5,527 matches
-
A iubi”. Puncte de reper în proza actuală (1971), în care desparte apele clar: al doilea volum din Moromeții nu reprezintă decât o „pală continuare” a volumului anterior, în vreme ce Foamea de spațiu de Eugen Barbu este operă de artist, de sociolog, americanolog, politolog sensibil etc. Considerată „scandaloasă”, cronica la volumul al doilea din Moromeții a făcut obiectul unei mese rotunde la „Gazeta literară”, A. fiind acuzat că ar avea o reticență programatică față de Marin Preda. După Opinii. Prozatori și critici (1975
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
crede Melchior-Bonnet În capitolul despre dandy din catoptro-istoria ei. Dar tot ea afirmă că, la finele secolului al XIX-lea, din oglindirea dandy-ului nu ar mai fi rămas decât „un joc decadent și steril”. În timp ce pentru alții (cu precădere sociologi), narcisismul dandystic nu e mai mult decât o formă de patologie care perturbă și distruge chiar relațiile cu ceilalți. Așadar, i se refuză implicit dandysmului o miză filosofică atunci când protagonistul său e așezat În fața unei suprafețe reflectante. Așa să fie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În timpul erei Kádár, exist... și În Partidul Comunist maghiar un mic grup neorganizat de intelectuali (András Hegedüs, fost prim-ministru devenit opozant, János Kis și Mihály Vajda, filosofi, G. Konrád, scriitor, Ágnes Heller și Iván Szelényi, foști discipoli ai marelui sociolog György Lukács etc.) care condamn... devierile și birocratizarea „total...” a sistemului și cer introducerea unui socialism care „s... re-umanizeze toate raporturile și funcțiile din societate - inclusiv gestionarea - prin redesf...șurarea forțelor esențiale ale omului la un nivel incomparabil mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
locuri din care autorit...țile comuniste f...cușer... simbolul puterii regimului, cum e Hoyerswerda, din fosta RDG, sperau c... se afl... pentru totdeauna la ad...post de spectrul șomajului. Guvernele post-comuniste se orienteaz... spre diverse modele de reconversie, pe care sociologul François Bafoil le Împarte În patru tipuri: un model de inspirație german... (experimentat În fosta RDG și În Ungaria), bazat pe o „intens... cooperare Între autorit...țile publice, organizațiile sindicale și Întreprinderile private” și al c...rui scop major este
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
noi numim știință. Și cum să nu fie așa dacă ne gândim că în fiecare clipă, în fiecare moment, orice am gândi, orice am cerceta, orice am medita, ne lovim din toate direcțiile, fie că suntem matematicieni, fizicieni, medici, economiști, sociologi, de același echilibru fundamental întreținut de aceiași ardoare, energie fundamentală căreia teologii și noi oamenii, cu toții, indiferent de rasă sau religie, îi spunem Creatorul Dumnezeu. Unii oameni nu pricep că locuim într-un spațiu și timp îndumnezeit și că cercetările
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
să se cheme "nostrism" sau "nostritate"260. Ea este prima formă de relație concretă cu celălalt și, ca atare, prima relație "socială" dacă vrem să utilizăm acest cuvânt în sensul său cel mai vulgar, care este totodată al mai tuturor sociologilor, chiar și al unor dintre cei mai buni, precum Max Weber"261. Un economist nu trebuie să facă eroarea de a privi cu ochii, de acum, ai specialistului secolului XXI, și să spună că trocul a fost o modalitate primitivă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
înainte de intrarea în depresiune putem observa și chiar analiza noii factori de producție și noua paradigmă economică. Astfel, în ceea ce privește ciclul economic pe care îl încheie criza din anul 2008, semnele noului ciclu economic, de secol XXI, erau dezbătute de economiști, sociologi și viitorologi. Alvin Toffler, de exemplu, în "Al treilea val", discuta și analiza pe larg noua megatendință de folosință a electronicii, informaticii și telecomunicațiilor în viața umană. Așa cum spuneam, avântul economic înseamnă euforie, el este compus din cele două punți
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de echipă de coaching <footnote Termenul de coaching vine de la verbul englezesc to coach = a antrena, a pregăti și ia ca model echipele complexe de antrenare a formațiunilor sportive profesioniste de vârf, alcătuite din specialiști diverși (antrenorii propriu-zis, psihologi, medici, sociologi etc.). (Cruellas, Philippe, Coaching: un nouveau style de management, ESF Editeur, Paris, 1993). footnote> , a managementului de excelență care urmărește permanenta îmbunătățire a performanțelor prin autodepășire și dezvăluirea lipsurilor din proprie inițiativă. „Adevăratul antrenor managerial (coach) este cel care își
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
exprima atitudinii diferite, poate fi un conformist care urmărește să fie bine văzut și să fie promovat, dar poate fi și un om corect, care dorește promovarea scopurilor organizației, realizarea de performanțe, aplicarea cunoștințelor sale profesionale, sau (așa cum a arătat sociologul Max Weber) acest comportament poate să rezulte din cerințele concepției sale religioase (ideea credințelor protestante în predestinarea indivizilor face ca omul să muncească în mod conștiincios, astfel ca bunele sale rezultate în muncă, în afaceri să fie o dovadă că
