2,733 matches
-
război ale generalului Antonescu, în legătură cu Uniunea Sovietică”, de asemenea „procentul de mobilizare militară și economică în România” sau ce unități militare sunt „destinate să rămână în Ardeal”. După dezlănțuirea ofensivei împotriva sovietelor, solicitările guvernului horthyst în materie de informații și spionaj s-au multiplicat pentru lt.-col. Szantay. Colaboratorilor săi direcți, Bagyani Francisc și dr. Kahle Frigyes (primul și al doilea secretar al atașatului militar), le impune un ritm susținut de lucru, cerând urgentarea buletinelor, sintezelor și notelor informative, ca să fie
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de agenți”. După recrutare, ei erau instruiți să acționeze „în grupuri mici de maximum 3 persoane”. Ca loc de întâlnire li s-a stabilit „bisericile reformate din Capitală”. Locotenent-colonelul Szantay avea frecvente deplasări și întâlniri cu persoanele racolate în solda spionajului maghiar din capitală. Cele mai dese le avea cu „evreul Mihalfy Adalbert, zis Berci”. Acesta „îi transmite informații importante”, fiind în același timp „în slujba spionajului anglo-saxon și al iredentismului maghiar”. Contacte intermitente avea cu Bittay, directorul Școlii reformate din
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Capitală”. Locotenent-colonelul Szantay avea frecvente deplasări și întâlniri cu persoanele racolate în solda spionajului maghiar din capitală. Cele mai dese le avea cu „evreul Mihalfy Adalbert, zis Berci”. Acesta „îi transmite informații importante”, fiind în același timp „în slujba spionajului anglo-saxon și al iredentismului maghiar”. Contacte intermitente avea cu Bittay, directorul Școlii reformate din Str. Sf. Voievozi nr. 50. Pe 4 august 1941, este semnalat că, după o convorbire de o oră cu atașatul militar, Bittay i-a „remis mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
că era „nevoie de ajutorul fiilor ei de pretutindeni”. În notă informativă din 20 iulie 1941, trimisă de Ministerul de Interne către Ministerul Apărării Naționale cu nr. 5966, în vederea luării unor măsuri urgente, se consemna, cu surprindere chiar, că „agenții spionajului ungar/.../ își continuă activitatea, dirijați fiind” chiar „din lăuntrul Legației de atașatul de presă Fulopp și de Gyarfas Ladislau, corespondentul agenției oficiale” maghiare. De altfel, pentru acest lucru a fost atrasă atenția „în repetate rânduri” guvernului de la Budapesta. Agenții îndrumați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e. Contacte informativ/contrainformative ale Legației maghiare Membrii Legației maghiare, firesc, aveau contacte cu cei din legațiile aliaților Axei (Germania și Italia), fiind un prilej de schimburi informative și discuții ce deseori vizau relațiile româno-maghiare. În acest sens
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
menajamente. După cum rezultă din documentele de arhivă, activitatea informativă a Budapestei era atât de intensă și de consistentă asupra României încât era situată la nivelul celei dezvoltate de marile puteri ca de exemplu Anglia, U.R.S.S., Germania etc. IV. 3. Spionajul bulgar IV. 3. a. Revizionism și organisme informative bulgare Bulgaria reprezenta cel de-al treilea stat revizionist ce avea graniță cu România întregită, după încetarea primului război mondial. De fapt, frustrările bulgarilor au începutul o dată cu hotărârile Tratatului de Pace de la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
serviciile de informații străine, protecția propriilor informații secrete și a celor pe care le dețineau, a creat ea însăși, în anul 1930, o structură ce funcționa independent de celelalte, în cadrul comandamentului militar local din Rusciuk cu denumirea de Centru de Spionaj și Contraspionaj. Aceasta avea două secțiuni; una interesa domeniul militar, iar cealaltă domeniul politico-economic și social. La rândul ei, avea filiale în orașele Șiștov (corespondentul Zimnicei), Razgrad și Varna. Varna era considerată de către Secția de contraspionaj din Serviciul Special de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Ministerul de Interne De România, și mai ales de Dobrogea, se ocupa și Serviciul de Informații al poliției bulgare. Încă din anul 1925 a fost înființat o structură în Direcția Poliției, sub numele de Serviciul Special de Informații și Spionaj Militar pentru România sau pe scurt SSISMR-ul, al cărui sediu era la Rusciuk. În cadrul ei funcționau două structuri cu atribuții distincte. Una obținea și sintetiza informații de natură politică, economică și socială, pe care le înainta direct Siguranței Generale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
