1,895 matches
-
Dacă vreți să vizitați satul, cred că trebuie să angajați un ghid! Nimic nu mai este cum a fost cândva. Noroiul a fost înlocuit cu asfalt, căruțele cu cai au fost înlocuite cu mașini de teren sau microbuze, stupii și stânele de oi au dispărut în totalitate odată cu pășunile. Dar casa în care am locuit noi, mai există oare? Ai văzut-o? Cum o fi arătând? Chiar vreți să aflați? În momentul de față chiar la ea mă gândeam. Nu am
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
munte, sus de tot, de unde / Se văd ruinele în lună..." Tot felul de semne mnemonice (în Iernând în munți) trimit din concret în transrealitate; privirea unifică pământ și cer: Zăpezi iernând în munți. Compacte turme, În sine-nghesuite, ca în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci lupi amușinându-le pe urme. Iar pe deasupra, transhumând prin spații Împrăștiate, cu berbeci greoi Ce par să tragă timpul înapoi Cirezi cu mult mai mari de constelații. Morții inexorabile i se opune ciclic vegetalul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se lingeau pe bot, adulmecându-ne laolaltă cu prada. Din depărtare, tălăngi atârnate de gâtul oilor răsunau cu putere. Turmele acopereau pășunile care se revărsau din vârful muntelui. Spre amurg, ciobănașii își mânau mioarele și mieii, la înnoptat. Ajunși la stâne, aprindeau focul și doineau din fluier. După ce își cântau tristețea singurătății, se uitau cu luare aminte spre cerul de deasupra lor. Fețele li se luminau sub razele lunii, dezvelind niște chipuri de îngeri rătăciți prin creieri de munte. Pe obraji
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
citim "Lacul lui Leon, dominînd culmea Ipoteștiului, evocată în Sara pe deal" (foto Augustin Z. N. Pop)53. Aici mai este o greșeală, pentru că în Sara pe deal e vorba de Dealul Crucii, pe coasta căruia, acum un secol, erau stînele, iar culmea de deal goală, din fotografie, era cu pădure. Toponimul Balta lui Leon cere o mica explicație. Dumitru lui Gheorghe Pufu, din Ipotești, s-a căsătorit, la 24 ianuarie 1904, cu Marina Lercă, din Cervicești. Cînd Pufu a vîndut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țigancă, slujnică; îi prindea iar și-i băga în boștera unui nuc bătrîn. Cînd afară se încălzea bine, șerpii ieșeau din boșteră și se întindeau pe crac, ia soare... Cînd le era dor de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zădar, cu Mihai, nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru Gireadă, în iunie 1839 dar mai mult umbla hoinar prin pădure. Era pădure frumoasă, pe atunci..." 30. "Scump la vorbă, mergea totdeauna privind în pămînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lung; mamifer; mascul; meșteșug; mic; milă; mitocan; moșul; muget; mulți; muncă la cîmp; mustăți; muu!; necinstit; needucat; neghiob; nerușinat; netot; nițos; noapte; ofrandă; ou; parcare; pășune; pisică; poartă; Ponta; popă; porc; președinte; prostime; rage; ratat; rămas; răule; răutăcios; rural; soarta; stînă; suferință; sunet; taurine; Texas; toreador; tractare; tot tu; țara; țară; la țară; țăran; ură; vaci; vară; Victor; Vlad; voce; vulgaritate; zimbru (1); 783/ 171/54/117/0 braț: mînă (235); putere (46); puternic (33); corp (27); membru (26); ajutor (25
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); vaca (3); acru (2); bio (2); de burduf (2); calciu (2); coș (2); mic dejun (2); Franța (2); gaură (2); machidon (2); moale (2); mucegăită (2); de oi (2); plăcere (2); proaspătă (2); pute (2); salam (2); salată (2); stînă (2); șoareci (2); de vaci (2); veche (2); verde (2); acasă; acră; albastră; alergică; animal; animale; aperitiv; ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
friguros; frumos; fufaică; gaură; Ghiță ciobanul; haină de blană; haină de iarnă; hăinuță; îmblănit; îmbrăca; joc; să joc; mantă; maro; măsură; meseria cojocarilor; mînă; nașpa; de noroc; oi; plouat; poloboc; portocale; profesor; protejare; rupt; sacou; sat; scoarță; siguranță; stan; stat; stînă; straie; din strămoși; subțire; suman; șapcă; tradiții; trib; trist; urît; vestă din piele; vișiniu; vremuri trecute (1); 793/133/54/79/0 colac: salvare (136); pîine (100); apă (51); mare (49); pomană (29); rotund (27); de salvare (24); pupăză (21
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paie (23); pădure (19); sărăcie (19); munte (14); bordei (13); cabană (13); cocioabă (13); lemn (12); cort (11); sărac (11); deal (10); sat (10); mică (9); cîine (8); pasăre (6); acoperiș (5); cîmp (5); cușcă (5); mare (5); natură (5); stînă (5); stuf (5); veche (5); ascunziș (4); casă mică (4); copilărie (4); loc (4); singurătate (4); căruță (3); familie (3); iarbă (3); încăpere (3); oi (3); din paie (3); pămînt (3); refugiu (3); trib (3); vacanță (3); vilă (3); acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră (1); 787/222/66/156/0 colț: casă (38); ascuțit (36); perete (31); cameră (27); dinte (26); ungher (25); unghi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
