1,233 matches
-
o combinație de factori sociali 13 și culturali 14. Mai mult decât atât, parafrazându-l pe Jenkins (1996), vom spune că toate tipurile de identități colective, indiferent de sistemul lor de referință rasa, națiunea, etnia, clasa, genul ș.a. sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, renunțăm din start la concepția identităților multiple 15 și afirmăm în schimb ideea referențialului unic, dar multidimensional. Deși unii ar putea spune că noțiunea suferă de vaguitate, apreciem că există o serie de consecințe analitice pozitive care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
afirmăm în schimb ideea referențialului unic, dar multidimensional. Deși unii ar putea spune că noțiunea suferă de vaguitate, apreciem că există o serie de consecințe analitice pozitive care ne determină să o utilizăm. O primă deschidere oferită de utilizarea noțiunii "sociocultural" este faptul că am privit la conceptualizări ale identității diferite nu numai prin sistemul de referință, ci și prin domeniul sau ramura științelor socialului în care au apărut. Acest fapt ne-a permis să încercăm să ne distanțăm de teoriile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
afectiv sau emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un al treilea element ar fi faptul că, prin modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează implicit faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul identității socioculturale, are în vedere existența a trei posibile planuri inter-relate16: un plan (N1) al latențelor difuze (vezi Bădescu, 2002; 2005), un plan (N3) al actualizărilor 17 (prin care înțelegem universul măsurabil al producerii și reproducerii nivelului latențelor în și prin reprezentări
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Având ca reper aceste idei și luând în considere palierele 22 evidențiate de Bădescu (2005:440) în definirea identității naționale, apreciem în continuare că dimensiunile axiologică, ideologică, a memoriilor colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). O imagine statică a procesului descris mai sus, în care sunt implicate numai două persoane (P1 și P2), poate fi concepută în felul următor (Figura 7): Figura 7. Identitate și identificare socioculturală Din punct de vedere empiric, încercăm ca identitatea socioculturală să fie o noțiune pragmatică, demetaforizată, cu ajutorul căreia încercăm să "pipăim" sau să surprindem în planul actualizărilor, al concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
O imagine statică a procesului descris mai sus, în care sunt implicate numai două persoane (P1 și P2), poate fi concepută în felul următor (Figura 7): Figura 7. Identitate și identificare socioculturală Din punct de vedere empiric, încercăm ca identitatea socioculturală să fie o noțiune pragmatică, demetaforizată, cu ajutorul căreia încercăm să "pipăim" sau să surprindem în planul actualizărilor, al concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în consecință pe acest nivel al actualizărilor, al identificărilor. 5
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
concretului acțiunii umane, dimensiunea latentă a existenței. Orice măsurare se va face în consecință pe acest nivel al actualizărilor, al identificărilor. 5.2.2. Schimbare, identitate-nucleu și identitate proteică Am arătat, până aici, pe de o parte că studiul identității socioculturale este un studiu al identificărilor actorilor sociali și, pe de altă parte, că specificul "colectiv" va fi dat tocmai de "elementele" comune (atitudini, reprezentări, comportamente, discursuri ș.a.) ale identităților individuale. Supoziția existenței unor elemente și moduri de identificare comune nu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imediat, dar care pot modifica de la o generație la alta "stocul de tradiții" lăsând "iluzia identităților". Deci, chiar dacă diagnoza identității realizată la momentul Tk pare corectă, numai mărturia lui Cronos poate dezvălui corectitudinea sa. CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identității realizată la momentul Tk pare corectă, numai mărturia lui Cronos poate dezvălui corectitudinea sa. CAPITOLUL 6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
6 SUDIU DE CAZ IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ LA TINERI: STATU-QUO ȘI PROTEISM Am arătat în ultimul capitol ce este și cum se poate studia identitatea socioculturală. A venit momentul să încercăm să răspundem și empiric la întrebarea: "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga un
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbărilor sociale din societatea contemporană postcomunistă?"1. Trebuie să precizăm că, din rațiuni legate de disponibilitatea datelor, răspunsul pe care îl vom oferi va fi unul parțial 2, ceea ce înseamnă că vom investiga un număr redus de dimensiuni ale identității socioculturale. Capitolul e construit pe două mari axe: o axă metodologică și una empirică. În ceea ce privește prima direcție, inițiem o discuție a relației calitativ-cantitativ, a triangulației ca metodă de abordare a cercetării și enunțăm obiectivele generale urmărite. Cea de-a doua direcție