socială, pe care le înainta direct Siguranței Generale din capitala Bulgară. Aici mai exista serviciu special pentru informații privind statele limitrofe României. Cea de-a doua structură a SSISMR-ului colecta informațiile de natură militară, fiind specializată în acțiuni de spionaj; era coordonată de comandamentul garnizoanei Rusciuk. După ce erau obținute, informațiile erau trimise după verificare Biroului de informații externe din Marele Stat Major bulgar. SSISMR-ul acționa pe întreaga frontieră româno-bulgară, însă acțiunile cele mai ofensive le exercită în Dobrogea Veche
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pentru toată Dobroga și asupra sudului Basarabiei, unde exista o numeroasă comunitatea bulgară, cu scopul realizării acelui ipotetic culoar de unire între Bulgaria și Uniunea Sovietică. IV. 3. f. Racolarea și pregătirea agenților; modalități și acțiuni informative Prin agenții lui, spionajul bulgar urmărea în acțiunile informative date privind capacitatea de transport a căilor de comunicație românești, în principal cele din Dobrogea, ca și de pe întreg sudul țării. De asemenea, urmăreau cum era prestată aprovizionarea sudului României, inclusiv cea din Dobrogea și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
măsuri pentru intensificarea organelor menționate cu grupările iredentiste”. Faptul prezenta interes deoarece, cu cât ne apropiem de sfârșitul anilor 30 din secolul al XX-lea, autoritățile bulgare exacerbaseră acțiunile iredentiste purtate prin comitagii în zona Cadrilaterului, concomitent cu cele de spionaj, încât sudul României, dar mai ales în județele din întreaga Dobroge și chiar în București, încât practic erau infestate de agenți bulgari, la care trebuia să facă față comunitatea informativă românească. În anii 1939-1945, după cum preciza și Serviciul Secret/Special
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
România. Accentul în racolare era pus pe tineri proveniți din familiile care au părăsit Dobrogea și Cadrilaterul, dar și pe cei din România care, stimulați pecuniar sau sub acoperirea „vizitării” unor rude aflate în Bulgaria, pe timpul vacanțelor, frecventau școli de spionaj, iar o dată întorși pe teritoriul românesc erau obligați să pună în practică cele învățate. Totodată, Centrala spionajului bulgar din Sofia, îndeosebi „Secția pentru România primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
dar și pe cei din România care, stimulați pecuniar sau sub acoperirea „vizitării” unor rude aflate în Bulgaria, pe timpul vacanțelor, frecventau școli de spionaj, iar o dată întorși pe teritoriul românesc erau obligați să pună în practică cele învățate. Totodată, Centrala spionajului bulgar din Sofia, îndeosebi „Secția pentru România primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada 1938-1941. Paralel cu intensificarea activității de spionaj, Bulgaria se concentra și pe întărirea potențialului militar, ceea ce dovedea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
erau obligați să pună în practică cele învățate. Totodată, Centrala spionajului bulgar din Sofia, îndeosebi „Secția pentru România primiseră mulți dintre emigranții dobrogeni” pentru a urma cursurile speciale de informații de la Varna” în perioada 1938-1941. Paralel cu intensificarea activității de spionaj, Bulgaria se concentra și pe întărirea potențialului militar, ceea ce dovedea trendul ascendent al pregătirilor pentru acțiuni de revizionism ale statului bulgar. Frontul de Sud, principala structură informativă din Serviciul Secret/Special de Informații român, ca și structura din Secția a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din Secția a II-a a Marelui Stat Major român, monitorizau și gestionau toate aceste acțiuni informative ale bulgarilor într-un modul foarte strict și sub o foarte atentă observație, reușind să culeagă date și informații asupra întregului mecanism de spionaj bulgar, ca și asupra acțiunilor iredentiste, ale celor armate, înfăptuite de comitagii împotriva populației românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
românești, macedoneano-române și turcești de pe teritoriul dobrogean, acțiuni vexatorii, ce aveau darul să învrăjbească și să înrăutățească în mod artificial relațiile dintre două popoare, dând satisfacție puterilor europene revizioniste și argumentare în politica de penetrare în sud-estul Europei. Acțiunile de spionaj bulgar și de propagandă iredentistă se intensificaseră mult în anii 1938 și 1939 și datorită furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise 57 de milioane leva, reprezentând 85 milioane lei românești în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a informațiilor, structurile informative au trecut la aplicarea unor noi tactici. S-au dat instrucțiuni și fonduri unor agenți ca să se „profileze” pe unele culturi agricole, ca de exemplu cea de soia. O experiență asemănătoare găsiseră structurile informative românești la spionajul german, care organizase o activitate „productivă”. Prin acest gen de cultură se permitea existența unei întregi rețele pe anumite teritorii, din județele dobrogene și din Cadrilater, echipate cu stații de semințe, depozite de recoltă, de expediție și de transport. Potrivit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
