3,740 matches
-
unui organism superior, de apropiere sau îndepărtare de un obiect sau ambianță, asociată cu modificări funcționale și mentale importante. Manifestările funcționale ale emoțiilor, denumite și de expresie au format de mult timp obiectul de studiu al (neuro)fiziologilor. Acestea sunt somatice: de mimică: gesturi, vocalizare, modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); și/sau vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină, metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
însăși durerea, durerea-boală, cum o vom numi de acum înainte (convențional), trebuie (re)cunoscută împreună cu toate însușirile și combătută pe cât posibil, atunci devine un fenomen clar (per)ceptiv anxios, polimorf și pluridimensional, ce asociază manifestările senzitive și senzoriale cu reacțiile somatice, vegetative, endocrine și psihoafective ale suferinței. Mecanismul de cunoaștere presupune participarea concomitentă a mai multor neurostructuri specifice/nespecifice, când stimulul (noci)ceptiv este supus unei modulări prin acțiunea sistemelor activatoare și/sau inhibitoare: O experiență psiho-emoțională dezagreabilă determinată de o
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
evaluativă prin stresul de anticipare, atenție și/sau sugestie. Aceste procese acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra celei motivaționale. VII.3.2. Tipuri de durere Prin locul său de origine sau caracter durerea se poate împărți în: somatică; -viscerală. VII.3.2.1. Durerea somatică Durerea de suprafață (superficială) însumează două tipuri de percepție: senzație de durere vie, acută, bine localizată și care dispare rapid după încetarea excitației nociceptive; poate fi produsă prin înțepare și se mai numește
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
sau sugestie. Aceste procese acționează constant atât asupra primei componente, cât și asupra celei motivaționale. VII.3.2. Tipuri de durere Prin locul său de origine sau caracter durerea se poate împărți în: somatică; -viscerală. VII.3.2.1. Durerea somatică Durerea de suprafață (superficială) însumează două tipuri de percepție: senzație de durere vie, acută, bine localizată și care dispare rapid după încetarea excitației nociceptive; poate fi produsă prin înțepare și se mai numește durere inițială sau prima durere; durere difuză
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
durere. Poate fi produsă prin strivirea puternică a unui pliu cutanat; durerea de profunzime este durerea din mușchi, oase, articulații și are un caracter greu de localizat, mai ales datorită tendinței de a iradia în vecinătate. Toate tipurile de durere somatică au o componentă afectivă reactivă și una vegetativă. Durerea superficială tardivă, dar mai ales durerea profundă se însoțesc de alterarea stării afective (de la cenestopatie la indispoziție, agitație) și de reflexele vegetative importante: greață, transpirații profuze, modificări ale TA, ce s-
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
însoțită de reflexe de efuziune, de retragere rapidă a segmentului de corp afectat. VII.3.2.2. Durerea viscerală. Sensibilitatea nociceptivă provenită de la organele interne prezintă un caracter difuz, imprecis, iar prin reacțiile ce o însoțesc se aseamănă cu durerea somatică de profunzime. Atâta vreme, cât nu se acționează prin excitație asupra capsulei, peritoneului sau mezenterului, viscerul poate fi secționat, cauterizat, triturat, fără să se manifeste durerea. Dureri puternice apar la întinderea bruscă și forțată a organelor cavitare sau în cazul
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
conduită terapeutică sau unei aprecieri prognostice, cât mai corecte atât pentru medicina alopatică (prin laserterapia de interferență) cât și în cea alternativă, din care face parte (bio)laserterapia. Există patru categorii de bază ale sindroamelor algice: Durerea nociceptivă, viscerală sau somatică, derivă din stimularea nociceptivă a receptorilor. Se produce prin inflamație tisulară, deformări mecanice, distrucții și leziuni. Durerea neuropatică, de tip nevralgic rezultând din procese fiziopatologice, ce implică participarea intrinsecă a SNC. Durerea mixtă sau nespecifică are fie mecanisme mixte, fie
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
apăruți prin lezarea țesuturilor. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune înțelegeri, stimulii algogeni se analizează separat: mecanici ; termici ; chimici. VI.3.5. MECANISMELE DURERII BOALĂ Durerea de la nivelul membrelor, din peretele toracic, abdominal și spate (durere somatică) este semnalată de un sistem neuronal, ce include nociceptorii, circuitul de procesare din cornul dorsal medular, tractusurile ascendete și nivelele înalte de procesare din unele zone ale creierului. Nociceptorii cutanați După mărime, starea de mielinizare a aferențelor primare și tipul
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