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
interrelate și că o schimbare într-o dimensiune atrage schimbări și în celelalte dimensiuni. În consecință, în raport cu această perspectivă, asumpția noastră generală este că, în relație cu contextul schimbărilor postcomuniste, asistăm în prezent la un fenomen de revigorare a identității socioculturale de tip tradițional pe dimensiunea axiologică, fapt confirmat printr-o reprezentare socială corespunzătoare. În ceea ce privește analiza sincronică a identificărilor, studiul nostru rămâne strict cantonat la nivel exploratoriu, pe date în principal calitative (completate acolo unde a fost posibil cu date din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am preluat în operaționalizare 37 și le-am urmărit în interviuri. 6.4.1. Identificări în plan etnospiritual Pentru început așa cum reiese din ghidul de interviu 38 am cerut persoanelor chestionate 39 să enumere câteva elemente care le reprezintă identitatea socioculturală, elemente prin care își afirmă identitatea de români. Răspunsurile obținute 40 au fost următoarele: S1: muzica, literatura, știința; S2: literatura, teatrul, muzica, arta; S3: tradiția, arta, modul de relaționare cu alții; S4: literatura, artele plastice, artele tradiționale; S5: folclorul, literatura
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
CAPITOLUL 7 SINTEZA CONCLUZIILOR "Ce este schimbarea socială?", "Cum se manifestă schimbările sociale în România postcomunistă?", "Ce este identitatea?", "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor din România în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?" sunt întrebările care au stat la baza acestei lucrări. Demersul nostru a fost guvernat pe de o parte, de încercarea de a creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
creiona, pe baza analizei teoriilor specifice acestui câmp, un model conceptual de abordare a identității și de a căuta să vedem cum se poate empiriza acest construct, iar pe de altă parte, de a surprinde și analiza pe cât posibil profilul sociocultural al tinerilor români. Volumul se deschide cu o analiză a teoriilor schimbării sociale și se continuă cu o schiță a schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Am ilustrat aici modul în care se produc schimbările, ce au adus și ce înseamnă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
trăire la nivelul realității intersubiective. Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea socioculturală e o noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm astfel mai ușor axele paradigmatice. Am oferit apoi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ținând cont de toate teoriile identității colective parcurse, am urmărit să găsim răspunsuri la întrebările: "Ce este identitatea la nivel colectiv?", " Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv?" și "Ce este identitatea socioculturală?". Am arătat că identitatea socioculturală e o noțiune care ne-a permis să ne ridicăm deasupra teoriilor particulare dedicate diferitelor identități colective identitate de rasă, etnie, clasă, gen ș.a. și să identificăm astfel mai ușor axele paradigmatice. Am oferit apoi o soluție la chestiunea: Este
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comună fie ele valori, memorii, imagini, procese etc. ale actorilor sociali. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri etc.), actualizate prin și în anumite (și nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nu alte) trăiri (emoții, atitudini ș.a.), cogniții, reprezentări sau acțiuni sociale (fie ele discursuri sau comportamente). Întrebarea principală pe care am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am urmărit-o în plan empiric a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pp. 151-178. Roth, Andrei (2002), Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom. Rughiniș, Cosima (2006), "Religiozitate și scepticism religios", în D. Sandu (coord.), Viața socială în România urbană, Iași, Polirom, pp. 123-132. Rusu, Horațiu (2000), "Elemente reprezentare și internalizare a identității socioculturale în rândul tinerilor în societatea românească", în Revista Româna de Sociologie, 1-2, pp. 55-74. Rusu, Horațiu (2003), "Towards a theoretical model of identity. The sociocultural identity as internalization of religious values", în Voicu, Bogdan și Rusu, Horațiu (ed.), Globalization, European
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
România urbană, Iași, Polirom, pp. 123-132. Rusu, Horațiu (2000), "Elemente reprezentare și internalizare a identității socioculturale în rândul tinerilor în societatea românească", în Revista Româna de Sociologie, 1-2, pp. 55-74. Rusu, Horațiu (2003), "Towards a theoretical model of identity. The sociocultural identity as internalization of religious values", în Voicu, Bogdan și Rusu, Horațiu (ed.), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia, pp. 265-274. Rusu, Horațiu (2004), "Romanians and the idea of european integration: an analysis based
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]