ce constituie expresia configurației existente între faptele ce alcătuiesc fenomenul studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și intențiile cercetării, ea apelează la biografii scrise sau la interviu - este vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare. Este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
două probleme. Etapa 2: Procesul de construire a unei nișe culturale Rezolvarea acestor probleme evoluționare a fost posibilă doar prin construirea unei nișe culturale. O nișă culturală apare În urma unui proces prin care organismele care posedă cultură Își modifică mediul sociocultural, iar, ca urmare a acestor modificări, se pot schimba presiunile selective la care acel grup este supus de mediul Înconjurător (Lachapelle et al., 2006). Construirea unei nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În funcție de tipul de politică selectată: pentru cele din domeniul egalității/non-discriminării, disfuncționalități datorate definirii sau operaționalizării defectuoase a conceptelor, impreciziei sistemului de valori/ignorării efectelor morale sau, pur și simplu, formulărilor ambigue, lipsei acute de expertiză În problemele privind dimensiunea socioculturală și politică a genului, absenței feedback-ului instituțional eficient și non-formal, absenței designului instituțional și a instrumentelor adecvate de implementare; pentru politicile din alt domeniu, considerat neutru din perspectiva genului, că neutralitatea de gen este, de fapt, o „orbire de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de-a doua se referă atât la recunoașterea diferențelor și la necesitatea tratamentului special al acestora, prin discriminări pozitive și politici afirmative, cât și la contextualizarea atentă a diferențelor, ceea ce, În planul politicilor, se reflectă printr-o adecvare la particularitățile socioculturale ale actorilor și ale mediului politicilor, adică prin procesul atent de definire descris anterior. Evident, nu există criterii unitare folosite de cei care elaborează politici pentru denumirea acestora, de regulă, denominarea făcându-se din perspectiva scopului politicii - de exemplu, „egalitatea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
toate tipurile de parteneriate (social, civic sau public-privat) suferă de o incultură a comunicării În spațiul public, cu rădăcini adânci În mecanismele identitare pe care le-am descris. Euro-policy pătrunde În spațiul public autohton printr-un proces complex de sincronizare socioculturală, pe fondul căruia se manifestă, În sfera politicilor, și fenomenul de adaptare a politicilor (policy adjustment), În derularea căruia ne aflăm, În momentul de față, Într-o perioadă a „formelor fără fond”. Problema care se pune este următoarea: În ce măsură „pachetele
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
audienței. Unele concluzii ale studiilor privind relația dintre mass-media și frica de victimizare criminală realizate în SUA au o valabilitate mai generală. Mi se pare util să le cunoaștem, chiar și numai pentru o eventuală verificare a lor în spațiul sociocultural românesc. S-a constatat că membrii audienței care au trăit o experiență de victimizare directă receptează cel mai intens mesajele mass-media despre crime (Gunter, 1987; Weaver și Wakshlag, 1985). Care este experiența victimală a românilor? Din ancheta asupra condițiilor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este presarată cu lucrări de polularizare, fiind în ultimă instanță un semn al maturității științifice în domeniul psihosociologiei din România. Chiar dacă autorul - după o expunere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cuplarea cu un partener, pregătirea locuinței (cuib, vizuinăă și locuirea, nașterea și creșterea puilor, atașamentul, hrănirea, apărarea și învățarea acestora, lupta pentru ierarhia în grupuri, respectarea unor reguli în colectivitate etc. Aceste comportamente se regăsesc și ele, reformulate, în termeni socioculturali ce implică logosul și valorile în societățile umane. Ele se desfășoară și la om între naștere, maturizare, reproducere, îmbătrânire și moarte, ca la animale. Comportamentele animale instinctuale sunt reglate de bio-psiho-ritmuri - somn-veghe, rut, hibernare, migrare -, de factori climatici și ambientali
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
conștientă, ce există în cadrul unei nișe ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele ce s-au dezvoltat din ea: cercetările orientate comportamentalist, cognitivist și cele privitoare la trăsături (în măsura în care sunt integrate în comportamentele interpersonaleă, preocupările legate de motivație, controlul acțiunii, formarea și transformarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
trăsăturile psihice, inteligența a fost mereu o prioritate, considerându-se că se transmite ereditar într-o proporție de 80%. Testele de inteligență însă nu pot diferenția contribuția eredității de cea a mediului și măsoară atât gradul de asimilare a achizițiilor socioculturale, cât și nivelul de accesibilitate la acestea. Se infirmă astfel superioritatea intelectuală a unei clase sau rase sociale. Influența eredității rămâne mai mare în cazul funcțiilor psihice mai simple, ca și a trăsăturilor de temperament și scade în personogeneza tardivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
tânără există o multitudine de evenimente de viață care însoțesc achizițiile adaptative ale personalității și care, în timp, devin strategii adaptative personale. De asemenea, cresc nivelul autopercepției și autocunoașterii, cu ignorarea evenimentelor de viață nesemnificative. În același timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Celelalte trei dimensiuni din modelul celor cinci factori se regăsesc în proporții de 20-40%. Studiile pe adopții arată o influență mai mică a factorilor genetici (Plomin, 1997Ă. Asemănările dintre gemeni sunt total condiționate genetic, iar deosebirile dintre ei sunt condiționate sociocultural. Factorii genetici arată deci „ce este”, și nu „ce va fi”, fapt ce subliniază rolul important al factorilor de mediu, care - în concepția actuală - integrează și perioada perinatală și reprezintă, în ansamblu, 50% din influențele personogenetice. După Falconer și Mackay