parte; ca piatra; plăcut; plat; plop; politică; poloboc; Popa Alexandru; prieten; privilegiu; fără probleme; prost; puțin; rar; rău; respect; responsabilități; restanță; rigid; rigla; sănătos; scîndură; scurt; senin; sigur; siguranță; sinceritate; singur; sistem; soare; societate; specializare; spre; stare; statuie; stejar; sticlă; stîna; stînga; stradă; strănut; strîmbă; strîmt; student; subțire; școala; școală; șofer; șosea; tare; tata; temei; teorie; tot; treaz; trufaș; la țintă; ceva uniform; universitate; vamal; viață; la viață; viteză; voie; voință; vorbă; de a vorbi; de vot; zigzag (1); 752/242
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); colț (2); curaj(2); de mare(2); devotament(2); dinți(2); doctor(2); fricos(2); frumos(2); gri(2); Haki(2); iepure(2); lider(2); mîncare(2); munte(2); mușcătură (2); păr(2); sălbătăcie(2); singur(2); sînge(2); stînă(2); strigăt(2); șef (2); viclenie(2); Adrian; agățos; agresie; agresiune; agresiv; agresivitate; agresor; alb; alfa; animalele; arhaic; așteaptă; atenție; auuu; bătăuș; bine; blană aspră; canistră; capra cu trei iezi; capră; ceartă; cruzime; dinte; dog german; drăgălaș; droguri; dureros; dușman
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ființă; flori; îi este foame; foc; frumusețe; fură; furie; gașcă; găină; gălăgie; groază; hapsîn; harță; hoț; indiferență; inimă; instinct; ispită; istorie; înfometat; înfricoșător; înșelător; jivină; lacrimi; leș; lobo; loialitate; lulea; lup; luptător; mascul; măreț; mister; mîrîit; moarte; de munte; munte, stînă, oi; murdar; mușcă; Naski; natură; nădejde; nărav; ochi; pact; în pădure; păduri; pervers; producător; rănit; răutăcios; recul; rege; restanță; Roită; Roma; rupt; schimbare; sfîrșit; sfîșie; spaimă; spirit; superb; șacal; șmecher; șoc; trădare; turbat; turmă de oi; uniune; urlătură; veste; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
6); de Paște(6); frumos(5); nevinovăție(5); puritate(5); capră(4); cioban(4); drăgălaș(4); gustos(4); ieduț(4); milă(4); primăvară(4); pui(4); sărbătoare(4); blăniță(3); drăguț(3); firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic; scriitori; sculptat; sculptată; sculptor; sedentar; sincer; singur; slăvit; soclu; stabilitate; stagnare; stană; statornicie; stîlp; stînă; stricată; SUA; Ștefan; talent; tezaur; timp; Traian; trăinicie; urît; vacanță; veche; vechi; a venera; Venus; veșnic; veșnică; Vieru; vîrf; voluminoasă; vremelnic; zeu (1); 782/273/92/181/0 stăpîn:șef(155); sclav(44); rege(25); putere(24); cîine(21); boss
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spre mizerie spirituală” (16 iulie 1973 Ă 505). În legătură cu România, în Cioran vibrează încă doruri greu de reținut. La un moment dat, vede o mică fotografie pe spatele căreia scrie Văcălai. Comentează: „Se văd niște brazi, multe oi, două, trei stâne, toate de un farmec extraordinar. E cu totul altceva decât rue de l’Odéon” (26 octombrie 1973 Ă 507). Să ne înțelegem: strada Odéon nu are nici o vină; o fată bătrână de 92 de ani îi mărturisește că nu se
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ce-om mai rămânea, / În goan-or să ne ia / Și-o să ne gonească / Pân` la pod de os; / Pod de os / N-a fost, / Da or să se facă / Tot din os de-al nostru. / Numai io-oi scăpa / Sub stână de piatră, / De cal bun călcată, / De biciu urzicată, / De voi-ncă mustrată!"142 Simbol solar, leul reprezintă renașterea, împrospătarea energiilor cosmice, "înapoierea soarelui".143 Prinderea și uciderea lui este o ofrandă adusă lumii întregi, reînvierea Soarelui și reluarea drumului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pre frate, / ce n-am mai văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văzut / de când m-am născut?!"188 Într-o baladă din Bucovina, soarele și luna își au obârșia tocmai în cununia nefastă dintre un frate și o soră: "Pe cel munte nant și verde / O stână de oi se vede, / Cu stâna cine era? / Constantin și soră-sa (...) Mult așa, soră, nu stau, / Haide să ne cununăm. Într-o zi de dimineață / Lenuța era mireasă, / La biserică s-adus, / Bătrânul popă le-a spus: / Haine sfinte-am îmbrăcat, / De aste n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și cocoșul cu găinile, pentru a le vesti timpul, dar având și rol apotropaic. Astfel, în concepția arhaică, datorită darului său de a cânta în momente de cumpănă ( de exemplu, la cumpăna nopții), cocoșul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Culcă-te, alină-te / Șarpele sugă-mi-te!" / Cel viteaz de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cojocului era condiționată de predarea unei oi la un centru de achiziții din Dobrogea. Atunci a început aventura cumpărării și predării oii necesare. După mai multe investigații ale fratelui meu, am aflat că am putea cumpăra o oaie de la o stână. Am plecat așadar împreună cu fratele, cu soțul meu și cu o cumnată în sudul Dobrogei, pe la stânile recomandate și am găsit să cumpărăm o oaie. Am luat oaia și am băgat-o în portbagajul mașinii noastre Dacia. A urmat apoi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]