4,031 matches
-
Acasa > Poezie > Amprente > CHIP ANGELIC/ REVELION/ ORAȘUL AMORȚIT Autor: Cristina Mariana Bălășoiu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Chip angelic Negru pictează albastru sub arcada sprâncenelor, genele se arcuiesc pe spate, luminițe argintii dansează pe retină croind piruete în patinaj artistic, crema de pe față lucește precum gheața sub greutatea patinelor obrajii roșii ca doua tribune antrenează flacăra iubirii. Coregraful este premiat cu luciul din buze. • Revelion
ORAȘUL AMORȚIT de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362763_a_364092]
-
ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele și verii mei ,,de la țară”, gata să-mi intre în voie, de zilele petrecute pe malul mării la Tuzla, cu nu mai știu ce
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
el atent pe Alina și pe Ionuț și îl amuza oarecum acest lucru. Ionuț era la fel de înalt ca Mihai, vopsit blond și avea părul lung până peste umeri, prins în coadă. Era slăbuț, avea ochi căprui cu gene lungi, cu sprâncene negre și frumos arcuite. Nasul îl avea drept și buzele roșiatice îi ascundeau pentru moment o dantură perfectă. Era îmbrăcat într-o pereche de jeansi negri și într-o cămașă albă pe față. Spatele cămășii era îmbrățișat de un palmier
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
cealaltă. - Începeți să aveți lucruri în comun! Hmm ... femeile! În permanență, nemulțumite și nehotărâte. - My lord, nu sunt nehotărâtă! Din contra. V-am spus sincer, că nu am pregătirea necesară. - Îmi comentezi hotărârile, domnișoară? Sau mi se pare? Ridică din sprânceană. Atitudinea asta o înfuria mereu. El știa. Îi plăcea să o tachineze. - Sire ... - Tată, o să-i acordăm tot sprijinul necesar în aceste treburi! vorbi Leon. - Serios? Bine, domnule filozof. Îți iei angajamentul? Lordul glumea. Leon era serios. - Desigur! făcu semnul
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
bal îmbrăcată că o pasăre tristă, în culori cenușii. O pictoriță are idee despre ce vorbesc. - La bal? Eu? Un fior rece îi șerpuia pe spate. - Desigur! E singură ocazie când îți poți invita un partener. - Dar ... Joseph ridică amândouă sprâncenele: - Dar? o îngână. Alma era încurcată și rușinată. Îi ridică mai mult bărbia și o privi de aproape. Îi aștepta cu nerăbdare răspunsul. - Nu am partener. Și nu este locul unei guvernante, la un bal de aemenea anvergură. - Al unei
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
MIHAI MANOLESCU CONSTANTIN MIRONESCU ADRIAN MUNTEANU GEORGE L. NIMIGEANU GEORGE ROCA PAULA ROMANESCU ................... În ultima vreme apar multe cărți bune sau mai puțin bune, iar promovarea lor se face, adesea, în cercuri restrânse. Sponsorizările, atâtea câte sunt, se fac pe sprânceană și cu o dezolantă zgârcenie. Rar se vede câte un act de mecenatism din partea unor primării sau oameni de afaceri. De aceea, cartea apare greu, ca iarba sub piatră, dar apare, totuși, datorită unor oameni inimoși, îndrăgostiți de cultură, inițiatori
SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL 13 ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352901_a_354230]
-
te văd, să-ți aud replica în asemenea momente, tare-aș fi... îl zgândări Papa. -Nu vă spuneam la început că prin ea mi-am dezvăluit o ipostază nebănuită nici de mine, cu atât mai mult de voi, cunoscuții?! ridică sprâncenele a mirare Babacul. M-am transpus în atmosfera creată și m-am pomenit, culmea, replicând un lamento rostit printr-un dicteu automat, pe care ea, cu o memorie uimitoare mi l-a repetat, citindu-mi-l a doua zi de pe
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Acasa > Impact > Relatare > CIREȘE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Pe sub sprâncenele stufoase crescute ca niște streșini deasupra ochilor, Bunu privește livada umbroasă. Căldura copleșitoare nu l-a alungat încă de pe băncuța lui îngustă, sprijinită de gardul din lemn înnegrit. Vara sângerase din greu prin cireșul înalt. Trecuseră peste nouăzeci de asemenea
CIREŞE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352997_a_354326]
-
felicitat familia Nicolae pentru cei douăzecișișapte de ani de căsnicie! Probabil în acel moment tocmai aprecia vârsta doamnei în cauză... A fost momentul în care a avut răgaz să-și încrucișeze privirile cu ale soției și să ridice ușor din sprâncene. După numai trei minute, bărbații au rămas singuri. Doamnele au plecat să-și refacă fardurile ușor deteriorate "de râs și transpirație", după cum a susținut doamna Mihaela. În clipele următoare, în separeu s-a lăsat o liniște mormântală. Fănel rămăsese în