grupul III și IV; răspund la stimuli mecanici, termici și chimici; unele fibre din grupul IV sunt puternic activate de ischemia musculară; unele fibre, un subgrup, funcționează mai curând ca ergo - receptori (pentru lucrul mecanic muscular), decât ca nociceptori. Receptorii somatici și calitatea durerii Tipuri diferite de receptori somatici semnalizează calități diferențiate ale durerii, fapt dovedit prin experimente pe subiecți umani, prin folosirea macroși microstimulării nervoase periferice. Există două forme de durere ascuțită și sub formă de arsură, caracteristice durerii primare
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
termici și chimici; unele fibre din grupul IV sunt puternic activate de ischemia musculară; unele fibre, un subgrup, funcționează mai curând ca ergo - receptori (pentru lucrul mecanic muscular), decât ca nociceptori. Receptorii somatici și calitatea durerii Tipuri diferite de receptori somatici semnalizează calități diferențiate ale durerii, fapt dovedit prin experimente pe subiecți umani, prin folosirea macroși microstimulării nervoase periferice. Există două forme de durere ascuțită și sub formă de arsură, caracteristice durerii primare și respectiv, secundare din anumite arii, ca membrele
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
elemente importante despre om, despre infrastructura existenței conștiente și aduce mărturie despre situațiile limită în care persoana umană conștientă alunecă spre minusul dezorganizării și anulării specificității sale (Lăzărescu, 1994)7. Stabilirea rolului factorilor psihologici implicați în tulburările psihice și bolile somatice intră în sarcinile psihologiei clinice, iar caracteristicile biomedicale ale tulburărilor psihice constituie obiectul psihiatriei. Trebuie specificat însă, că aceste distincții nu constituie categorii exclusive, ci există numeroase suprapuneri între psihologia clinică și psihiatrie cu privire la aportul lor în psihopatologie. Schneider K.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Scala Numele scalei Ce măsoară Scala 1 Scala 2 Scala 3 Scala 4 Scala 5 Scala 6 Scala 7 Scala 8 Scala 9 Scala 10 Hipocondria Depresia Isteria Devianța psihopatică Masculinitate Feminitate Paranoia Astenia psihică Schizofrenia Hipomania Introvertire socială Grijă somatică excesivă și dureri fizice Depresia simptomatică Aspecte isterice ale personalității și tendința de a dezvolta simptome fizice sub stres Tendințe antisociale Conflictul legat de rolul sexelor Suspiciune, gândire paranoică Comportament obsesiv și anxios Gândire ciudată și afecte dezordonate Comportament maniac
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în care a afectat boala viața socială, profesională, familială a bolnavului precum și atitudinea bolnavului față de boala sa, nivelul anxietății și felul în care și-o controlează. d) Boli anterioare. Această parte a interviului redă informații referitoare la problemele psihiatrice și somatice anterioare. Sunt consemnate cronologic: simptomele pacientului, gravitatea incapacității provocate de acestea, tratamentul urmat, numele spitalelor unde a fost internat, durata fiecărei boli, efecte ale tratamentelor anterioare. Foarte importante sunt informațiile referitoare la eventualele traumatisme cranio-cerebrale, consumul de droguri și alcool
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ale dezvoltării: perioada pre și perinatală, copilăria, adolescența, perioada adultă. Se vor nota conflictele, factorii de stres, suferințe etc. și probleme specifice fiecărei vârste. Astfel pot fi menționate informații despre părinții și alți membri ai familiei, antecedente heredocolaterale de ordin somatic și psihopatologic, experiențe și evenimente deosebite referitoare la dezvoltarea infantilă, sexualitatea, evoluția școlară și profesională, experiențele sociale, militare și legale importante. f) Examinarea statusului mental se realizează pe mai multe niveluri și anume: descrierea generală: impresia generală, comportament și activități
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
compară cu cele obținute din observație, din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între aptitudini și motivație în acest caz trebuie să fim atenți la deprinderile pacientului pentru o anumită sarcină, dacă acesta chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acestor funcții. Printre cele mai des întrebuințate cităm: dinamometrele, impulsometrul (Moede), tremometre, proba tapping, proba firului de sârmă (Kraepelin). Evaluarea capacității de coordonare senzoriomotorie se face de obicei cu ajutorul probelor de reactivitate, disfuncțiile din acest domeniu putând fi de natură somatică sau psihică. Fleishman (1956, apud Hoeksema, S.N., 1998)45 oferă o listă a factorilor determinanți pentru coordonarea psihomotorie: timpul de reacție, precizarea mișcărilor mâinilor, viteza mișcărilor brațelor, dexteritatea degetelor, dexteritatea manuală, discriminarea posturală, coordonarea psiho-motorie fină, coordonarea mixtă a membrelor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată pentru stabilirea diagnosticului de depresie ci se utilizează pentru a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la oligofreni și în isterie. 