5,095 matches
-
și se va angaja decis în propriul drum de convertire interioară. El poate afirma cu sinceritate că în celebrarea reconcilierii, trăiește în mod autentic experiența de Dumnezeu. Această experiență este o întâlnire în adevăratul sens al cuvântului, având o anumită specificitate și un mod solemn de comunicare. Este înțeleasă ca o posibilitate pentru persoana umană de a se schimba pe sine, convertindu-se, și conformându-și ființa cu imaginea lui Dumnezeu. Pentru a trăi acest lucru, el se implică cu întreaga
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
tehnice, deplasări rapide și sărituri specifice. Voigt și Klausen (1990), ca urmare a unui experiment desfășurat timp de 16 săptămâni, cu antrenamente specifice Karate-ului, constată îmbunătățirea simțitoare a acestei calități motrice la membrul inferior, concluzionând că modificările se datorează specificității antrenamentului din Karate. Alte cercetări confirmă această concluzie. Imamura și colab. (1998) constată valori mai mari la performerii din Karate, în comparație cu începătorii. Zemkova și Dzurenkova (2004) constată, la testul de sărituri pe verticală timp de 10 secunde, valori mai mari
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Ameríca pe care au pășit ai lui Al Capone. În final, da-ți-mi voie să reiau câteva vorbe pe care le-am scris despre istoria, tradiția și cultura ținutului numit Banat în care clarific și stabilesc cum stăm cu specificitatea într-un roman pe care l-am publicat dar, așa cum se întâmplă pe la noi cu prozele, mai nimeni nu l-a citit. I-am spus romanului Insula de vară și în el este vorba tocmai despre ancheta de față, după cum
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
restul țării (51,2 % de votanți în capitală față de 43,1 % în întreaga Franță). Alegerile sînt un bun prilej de a observa populația unui cartier, singura care frecventează birourile electorale din acel spațiu. În arondismentul 2, în zona străzii Montorgueil, specificitatea populației din centrul Parisului era astfel pusă în scenă. Aici dominau tinerii adulți cu înfățișare de foști studenți, mai curînd sportivi și foarte "în tendințe", după cum spun ei înșiși, judecînd după haine și accesorii. Puține persoane în vîrstă sau adulți
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sale permite o facilă și validă reintegrare socio-profesională a infractorului. Problema reinserției infractorului, dar mai ales prevenirea recidivei evidențiază nevoia imperioasă de schimbare atât a mentalității delincventului, cât și a reprezentanților centrali ai sistemelor punitive, cu scopul de a reevalua specificitatea psihicului celui pedepsit, precum și consecințele condamnării lor, toate acestea reflectându-se ulterior în calitatea și gradul de reintegrare socio-profesională. Capitolul 1 Etiologia comportamentului deviant Factorii bio-psiho-sociali și rolul lor în apariția comportamentului antisocial Sistemul axiologic actual este extrem de labil și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
conturarea un set larg de indicatori, în funcție de care variază frecvența criminalității: • sexul; • vârsta; • clasa socială; • categoria socio-profesională etc. Astfel, dezvoltarea într-un anumit grad al "culturii delincvențiale" poate fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii directe dintre specificitatea existențială și culturală a eșantionului și cea fenomenului infracțional (Preda, 1998). Teoria asociațiilor diferențiale E. A. Shutherland este cel care a formulat această paradigmă în urma analizei delincvenților în arealul urban; acesta consideră comportamentul criminal condiționat nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
amnezia postinfracțională intensifică semnificativ starea tensională resimțită de către individ, ceea ce-l determină, în mod obișnuit, să revină la locul faptei și astfel să fie reținut de organele competente. La o primă evaluare se poate afirma că toate aceste trăsături reprezintă specificitatea personalității infractorului. Este necesar să atragem atenția asupra faptului că aceste aspecte se pot întâlni și la individului nedeviant; elementul semnificativ de separare a celor două categorii sociale reprezentând intensitatea și frecvența de manifestare a fiecărei caracteristici. În unele condiții
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
doar un mijloc de verbalizare a suferinței, dar nu reprezintă rezolvarea problemei cu care subiectul individual se confruntă. Criminologul român susține ideea că actul omucidar are loc în condițiile dictate de o tensiune ergică, temperamentală, iar nivelul de instruire și specificitatea individuală a ucigașului reprezintă o cale de eliberare, de detensionare de pulsiunile antisociale (2009, 27). În acest fel, faptașul recurge la diferite căi de catharsis, fără să ia în calcul consecința faptelor sale, actul său este apreciat drept unul oarecare