echipate cu stații de semințe, depozite de recoltă, de expediție și de transport. Potrivit dictonului „afară e vopsit gardul înăuntru e leopardul”, așa și-a făcut apariția în România încă o societate de „cultivatori” de soia, care respecta planul de spionaj bulgar, de a grefa pe ea un adevărat serviciu de informații acoperit. Un astfel de cultivator a fost rezidentul „CC”, cu domiciliul în Silistra. Instruit de către atașatul militar de la Legația Bulgariei de la București trebuia să obțină prin aparatul său de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
timp „Atanase Chirilov” a lucrat fără a fi stingheri,t primind tot felul de misiuni în zona Dobrogei Vechi și mai ales în Cadrilater. În vara anului 1939, Serviciul Secret, care între timp implantase câțiva agenți în rețea, văzând amploarea spionajului bulgar, care nu mai putea fi tolerat, a trecut la arestarea rețelei aproape în întregime. Din documentele găsite cu ocazia cercetărilor Serviciul Secret/Special, s-a constatat „că proporțiile spionajului bulgar sunt îngrijorător de mari, cuprinzând nuclee în 36 de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care între timp implantase câțiva agenți în rețea, văzând amploarea spionajului bulgar, care nu mai putea fi tolerat, a trecut la arestarea rețelei aproape în întregime. Din documentele găsite cu ocazia cercetărilor Serviciul Secret/Special, s-a constatat „că proporțiile spionajului bulgar sunt îngrijorător de mari, cuprinzând nuclee în 36 de comune numai din județul Durostor și cu un total de 87 de membrii”. Organizația, al cărui centru era la Silistra, a fost anihilată. Tot cu aceiași ocazie s-a mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fost descoperită o altă organizație iredentistă, cu sediul în Brăila și cu o filială la Galați, care avea rolul de a forma o „punte de legătură între iredenta bulgară” din Dobrogea toată și cea din sudul Basarabiei. Alt caz din spionajul bulgar este cel al agentului „HC”,. care a primit dispoziții să treacă de îndată la refacerea rețelei distruse și la „crearea unui serviciu de informații în capitală (adică în București-n.n.), cu ramificații în țară și, mai ales, în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
condus de „At. C.” și se ocupa de organizarea activității informative în județul Caliacra, dar fără a neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste de pe continentul european, o activitate intensă de spionaj pe teritoriul românesc ar fi produs „încurcături de ordin politic” în sensul că
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste de pe continentul european, o activitate intensă de spionaj pe teritoriul românesc ar fi produs „încurcături de ordin politic” în sensul că „și-ar compromite tactica” adoptată după înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939. De acum, Bulgaria, beneficiind deopotrivă de protecția Berlinului și a Moscovei, un atu pe care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
adoptată după înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939. De acum, Bulgaria, beneficiind deopotrivă de protecția Berlinului și a Moscovei, un atu pe care România nu-l avea, îmbină calea presiunilor diplomatice, mai lesnicioasă în soluționarea problemei revendicărilor, cu acțiunile de spionaj. Problema diferendului pentru Cadrilater până la urmă a fost rezolvată prin presiunile făcute de germani asupra României (7 septembrie 1940). După această dată, acțiunile spionajului bulgar n-au încetat, însă nu mai aveau vigoarea și amploarea cu care pornise la sfârșitul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu-l avea, îmbină calea presiunilor diplomatice, mai lesnicioasă în soluționarea problemei revendicărilor, cu acțiunile de spionaj. Problema diferendului pentru Cadrilater până la urmă a fost rezolvată prin presiunile făcute de germani asupra României (7 septembrie 1940). După această dată, acțiunile spionajului bulgar n-au încetat, însă nu mai aveau vigoarea și amploarea cu care pornise la sfârșitul anului 1937 și până în prima parte a anului 1940. IV. 4. Monitorizarea informativă a războiul italo-grec de către serviciile românești Renunțarea lui Hitler la planul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]