3,995 matches
-
închis și tare călduroasăOchii ei mari, castaniu ceva mai închis... XIII. AN NOU, de Stella Reeves , publicat în Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012. Afară pe cărare un sunet nou ciudat se aude În depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresare Pisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboară Pe geam privesc dar nimic nou nu mai zăresc E numai vântul ce vâjâie prin pom în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
anul vechi ce s-a sfârșit și cel nou ce a sosit! La Mulți Ani! vecină La Mulți Ani! la toți vecinii bucuri ... Citește mai mult Afară pe cărare un sunet nou ciudat se audeîn depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresarePisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboarăPe geam privesc dar nimic nou nu mai zărescE numai vântul ce vâjâie prin pom în crenguțeSau noua zăpadă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
pa ruski”. Vichente mă botezase Vidușa și mai aveam un cățel pe care-l găsise pe drum pe care-l botezase Tuzik, care ar suna tot cam rusește. Când l-a adus pe Tuzik, era un cățeluș cât un pisoi, speriat, flamand și șchiop de un picioruș. Avea ochi căprui calzi și prietenoși, era flocos, negru cu pete albe răspândite la întâmplare pe corpul lui firav. L-am căutat să vedem dacă este negru în cerul gurii, si in cerul gurii
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
faptă atât de odioasă! Lipsa pintenului cu rozetă de la cizma din piciorul stâng, cât și faptul că avea același cal alb, mi-a întărit convingerea că numai el poate fi ucigașul. Am făcut o criză și m-am prăbușit. Mama, speriată, s-a aplecat să mă ridice întrebându-mă ce s-a-ntâmplat. „Mi s-a părut că l-am zărit pe bandit, i-am spus.” „Unde este? Arată-mi-l să-l omor chiar acum, cu mâinile mele, zise mama
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
indicațiile mamei. Urcați în căruța acum goală, caii mergeau parcă mai veseli. Erau mâncați și bine odihniți ca și noi de fapt. Când am ajuns prin cartierul abatorului, o haită de câini s-a luat după Braica noastră și aceasta speriată s-a repezit în fugă pe o stradă din apropiere îndepărtându-se de căruță. Oricât a încercat tata să o readucă lângă căruță, aceasta nu a mai apărut, așa că am plecat fără ea spre casă. Eu plângeam de zor și
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
zeu!) mă veți găsi pe străzile mele sau dacă din politețe sau din binecuvântate pricini scrisul meu vă va ademeni mă veți găsi pe-aceleași străzi ce dau buzna în viața mea tremurîndă străzi fumurii străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății... Străzi ce înghit visele trecătorilor străzi pentru cei
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
Iezii și-au dat seama că e lupul și l-au primit cum se cuvine. Adică unul cu lingură de lemn, altul cu polonicul de ciorbă și altul cu matură. L-au alungat cât ai zice peste. Lupul a fugit speriat. S-a întâlnit cu capră: - De unde vi, lupule, precis ai fost la iezii mei. I-a vino tu la mine să te duc în pădure, să te leg de copac. - Lasă-mă coana capră că destul m-au alungat iezii
CAPRA CU TREI IEZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351546_a_352875]
-
clar văd lucrul acesta. Să aduci piatra de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, în clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă înfricoșez de puterea mea! ( oarecum speriat ) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? ( mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