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
mea, dacă pictorul Romeo Niram nu mi-ar fi pus sub ochi ecuația energiei sub o nouă paternitate: „Brâncuși: E=mc2”. Puteam scrâșni printre dinți, puteam zâmbi zeflemitor sau cu un aer de generozitate paternalistă, puteam să ridic savant din sprâncene sau să bâigui vreo silabă cu iz anecdotic ― zarurile fuseseră aruncate. Așa că, neavând încotro, m-am întors, ca pe vremuri, la lecție. Într-o astfel de situație, socotesc de mare ușurare povața lui L. Boltzmann (pe care Einstein îl citează
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
din stadionul părăsit). La limită, se ajunge la dezarticularea logică a limbajului însuși (nu doar a referentului), la ipostazierea și etalarea discursivă a demenței, potrivit unei poetici pseudo-parodice, postmoderne, susținute de aserțiuni precum: “Oamenii sunt bolovani ruinați dar în singură sprânceană ademenesc, ostașii cerți ai furtunilor și idioților. Te foarte mulțumesc cu o remușcare” (Singurătatea vede acoperiș jos). Se pot decela, totuși, trei modalități (cel puțin) de a evada din acest infern, din această mlaștină sinistră. Trei modalități ne-echivoce. Una
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
Da și da, doamnă, nici o problema. M-o descântat bunica, am vizitat medicul de familie, am ținut regim și am dat tot ce-i mai bun din mine (la propriu)! - E bine... doamna se uita în oglindă, apoi își ridică sprâncenele, uitându-se la fată. Îmi arunc privirea către fața ei, dar doamna îmi întrerupe procesarea informației, țipând: MĂRIE! - Ha?! Da, doamna! Maria era speriată, trăsăturile faciale trădând-o. Avea o aluniță mică în dreapta gurii, buze mici, roșii (Probabil din cauza frigului
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
în romană. - Pot intra?, am reîntrebat eu, acum în limba celui de după ușă. - Da, așteaptă puțin, tinere. Ușa s-a descuiat, apoi s-a deschis, o figură familiară ițindu-se de după ea. Un om înalt, cu un zâmbet ușor, părul unsuros, sprâncene și mustață groasă, m-a privit cu confuzie. - Arăți ca un miner cu prea mult timp la dispoziție. Ai scris ceva pe bluză, frumos! avea dreptate, într-un mod sau altul. - Da, aaa...eram surprins. Foarte surprins. Cel din fața mea
UNIVERSURILE PARALELE NU ȚIN DOAR DE EINSTEIN! de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353951_a_355280]
-
Acasa > Poeme > Devotament > AȘTEPTARE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Adăst iubire, rătăcită în flori de salcâm galben, răsărit în căușul palmelor tale. Liră pitită sub sprânceana nopții, cântă-i pietrei ce rămâne, sub unduirea cristalină care trece năvalnică, purtându-mi povestea în mici cascade, învăluind-o-n uitare! Soarbe-mă-n setea-ți de viață, măsoară infinitul în cuvintele ce îți mângâie timpul, fragmente fără sfârșit
AŞTEPTARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353979_a_355308]
-
ales pentru spiritul inovator al acompaniamentului contemporan. O modalitate prin care sprijină, astfel, tinerele formații... Benone s-a bucurat de un succes deosebit de-a lungul timpului...”. Unii, slavă Domnului, puțini, se uită la cântecele maestrului Benone Sinulescu pe sub umbra sprâncenei, cu un sfert de ochi, așa ca vulpea la struguri și spun că artistul ar fi vătămat folclorul românesc! Când capul cuiva calcă în locul tălpilor, nu e cu ce-l încălța, iar pe jos e mizeria lumii (de aceea va
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
acum cunoștință. - O, Doamne, cum așa? Eu, până acum, chiar nu te-am observat! Ina se uită pe furiș la Teo în timp ce îi îmbia să servească. Era un bărbat înalt, la 1, 80 m, arăta destul de bine. Avea ochii verzi, sprâncene stufoase, o frunte lată, părul pieptănat într-o parte, puțin lung și cu perciuni, a' la Elvis Presley, un nas potrivit, o gură cu buze subțiri și o dantură frumoasă. Chiar îl plăcea și se gândea cum de nu-l
CUNOŞTINŢE (CAPITOL DE ROMAN) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352646_a_353975]
-
să cumpere ceva îmbrăcăminte.Intră în biroul lui Mache și zise: - Bună Mache, ești cam scump la vedere! Așteptam să treci pe la atelierul nostru de covoare, pentru a ne saluta și bea o cafea împreună. Mache o privi sever pe sub sprâncene și-i spuse: - Bună să-ți fie inima! Nu am timp nici să respir. Mai am mult de lucru până când pun din nou, afacerea pe picioare. Cum mă mai liniștesc o să trec pe la voi. Ăsta este singurul motiv pentru care