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Weber). Omul real „va prezenta o combinație a unora dintre aceste tipuri, putând a se detașa predominanța unuia sau a altuia”<footnote A se vedea Hoffman, Oscar, Sociologia organizațiilor, Editura Economică, București, 2004, paragrafele 2, 3. footnote>. Așa cum a arătat sociologul Max Weber (1864-1920) în organizații se manifestă forțe social-politice diferite, față de care oamenii iau atitudini în raport cu poziția lor față de autoritate, iar această poziție, la rândul său, depinde de mentalitățile, credințele, comportamentele umane. Analiza pe baza tipurilor de comportament oferă un
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
o clasă diferențiată de percepere socială a lumii va avea influențe majore asupra întregului mod de viață al oamenilor. Cel care în „sociologie” a studiat și a statuat cu claritate acest mod specific de comportament al omului religios, a fost sociologul francez Émile Durkheim (1858-1917), după care „religia este în definitiv sistemul de simboluri prin care societatea își capătă conștiința de sine, este modul de a gândi specific ființei colective”<footnote Durkheim, Émile, Le Suicide, PUF, Paris, 1983, p. 333 (a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a combina știința cu competența tehnică în tranzacțiile sociale. Expertiza științifică trebuie să fie, în același timp, socială și tehnică”<footnote Blanc, Maurice, Smith, David, Storrie, Tom, op. cit., p. 18. footnote>. În raport cu specificul activităților, echipa de coaching va cuprinde psihologi, sociologi, economiști, ecologi, medici, politicieni etc., care vor participa direct la realizarea fluxului de comunicare cu publicul, de la elaborarea mesajului (clar, ușor de decodificat, convingător) la receptarea, decodificarea și realizarea răspunsului (de fead-back). Comunicarea în managementul resurselor umane în relațiile cu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
construcție”, oferind o caracterizare ce „reduce diversitatea” și oferă un „câștig” în „inteligibilitate” asupra unei realități<footnote Cadin, Loϊc, Guérin, Francis, Pigeyre, Frédérique, op. cit., p. 17. footnote>. Conceptul de „tip ideal” a fost elaborat de Max Weber (1864-1920). Mai recent, sociologul american Daniel Bell a dezvoltat teza „schemelor con ceptuale”. Ele sunt „o ficțiune, o construcție logică a ceea ce ar putea fi, în raport cu care poate fi comparată o realitate socială”<footnote Bell, Daniel, op. cit., p. 14. footnote>. Ca tipuri ideale, aceste
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
performării, atitudinea colectivității, comportamentele audienței. Rolul social și atitudinea față de mit Încă de la Platon, mitul, În accepția sa de povestire fictivă, a fost Învestit cu funcții sociale. Niciunul dintre interpreții mitului, fie ei teologi, istorici ai religiilor, literați, folcloriști sau sociologi și antropologi nu a negat vreodată legătura dintre mit și corpusul social. Mitul servește afirmării relațiilor cu divinitatea, creării de modele de comportament exemplare, explicării fenomenelor Înconjurătoare, eliberării de pulsiunile instinctive dăunătoare, perpetuării tradițiilor, justificării ordinii și instituțiilor sociale etc.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
satele tradiționale) sau puteau beneficia de o poziție socială aparte, fiind organizați În anumite congregații esoterice - vrăjitorii/vrăjitoarele și șamanii. Pornind de la observațiile lui Max Weber referitoare la autoritatea bazată pe „charismă” și de la exemplele din societățile „primitive” date de sociologul german, Victor Turner a propus, Într-un text frecvent citat (1972, vol. XIII), instituirea conceptului de specialiști ai religiei - aceștia fiind persoanele care Își consacră cea mai mare parte a activității slujirii unei religii. Chiar dacă noțiunea de religie este extem
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate și unde lumea reală, dată peste cap, poate fi observată, analizată, criticată și prezentată ca relativă” (R. Da Matta, p. 104). Charivaritc "Charivari" Sintetizând o amplă dezbatere (care a implicat antropologi, sociologi, istorici, filologi) asupra acestui ritual, Isac Chiva și Françoise Zonabend (1981, p. 365) Își Încep analiza cu o Întrebare simplă și gravă: „Există oare charivari?”. Interogația și neîncrederea În valoarea conceptuală a acestui termen se explică prin „plasticitatea extemă” (p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1997, p. 108) Comemorarea se definește ca o mișcare colectivă prin care o comunitate, fie locală, fie națională, Își reafirmă identitatea Întorcându-se către elementele ei Întemeietoare - bătălii, conversiuni religioase, declarații oficiale, eroi. (M. Crivello, 1999, p. 8) Antropologii, istoricii, sociologii și politologii care s-au ocupat de „anatomia” comemorărilor identifică mai multe unități componente. Astfel, după Ph. Dujardin (1993, p. 228), acest tip de ritual implică un act voluntar, care operează selectiv și trimite către o anumită realitate din trecut