de ori. Și de o infinitate de ori, acelei materii ce devenea creier universal nu i-a venit ideea că o dată și o dată se va stinge. Va deveni iar materie stelară. (respiră adânc, i se aude inima bătând obosită și speriată ) Să se fi îngrozit de ideea morții, și a materiei stelare, și să se fi revoltat ? Și după ce se va fi revoltat, să fi luat toate măsurile ca această întoarcere la infinit a clepsidrei să se fi terminat. Ar începe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sau acelui creier ce nu devenise creier universal încă. (ca și cum ar plânge, înspăimântat) I-a avertizat de răsturnarea clepsidrei, de posibilitatea morții, de spectrul revenirii la materia stelară. (tare) Și le-a spus, revoltați-vă împotriva clepsidrei! (urlând) Opriți-o! ( speriat, gâfâind) Și ei chiar au încercat lucrul acesta, însă nu s-a putut. ( urlând ) Nu s-a putut! Nu s-a putut! (după câteva momente) Doamneee, cât de greu îmi este! CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Și poate că de fiecare dată se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sigur. Să fiu liniștit. (mică pauză) Ce lucru uriaș, să fii liniștit, senin în fața universului ! (se întoarce. Observă dispariția domnișoarei Pagany) Unde ești? ( clipește des din ochi, se vede că este disperat) Unde ești ?? (respiră des, gâfâind) Ai plecat ? (arată speriat și mirat în același timp ) Poate că nici n-a fost...A fost doar amintirea ei, doar o părere...(tace câtva timp) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (împăcat) Bine că a venit. Îmi era dor de femeie...Mi-a făcut bine...M-a
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
colinele antice ale lumii de dincolo, și ce lumină este, și ce frumos este afară , pe coline, și voim mergeți pe colinele raiului...V-a ales Dumnezeu pe toate.... Și o văd și pe mama printre voi. Parcă ești puțin speriată, mamă...dar ești fericită. (ca și cum ar plânge ) Acum știu că ești fericită, mamă, și eu am fost ăla, Costache al tău, copilul care a fugit de acasă...și tu ai tremurat pentru el...(după un timp. Ridicându-și fața și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ceva... Nu e dor, e mai slab decât dorul, e ceva greu de descris (trupul i se contractă, își ridică fruntea, se uită ca la ceva care s-ar apropia venind din cer. Privește atent împreunându-și sprâncenele. E puțin speriat.) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : E porumbelul! De unde o fi? (mică pauză) Trebuie să fie un semn. Dacă e porumbelul înseamnă că e bine...(valurile mării se aud spărgându-se de țărm) VOCEA : Nu te bucura, Costache, nu te bucura. N-am venit
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
De judecată n-am însă de ce să mă tem... VOCEA : Greșești, Costache. Veșnic trebuie să ne temem de judecată. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Nu, Doamne, eu zic că omul nu trebuie să se teamă de judecată. VOCEA : (amenințătoare) Mă înfrunți? CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (speriat) Nu, Doamne, nu te înfrunt. Asta înseamnă că mă simt împăcat...Că sunt umil și că mi-am făcut datoria...Eu mi-am făcut datoria, Doamne! VOCEA : Nu ți-ai făcut-o, Costache... CONSTANTIN BRÂNCUSI : De ce , Doamne? Arată-mi... VOCEA
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
O patimă nebună când spui că mă iubești. Și inima îmi bate în piept atât de tare, Încât am sentimentul că sunt nemuritoare. Se poate să ai parte de dragoste în viață. Dar frenezia clipei o dată te răsfață! O ciută speriată răsare în cărare, Se duce să s-adape, că cerbu-i la izvoare. Acela e momentul în care procreează, Iubirea-i confirmată când iedu-și alăptează. ÎNTÂMPLARE Nu-i nimic întâmplător cât trăim sub Soare, întâlnirea noastă însă a fost o întâmplare
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
Acasa > Versuri > Farmec > AN NOU Autor: Stella Reeves Publicat în: Ediția nr. 731 din 31 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Afară pe cărare un sunet nou ciudat se aude În depărtare o veveriță hazlie dar speriată tresare Pisica curioasă, privirea spre geam îmi atrage Cardinalul roșu cu creasta lui mare și stufoasă Porumbeii adormiți ca la comandă toți zboară Pe geam privesc dar nimic nou nu mai zăresc E numai vântul ce vâjâie prin pom în
AN NOU de STELLA REEVES în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350825_a_352154]
-