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Adrian Marino („Échos futuristes dans la littérature roumaine“, Synthésis, V, 1978), Geo Șerban („Préludes a l’Avant-garde chez les Roumains“, în Euresis. Cahiers roumains d’études litteraires, L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, 1994) și Emilia Drogoreanu (Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, Ed. Paralela 45, 2004). În realitate, manifestul apărut pe 20 februarie 1909 fusese trimis anterior pe mai multe adrese din mai multe țări, nu doar europene. Popularizat asiduu în mediile românești de către doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a preocupărilor moderne”. Să fie oare vorba - cum crede Emilia Drogoreanu în studiul ei despre futurismul italo-român, citînd teoriile lui Pierre Bourdieu - de o „cumințire” a avangardiștilor de la Integral, prin comparație cu „insurgența” din acea perioadă a Contimporanului (Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, cuvînt-înainte de Marco Cugno, postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, Pitești, 2004)? Cîtuși de puțin. Integral se situa, în acel moment, pe poziții avangardiste mai radicale. Iar relațiile personale cu E.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vulcanice ale spiritualității europene, aceeaș ca esență pe toată întinderea ei, ce se manifestă aici ca și aiurea, biruind date psihologice și climaterice, socotite pînă acum inalterabile. (...) Modernismul românesc se integrează peisagiului spiritual european, așa cum o certifică cazul Brâncuși!”. Particularismele, specificitățile naționale sînt respinse în favoarea unei identități unice europene. În editorialul numărului 6-7 („Interpretări“), Ion Călugăru definește tradiția ca „Inteligența norodului, evadată din pastișul etern natural - și tehnica” (propoziție formulată prima oară în manifestul revistei Integral). Ambele elemente ale ecuației au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
primitive consună cu elogiul substratului arhaic din filozofia lui Lucian Blaga sau cu antieuropocentrismul concepției asupra fenomenului religios elaborată de Mircea Eliade. Regăsim aici, în forme diferite, aceeași nevoie de a depăși opoziția dintre voința de „universalizare” și cea de „specificitate” proprie unei culturi „minore”, „periferice”. Nu este însă numai atît... În nr. 93-94-95 un amplu articol al lui Emil Riegler-Dinu, „Semne noui (Literatura, arta și sportul/Oameni noui/ În căutarea unui nou stil de viață)“, deplasează idealul futurist al „sportsman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vădea o preocupare specială pentru „imaginea României în lume” (și, cu precădere, în Occident), scriitorii servind în acest sens ca „vitrine” și „ambasadori itineranți”. În cadrul „valorificării moștenirii culturale a trecutului”, recuperarea clasicilor interbelici devine sarcină de plan, realizată cu respectarea specificității/autonomiei esteticului, dar în acord cu „comandamentele” ideologice oficiale. Sîntem într-o perioadă de vogă europeană a literaturii absurdului, iar referința la aceasta devine inevitabilă. În spiritul „sănătos”, optimist al „umanismului socialist” și al criticii „antiburgheze”, Mihail Diaconescu recuperează comicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
are ecou în state est-europene intrate mai tîrziu pe orbita modernizării (și aproape deloc în Franța, Anglia sau Germania), iar Expresionismul „prinde” mai ales în țările Europei Centrale, marcate de o criză a autorității monarhic-imperiale și de nevoia căutării unei specificități etno-spirituale. Constructivismul rus se propagă prin intermediul celui german (și al exilaților berlinezi, refugiați din Uniunea Sovietică), Dadaismul exprimă o revoltă pacifist-internaționalistă a „identităților periferice”/„excluse” împotriva „identităților centrale” pe care le subminează din interior, iar Suprarealismul - deși, la origine, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Institutului de Literatură, București, 1928 Dragomirescu, Mihail, Scrieri critice și estetice, ediție îngrijită, cu note și comentarii de Z. Ornea și Gh. Stroia, studiu introductiv și tabel cronologic de Z. Ornea, Editura pentru Literatură, București, 1969 Drogoreanu, Emilia, Sincronie și specificitate. Influențe ale futurismului italian asupra avangardei românești, cuvînt-înainte de Marco Cugno, postfață de Ion Bogdan Lefter, Editura Paralela 45, Pitești, 2004 Dugneanu, Paul, Suprarealismul poetic românesc, prima perioadă: 1928-1945, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005 Eliade, Mircea, Profetism românesc, vol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
implici În societate ori În politică. Și atunci senzația aceea că vii „din altă parte” se evaporă. Potrivit teoriei lui Platon, tot ce cunoști reprezintă amintirea unei existențe anterioare, din altă parte. În cazul meu, Ravelstein era de părere că specificitatea, particularizarea observației mersese mult mai departe decât ar fi fost necesar și că o cultivam de dragul de a o cultiva. Oamenii sunt cei care au primul drept la atenția noastră, or eu mă lăsam prea copleșit de „metafizica mea personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
masculinitate”. Această analiză a iubirii dintre persoane atinge însăși intimitatea persoanei și, deci, esența sentimentului. Sabino Palumbieri recunoaște că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar locul adecvat al sentimentului este inima - centrul spiritual al persoanei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sau înconjurând tot ceea ce frânează sau se opune vieții și harului. Din acest punct de vedere, trebuie să recunoaștem, cu o profundă gratitudine, că, de multe ori, tocmai femeile au fost acelea care au menținut viu harul vieții consacrate, cu specificitatea și creativitatea sa. În calitate de consacrați și consacrate, suntem datori să stăm pe «pământul de mijloc» ca și cum am sta sub crucea inevitabilelor contradicții ale istoriei, prinși între necesitățile exortării și cele ale simplei prezențe. Când se pune problema de a alege