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
o scutură ușor pe Annie : -Trezește-te! Am ajuns. Dezorientată, mătușa o privi, parcă nu o cunoștea: - Ce este ? Ce s-a întâmplat ? A venit regimentul cu soldați? - Da, să-ți aducă sticluța cu lichior, găletușa și coșulețul! ridică ironic din sprânceană, cumnata sa. - Uf, am sosit acasă, coborâ precipitat Annie. Se repezi în casă, strigând : - Pregătiți baia! Vreau baie! Fugea că o rață grăsună. Alma intră în conac, îi amorțiseră picioarele. Dorea să se spele și să doarmă. *** Verifică în camerele
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
stejar. Chiar și așa, prezența lui îi încurca gândurile. Prea multe amintiri și întâmplări se învălmășeau în mintea ei. - V-am promis, că mă voi gândi la propunerea voastră, my lord. - La care, din ele, te referi? ridică ușor din sprânceană. O tulbura oarecum dialogul cu subînțelesuri. Știa că el o tachina, fără să-i aducă vreo ofensă. -Te ascult! se rezemă comod de scaunul cu spătar înalt. Femeia trase aer în piept. - În primul rând, țin să va mulțumesc pentru
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
ofițer din armata regală ... cum altfel? Mătușa Annie nu se dezmințea. - O să fiu Frumoasa din pădurea adormită, chicotea. - Am umila speranță că trăznaia nu include să te plimbe valeții cu patul prin sala de bal, mătușă Annie! ridică jovial din sprânceană, M.Joseph. Copiii râdeau cu poftă. Alma își găsi de lucru ca să nu i se observe zâmbetul reținut cu greu. - Dragul meu, carnetul de bal nu permite așa scenariu. Sunt o femeie de acțiune. Vreau să dansez. Baronul Briggs îmi
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
greu strâns în agrafe. Îl aranja inutil. Trebuia să facă ceva cu mâinile, nu avea astâmpăr. Cei mici își dădeau coate. Chiar și ei observau dilema guvernantei. - Sire, putem să ne retragem ? Mai avem unele treburi de rezolvat. Știti ... repetiții. Sprâncenele lordului se ridicară într-o mirare ironică. "Frumoasa adormită ... patul ... carnet de bal ... Briggs. Mătușa e dincolo de orice tipar”, se amestecau gândurile Almei. - Sire, șopti gâtuit. M.Joseph aplecă urechea spre, prefăcându-se că nu a auzit. -Ascult, domnișoară ! Era
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
niciodată. Din aproape, puteai să observi că are o fizionomie plăcută. Avea o față lungă cu frunte înaltă, iar de sub frunte se vedeau doi ochi mari și cafenii, umbriți de gene negre și lungi. Deasupra ochilor trona o pereche de sprâncene stufoase și arcuite. Mai avea un nas drept și-o gură cu două buze roșiatice și frumoase. Obrajii bucălați și-o bărbie cu gropiță ce nu le observai prea bine de la distanță, datorită mizeriei ce-o avea pe față și
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
precum am stabilit?interveni Laura chicotind. Aici este terenul tău. Nu m-ar deranja, dar prefer un loc retras, cu puțină lume, cu protocol obișnuit sau... deloc. - Protocol lipsă? Unde crezi că s-ar găsi așa ceva în Sinaia? ridică el sprâncenele zâmbindu-i șăgalnic. - Unde? ... La vila în care stau eu. Gazda poate primi comanda, iar preparatele ei sunt excelente. În plus, nu ne deranjează nimeni și... - Și cum rămâne cu „terenul neutru”, precum am stabilit? întrebă Iustin râzând cu poftă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
se gândea uneori că i-ar plăcea să fie mai slabă ca alte fete. Avea o față plăcută cu frunte înaltă și ochii albaștri-verzui, umbriți de niște gene negre lungi și întoarse cu rimel. Deasupra lor tronau o pereche de sprâncene frumos pensate. Nasul drept, împreună cu buzele cărnoase și rujate ieșeau în evidență alături de obrajii rozalii, ce dădeau fizionomiei sale o strălucire aparte, datorită ochilor săi. Înaintă spre băncile și tufele de trandafiri din față și trecu pe lângă una din ele
PRIMA PARTE de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353654_a_354983]
-
România. Am să vă explic că să înțelegeți de ce îmi e puțin greu să mă adaptez. Aici o cosmeticiană face tot, mai puțin ce ține de păr. Și anume manichiura, pedichiură, epilat, tratamente faciale, corporale, masaj facial și corporal, machiaj, sprâncene pensat vopsit, vopsit gene, epilat peste tot... adică de toate... Și aici se învața pe nivele și se începe cu manichiură și pedichiură, deoarece acestea sunt de bază aici, și ce e mai ciudat e că nu se folosește foarfeca
JURNAL LONDONEZ (4) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354076_a_355405]