oare aș putea eu să fac o baie, sau chiar să dau de o toaletă, căci iată, mă cam încearcă unele nevoi, de-ale noastre, femeiești... Era îngrozită deoarece pe pulpe i se scurgea „vârtutea” ducelui. Micuța contesă o privi speriată ca de moarte și-i spuse, sincer îngrijorată: - Sărmană ființă fără minte, cum adică, să te speli!? Cu apă!? Păi, tu nu știi că din cauza asta faci boli la cap de care mori în câteva zile!? Doamne, ferește-ne! Îți
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cât o lingură din lemn. Seceta pustiitoare din anul precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută speriată, strângea cu duioasă stângăcie copila la sânu-i fraged. Neliniștit, tatăl, încerca o întreagă gamă de emoții și lăcrima la gândul c-ar fi putut s-o piardă. Își ștergea pe furiș lacrimile ce-i luminau ochii de jad și șoptea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
zică nimic . * * Eu nu aveam de grabă . Se deschidea la 9, unde aveam o treabă . Așa ... inopinat, domnul vrând să plece, s-a ridicat . În doi pași, până la ușă, a fost prins de mână ca o păpușă . A-ntors capul, puțin speriat - (momentul fix pentru un scurt sărutat) -. Patroana, o doamnă foarte galantă, se-ntinse peste umăr și-l mai sărută o dată . Insul ieși . Ea, mulțumită, se-ntoarse la masă . Ochii-i jucau umezi de bucurie, cum, totdeauna, se-ntâmplă la orice
CLIENTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351634_a_352963]
-
Ce vei vedea...nu va fi ușor, să alegi » îl avertiză bătrâna. Îl cuprinse o amețeală puternică, i-se tulbura vederea. Cauza era fumul înecăcios, pătrunzător, ieșit din camera roșie. Nu vedea decât dărâmături, oameni cu haine rupte, murdare, umblând speriați, unii plângând după persoane dispărute. « Isuse, ce se întâmplă ? Război ? » A văzut echipajele de salvare, nu mai făceau față, ajutând răniții. Doi copii cu îmbrăcămintea zdrențuită, murdari, fugeau după medicii care se grăbeau cu bolnavul pe targă, spre salvare. -Tata
MAGAZINUL DE ANTICHITĂŢI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346594_a_347923]
-
dormit așa, o noapte întreagă, cu vise în care să fiu fericită. Opresc telefonul și mă strecor spre bucătărie. „Sforăilă” nu bea cafea. Mă surprinde la comp... “Madame, ai putea fi acuzată de sechestrare de persoane!” „De cine?” mă întorc speriată. “De cei 27 de apelanți!” zice zâmbind. „Așa bine am dormit...Nu știu cum a trecut noaptea. Dacă mergeam la club, azi eram rupt la fotbal...Și sunt atacant!” Ninge...ninge ca-n poveste! Cum să-i spun lui „Sforăilă” că mi-
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
avem și noi socotelile noastre ... Sigur că avem în vedere să ... -Nu, dragilor, asta-i mentalitate comunistă. La treabă și ... -Adică, nu pricep, s-a impacientat Malaghenia: ne dați ordin să ... avem copii? -Ei, fereasca-ne Bunul și Luminatul!, păru speriată mătușa Parmenica. Iar unchiul completă imediat: eu, cu Parmenica, ne-am gândit că ar fi cel mai bine să-i înfiați pe nepoței, ce ziceți ? Sunt mari, cuminți... -Toți trei ? am strigat fără să vreau. -Apoi, nu se cade să
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
au invadat fața și nu am mai văzut nimic. Când m-am șters, mi-am dat seama că nu am mulțumit pentru dar. Și iar am plâns amarnic. Din plâns m-am trezit în brațele mamei mele care mă întreba speriată ce am visat. Și am început să povestesc. Și pe măsură ce povesteam, mama se lumina la față. Deși se vedea că este fericită, i-au dat și ei lacrimile. - De ce plângi, mamă? - De fericire, dragul meu...Tu l-ai visat pe
VISUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351204_a_352533]
-
dă târcoale dar și-al mamei dor Oare, ea, pe unde-i, ce liniște are? Părăsit în stradă, crâncenă durere... E micuț, plăpând, n-are nici o vină El așteaptă, încă, doar o mângâiere Ura mamei n-o vrea fără de pricină. Speriat și singur cere ajutorul Nimănui nu-i pasă, nimenea nu-l vede E doar un gunoi - își spune trecătorul, Doar luna-i zâmbește... ea ce îl mai crede... Lacrimi curg din ochii triști în noaptea rece Nimic nu mai simte
OMAGIU MAMEI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345548_a_346877]