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
1983 - și celebrarea capitulilor au fost un prilej de mare seriozitate și discernământ. În cele din urmă, multor institute - în special acelora cu un număr mai mic și fără prea mare influență - li s-au recunoscut dreptul și demnitatea unei specificități și a unei diversități pentru a fi scutite de cine știe ce complex de inferioritate. Însă insistența pe carismă, după acea binevenită recunoaștere a propriilor diferențe și particularități, riscă să ducă la o exagerare - ba chiar la o mistificare - a propriilor tradiții
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
mai greu în acea vreme ca o soră de clauzură să se obișnuiască cu altfel de căi decât i-ar fi fost unui monah precum fratele Marie-Albéric. În viața sa spirituală, fratele Charles citește evanghelia și adoră euharistia. Noutatea și specificitatea nu este doar adorarea euharistică, practicată chiar exagerat în vremea sa, ci lectura personală a Scripturii, în mod special a evangheliei, comentată, în scris, în fiecare dimineață. Atunci când de la Roma îl vor priva de posibilitatea celebrării euharistiei în solitudinea pustiului
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
nu aveau o valoare comercial(, ci una ritual(. Aceste schimburi se produceau pe parcursul c(l(toriilor, ale căror pericole erau (ndep(rtate prin practici rituale (i magice. (n fapt, Malinowski a cules o mare parte din datele sale de la informatori. Specificitatea demersului s(u rezid( (n prezen(a sa prelungit( (n apropierea indigenilor, (i nu (n practicarea unui mod de via(( care nu-i putea r(mine decît str(în. Nu putem vorbi de observa(ie participativ( pentru un occidental care
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
în etichetarea indivizilor că delincvenți. În acest ultim caz, observația constă în a trata producția de documente pe care se sprijină numeroase studii teoretice drept o activitate obișnuită, observabila și interpretabila într-un context concret. 2. CODIFICAREA DATELOR DE OBSERVAȚIE Specificitatea acestui tip de codificare Prin codificare înțelegem inventarierea exhaustiva a datelor culese, examinarea lor sistematică, interpretarea lor prin intermediul categoriilor generale, clasificarea lor, inserția în raportul final și reflecția asupra pertinentei lor. Codificarea este un du-te-vino între problemele născute din consultarea
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
manieră cea mai apropiată tipului de note de observație adunate și gradului de generalitate vizat. Textul A atinge un anume grad de generalitate, dar face să dispară calitatea și autenticitatea datelor de observație. Textul B și B' conserva mai bine specificitatea contextului și situației locale sau conjuncturale și permite restituirea dialogurilor. Prost construit, un astfel de text poate cădea în anecdota lipsită de semnificație. Uneori, textul B nu face decît să parafrazeze notele de observație (B') pe care le analizează sau
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
anecdota lipsită de semnificație. Uneori, textul B nu face decît să parafrazeze notele de observație (B') pe care le analizează sau este mult mai scurt decît ele. Dar defectul cel mai comun este gradul sau de generalitate și abstracție, în comparație cu specificitatea datelor. Putem deci propune aici un exemplu de plan al raportului de observație. Introducere Definiția situației observate: miza să, literatura sociologică, istorică sau romanesca referitoare la subiectul avut în atenție sau la alte subiecte apropiate. Perspectiva de studiu aleasă și
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
succesiunea episoadelor .............................................................. 3. Scrierea notelor de observație ....................................................... Cîteva obiceiuri ale debutantului ................................................ Dialogul, o formă tipică de interacțiune ..................................... Sfaturi pentru redactare ............................................................... V. CODIFICAREA ȘI PREZENTAREA REZULTATELOR ............... 1. Organizarea muncii ....................................................................... Încheierea observației ................................................................. Datele disponibile la finalul observației ..................................... 2. Codificarea datelor de observație ................................................. Specificitatea acestui tip de codificare ........................................ Analiza exhaustiva ...................................................................... Codificarea restrînsă ................................................................... Integrarea notelor în raportul final .............................................. CONCLUZIE .......................................................................................... BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 5 21 24 25 25 27 29 29 29 30 32 34 35 36 37 38 40 40 41 43 45 49 51 51 52
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]