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conștiinței publicului, de conștientizare a zonelor de urgență, nu tematică, ci ontică. Critica literară trebuie să militeze și pentru realism, și pentru o literatură angajată, definind termenii de realism și angajare”. Dar, în același timp, „moralistul, psihologul, filosoful, criticul și sociologul trebuie să se întâlnească în aceeași persoană cu scriitorul. Critica fără talentul scrisului nu are șansa să determine modificări în conștiințe, modificându-și ea însăși conștiința.” E limpede programul (utopic în condițiile culturii de masă sub dictatură): voința de dominare
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
conștiința.” E limpede programul (utopic în condițiile culturii de masă sub dictatură): voința de dominare, paralel cu supunerea eului criticului la un exercițiu perpetuu de autodesăvârșire întru captarea esențelor publice. Moralist, psiholog și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
Ionel D. Gherea, Constantin Floru, Nicolae Bagdasar, Gabriel Negri. Lipsa discriminărilor este evidentă: sunt împreună democrați filoamericani (Petru Comarnescu) sau filofrancezi (Mihail Sebastian), „burghezi de centru”, „stângiști și dreptiști, țărăniști și liberali, nihiliști și mistici”, plasticieni, literați - clasicizanți, moderniști, avangardiști -, sociologi, filosofi, gazetari. Publicarea arhivei lui Mircea Vulcănescu aduce treptat indicii despre organizarea asociației pe secții (cu subsecții) - cea ideologică (sau filosofică) reunind nucleul director; au mai funcționat secțiile „Teatru”, „Plastică”, „Critică și literatură”, „Spectacol”, dotate cu un secretariat efectuat voluntar
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
și cu utilizarea specialiștilor domeniului respectiv. Spre exemplu, analiza financiară presupune utilizarea unui set specific de tehnici de către un „finanțist” - economist specializat în finanțe -, după cum analiza resurselor umane presupune apelul la instrumentele asociate teoriilor domeniului și utilizarea lor de către un sociolog sau psiholog. Această perspectivă este mai frecventă în manualele clasice, decât în cele moderne și pare a fi preferată mai mult de francezi decât de anglo-saxoni. Titulatura uzuală este de „analiză-diagnostic”, dar implicațiile la nivelul performanței ansamblului sunt explicate doar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Elenei (n. Dobrescu) și al lui Gheorghe Constantinescu. Termină Liceul „N. Bălcescu” la Târgoviște (1963), absolvind apoi secția de filologie a Institutului Pedagogic din București (1966), iar în 1972, Facultatea de Filosofie, secția sociologie, a Universității din București. Lucrează ca sociolog și bibliolog. Debutează cu versuri în „Amfiteatru” (1966), revistă ce îi acordă, în 1968, un premiu pentru debut. Debutul editorial al lui C., cu prozele scurte din volumul Ciudățenii de familie (1968), este marcat de încercări și exerciții narative și
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
în 1935, împreună cu Dumitru C. Amzăr, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista „Rânduiala”. Deși a publicat și poezie (Gând și cântec, 1939, Colina lacrimilor, 1943) și eseuri (Preludii, 1940, Îndemn la simplitate, 1941), B. s-a afirmat cu autoritate ca sociolog și etnograf. Participant la campaniile monografice organizate și conduse de D. Gusti, el practică o metodă concretă și experimentală. În studii, evită metoda comparată, considerând-o prematură. Civilizația română sătească. Ipoteze și precizări (1944) pornește de la constatarea scindării satului românesc
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
-lea și a prozei franceze din secolul al XlX-lea, bună parte din traducerile din Joachim du Bellay, Clément Marot, La Fontaine, Voltaire, Vigny, Hugo, Musset, Leconte de Lisle, Baudelaire, Heredia, Verlaine, Samain ș. a., din Goethe (Faust), Heine, Lenau. Ca sociolog al culturii, preocupat de cercetarea genetică, C. încearcă să aprofundeze o orientare deterministă, frecventată anterior de C. Dobrogeanu-Gherea, H. Sanielevici și Șt. Zeletin. El consideră că nașterea ideilor, a sistemelor filosofice, individualizarea și filiațiile lor, de la Socrate și Platon, prin
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
Perspectiva psihosocială este aplicată teatrului clasic francez (Corneille, Racine, Molière), prozei (și romanului) francez, de la Chateaubriand la Maupassant. Adesea, analizele, dar și conceptele includ puncte de vedere înrudite cu cele ale lui Mihai Ralea ori cu ideile care vor consacra sociologi literari precum Georg Lukács, Lucien Goldmann, Robert Escarpit ș.a. Exersată ca violon d’Ingres și adusă parcimonios la vedere, poezia înseamnă pentru C. un spațiu al visărilor tăinuite. E în Senin o confesiune surâzătoare, melancolică, aparținând unui fel de Ianus
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]