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vor imita la vârsta adultă. Sunt cunoscute, de asemenea, și trăirile și fanteziile personale, cultivate de logosul și ethosul colectiv, care pot denatura imaginea de sine, raporturile cu adulții și valorile lor existențiale. Raporturile și factorii sociali. Raporturile dintre factorii socioculturali și dezvoltarea personalității, respectiv dinamica ei în rolurile vieții trebuiesc evaluate prin prisma interferențelor etiologice. Astfel, structura personalității poate fi rezultanta dominantă a mediului sociocultural sau acesta primește atribute particulare sub influența trăsăturilor temperamental-caracteriale individuale care pot fi adaptative sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine, raporturile cu adulții și valorile lor existențiale. Raporturile și factorii sociali. Raporturile dintre factorii socioculturali și dezvoltarea personalității, respectiv dinamica ei în rolurile vieții trebuiesc evaluate prin prisma interferențelor etiologice. Astfel, structura personalității poate fi rezultanta dominantă a mediului sociocultural sau acesta primește atribute particulare sub influența trăsăturilor temperamental-caracteriale individuale care pot fi adaptative sau maladaptative (Weiss, 1993; Kiesler, 1996Ă. În condițiile unei vulnerabilități biologice preexistente sau a intervenției unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
primește atribute particulare sub influența trăsăturilor temperamental-caracteriale individuale care pot fi adaptative sau maladaptative (Weiss, 1993; Kiesler, 1996Ă. În condițiile unei vulnerabilități biologice preexistente sau a intervenției unor factori sociali defavorizanți, se creează cadrul unei personogeneze deviante, deși, uneori, influențele socioculturale sunt minime sau greu accesibile (Alarcon, 1998; Benjamin, 1999Ă. În procesul socializării, comportamentele spontane și naive sunt modelate de norme comunitare și se apropie treptat de expectațiile sau stilul congenerilor și al adulților cu care se stabilesc contacte mai frecvente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care afișează, într-o măsură mai mare sau mai mică, masca aparențelor, sunt implicate în diverse tipuri de relații și roluri existențiale și sunt, mai mult sau mai puțin, eficiente și performante în acestea. Toate aceste atribute poartă amprenta reperelor socioculturale și istorice. Dacă istoria omenirii consemnează și descrie, încă din Antichitate, diverse variante de tulburări psihopatologice, acestea, la rândul lor, integrează sau fac trimiteri la atributele firii umane și la structurările sale dizarmonice, exteriorizate prin tulburări de comportament și adaptare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la fixațiile libidinale -, cât și la factorii socioculturali prin personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații hiperprotective sau represive. Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă și comportamentală proprie tulburării de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în sisteme oficiale de diagnostic, sunt descrise în cărți de psihiatrie ca orice altă tulburare psihică, fac obiectul unor proiecte și practici terapeutice medicamentoase și psihoterapeutice. Excentricitățile și particularitățile persoanei, comportamentele sale, mai mult sau mai puțin aberante și deviante sociocultural, constituie însă și în prezent preocuparea unor psihologi, sociologi, politologi, criminologi, creatori de romane și filme. Cele două incidențe sunt complementare, se intersectează și se suprapun parțial. În sens medico-psihiatric TP sunt evaluate printr-un diagnostic, la fel ca orice
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate în reviste, toate sursele par epuizate. Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie (1946) este monografia unui curent sociocultural, urmărindu-i aria de răspândire, elementele premergătoare (fondul umanitar, revoluționar, reacționar și estetica socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
retorice” ale acestuia. Astfel, „relația cu graiul expresiv” (în special, metafora), forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
exclude adevărul exprimat de cei doi sociologi. Însă este de părere că dezvoltarea industriei și urbanizarea accelerată nu pot fi considerate cauze directe ale infracționalității; ele joacă un rol important în amploarea fenomenului, dar trebuie interpretate drept context economic și sociocultural în care se instalează și se manifesta mai mulți factori incitativi ai infracționalității. Astfel sunt reținuți ca factori favorizanți caracteristicile psihosociale și psihoindividuale ale indivizilor marcate de numeroase carențe educative. Acestea se accentuează și degenerează în acte deviante atunci când ritmul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
violența reprezintă o strategie de adaptare cu succes. Și acest autor își aplică teoria explicativă la cele mai variate tipuri de violență, de la violența domestică, la bătăi între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau de motivat pentru a stopa manifestarea violentă. Teoria subculturii violente, lansată de Wolfgang și Ferracutti (1967), și-a găsit numeroși adepți în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un gir științific, prin îndeplinirea unor exigențe. Furstenau (apud Vogel, 2008) menționează următoarele condiții: să ofere o perspectivă filosofică, adică să formuleze ideea antropologică majoră pe care se întemeiază; să ofere o perspectivă sociologică, adică să elucideze care sunt implicațiile socioculturale pe care le cauzează aclimatizarea procedeului; să ofere o perspectivă psihopatologică, adică să se bazeze pe o teorie articulată despre tulburarea în cauză, precum și pe o terapie adecvată ei; să ofere o perspectivă psihologică, adică să expliciteze care este eșafodajul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]