3) Moria, apare tot ca o trăire pozitivă, din care lipsește tonalitatea și faptul că nu este adecvată situației. Ea este euforia fără haz, demersul bolnavului fiind presărat cu glume grosiere, care contrastează cu starea somatică și cu capacitățile bolnavului de a-și da seama de starea în care se află. Apare în tumorile cerebrale frontale și este cunoscută sub denumirea de sindromul moriatic. Trăiri negative: 1. Anxietatea: este starea afectivă caracterizată de un sentiment de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
starea în care se află. Apare în tumorile cerebrale frontale și este cunoscută sub denumirea de sindromul moriatic. Trăiri negative: 1. Anxietatea: este starea afectivă caracterizată de un sentiment de neliniște, temă, de așteptare a unui pericol neprecizat. La nivel somatic se remarcă: tremur, accelerarea respirației, accelerarea bătăilor inimii etc. 2. Anestezia psihică dureroasă: este o variantă aparte a hipertimiei caracterizată prin faptul că bolnavii cred că nu-și mai iubesc copiii, părinții sau rudele apropiate, că nu mai sunt în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
organice determinate de boala organică, care stă la originea acestui tip de agitație. Agitația survine frecvent în evoluția unor boli organice, infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical (al bolii organice) cât și psihiatric. 4) Agitația psihogenă este mai puțin frecventă și este determinată de diferiți factori psihologici (eșecuri, evenimente traumatizante etc.), adesea pe fondul unor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologul clinician trebuie să folosească un sistem de evaluare astfel ca starea simptomatică actuală a copilului să nu prejudicieze în vreun fel viitoarea sa stare ca adult (Marcelli, 2003). Dezvoltarea psiho-motorie se confundă cu copilăria. La copil, legătura dintre dezvoltarea somatică și cea psihică este extrem de strânsă, creșteri și dezordini ale unei laturi răsfrângându-se cu promptitudine și foarte vizibil de partea cealaltă. Afecțiuni somatice, chiar și cele banale, se întovărășesc cu încetiniri sau opriri ale dezvoltării psihice, chiar de pierderi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stare ca adult (Marcelli, 2003). Dezvoltarea psiho-motorie se confundă cu copilăria. La copil, legătura dintre dezvoltarea somatică și cea psihică este extrem de strânsă, creșteri și dezordini ale unei laturi răsfrângându-se cu promptitudine și foarte vizibil de partea cealaltă. Afecțiuni somatice, chiar și cele banale, se întovărășesc cu încetiniri sau opriri ale dezvoltării psihice, chiar de pierderi ale achizițiilor deja însușite (Dindelegan, 2006)75. 5.2. Examinarea copilului și adolescentului 5.2.1. Interviul clinic Desfășurarea interviurilor cu un copil/adolescent
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
al dinamicii corpului. * Dialogul imaginar jocul cu marionete, povestea inventată, jocul de rol. * Desenul desenul spontan sau pe o temă sugerată. * Dialogul tradițional, față în față. 5.2.2. Explorări complementare Vizează sectoare particulare ale funcționării psihice sau anumite aspecte somatice. Examenul somatic este după caz necesar, iar clinicianul va trebui să colaboreze cu pediatrul și neurologul pacientului. Explorările psihologice se referă la: * diferite teste psihologice, * la achizițiile școlare, * la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corpului. * Dialogul imaginar jocul cu marionete, povestea inventată, jocul de rol. * Desenul desenul spontan sau pe o temă sugerată. * Dialogul tradițional, față în față. 5.2.2. Explorări complementare Vizează sectoare particulare ale funcționării psihice sau anumite aspecte somatice. Examenul somatic este după caz necesar, iar clinicianul va trebui să colaboreze cu pediatrul și neurologul pacientului. Explorările psihologice se referă la: * diferite teste psihologice, * la achizițiile școlare, * la bilanțul principalelor funcții instrumentale (bilanț de limbaj, bilanț psihomotor) (Marcelli, 2003)76. Pentru
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ca și manifestări, plânsul nou-născutului este anormal, el poate să trăiască, însă prezintă întârziere mentală gravă și microcefalie (creier mult mai mic). > Sindromul Cornelia de Lange Apare cu o frecvență de 1/70.000, având ca principale manifestări următoarele: retard somatic intrauterin, naștere prematură, plâns de tonalitate joasă la naștere, dificultăți respiratorii și de hrănire în copilărie, întârzierea dezvoltării somatice, sprâncene unite, gât scurt, mâini și picioare scurte, microcefalie, deficiențe de vedere, retard mental. b) Anomalii monogenetice care pot fi exemplificate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]