1,802 matches
-
un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au văzut în București fundațiile foarte solid zidite până ce, prin marea stăruință a lui Constantin Esarcu, s-a pus la cale ridicarea actualei clădiri a Ateneului Român. Ateneul este ridicat pe fundațiile circului.152 Hotelul Athenée Palace a fost clădit relativ de curând.153 De aici și până la Piața Victoriei transformarea este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat țal-chelnerului pe prețul jumătate. Mai târziu, balurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d’histoire, tome XVIII, nr. 4, oct. dec. 1979, pp. 794-797). VII Presa va cere înființarea de bănci județene și urbane naționale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastră de exploatarea cămătarilor. VIII Presa va cere cu stăruință aplicarea legii rurale, relativă la împro prie tărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor statului, mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi. IX Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală a poporului. Presa va stărui pentru realizarea ei: ea va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu avea obiceiul stradei precum are cea de astăzi. De aceea marșul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate. Generalul Florescu era omul pasionat pentru organizarea armatei, el lucra în această direcție nu numai cu pricepere și stăruință, dar și cu o mare și sufletească pasiune. În luna lui august, în înțelegere cu ministrul de Instrucțiune Titu Maiorescu, intrat în guvern de câteva luni6, a dat următorul Regulament asupra instrucțiunei militare în școli. „1) Instrucția militară este obligatorie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de bune. Junimea română este studioasă, sățioasă de progres, pasionată pentru libertăți. O felicit, dar iată ce-mi permit a-i spune: Iubiți libertatea, nu aceea de azi, dobândită prin avânturi violente, ci aceea care se dobândește prin ordine, prin stăruință, prin progres susținut și care sin gură dăinuiește pentru că singură este meritată. Iubiți independența, amintindu-vă însă întotdeauna că pentru națiuni ca și pentru indivizi nu este nici o siguranță de a căuta buna starea sa aiurea decât în buna stare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe de o parte, își urma politica ei de protectoare a creștinilor supuși Turciei. Partidul liberal englez cerea Turciei să se modernizeze și să schimbe politica față de creștini; însă, pe de altă parte, nu vedea cu ochi buni agresiunea rusească. Stăruințele Angliei pe lângă Poartă erau motivate, în mare parte, din dorința de a înlătura intervenția armată a Rusiei. Franța, care era încă prea slabă spre a face o mare politică europeană, dar în care clocea dorul revanșei, visa, încă de pe atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin care trecea țara. În fine se asigură că ministerul impus la noi de înrâuriri străine în noaptea de 11 martie 1871 se clatină foarte serios, tot prin înrâuriri străine, negreșit. Se fac tot felul de combinări și se pun stăruințe pe lângă mai mulți bărbați politici.“2 Foarte interesant este articolul publicat în Românul de la 10 ianuarie 1876, sub titlul Basarabia și Dobrogea. Iată-l: „Citim în ziarul Le Monde [de la 15 ianuarie, în întâia parte a coloanei a treia a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Junimiștii se bucurau atunci de o nepopularitate foarte întinsă.12 În tabăra guvernamentală dezagregarea urmează: se anunță că generalul Florescu a demisionat de la Ministerul de Război 13, apoi la 16 februarie demisionează prințul D. Ghica de la președinția Camerei. Cu toate stăruințele puse de către Lascăr Catargiu în ședința publică, care conjura pe Beizadeaua să-și retragă demisiunea, aceasta refuză. A doua zi este ales președinte C. Brătianu cu 68 voturi contra 26 date lui D. Ghica. În urma acestei alegeri, Vasile Boerescu își
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
același timp, la articolele 4 și 7 aduce o gravă atingere suveranității României. Prin aceste articole România, ca și Egiptul și Serbia, sunt considerate drept provincii turcești.124 Guvernul întreprinde o puternică campanie de împotrivire față de pretențiunile Turciei și de stăruințe pe lângă cabinetele europene ale pute rilor garante. Cestiunea e serioasă și arzătoare. Camera și Senatul țin două ședințe secrete în care guvernul comunică stadiul cestiunii și întreaga situație politică. Apoi la Cameră, la 22 decembrie, se ține ședința publică în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
majoritate Beizadea Mitică, susținut pe sub mână chiar de liberali. Bosianu, deși ilustru jurisconsult, era acum bătrân și nu mai prezenta nici un interes partidelor. Afară de asta, Bosianu era un independent pe care nici un partid nu avea interes să-l susțină cu stăruință. Alegerile dau o mare majoritate guvernului, dintre fruntașii opoziției sunt aleși: D. Chica, Lascăr Catargiu, Vasile Boerescu, Manolache Costache, Petre Carp.24 Generalul Florescu, ajuns la paritate de voturi cu Ioan Brătianu la Colegiul I de Vlașca, este bătut cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
14/26 aprilie 1877, principele Carol a rostit obișnuitul mesaj al Tronului, alcătuit de astă dată de Mihail Kogălniceanu, în care erau sintetizate principalele îngrijorări ale națiunii române într-un moment de răscruce al istoriei sale. După ce mesajul preciza că „stăruințele noastre pe lângă marile puteri pentru recunoașterea și ca un drept a neutralității României au rămas fără succes“ se insista asupra izolării politice a țării noastre: „Într-o asemenea situațiune, România, abandonată de sprijinul altora, nu mai are să compteze decât pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de dreptate al Marilor Puteri garante, care de la Tratatul de Paris au luat sub scutul lor dezvoltarea individualității politice a României. Având plină încredere în energia și patriotismul guvernului, îi dă auto rizarea ca, cu toate greutățile, să puie toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și a asigura existența statului român, astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și națiunea, de sine stă tătoare, să poată împlini misiunea sa istorică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 110, 15/27 mai 1877, p. 3264. 51. Moțiunea, propusă de Dimitrie Ghica, asemănătoare cu aceea însușită de Cameră („Senatul recunoaște că starea de rezbel este creată României numai prin guvernul otoman... Are siguranța că guvernul va pune toată stăruința și va lua măsurile necesare spre a apăra teritoriul nostru și a asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o pozițiune politică bine definită și de sine stătătoare“ - „Senatul. Sesiunea extraor dinară. Ședința de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care să se stingă datoria statului pe 1876. Proiectul este combătut de un mare număr de deputați dintre fruntașii Partidului Liberal și specialiști în materie. Au combătut proiectul: Constantin Grădișteanu, Pake Protopopescu, Nicolae Ionescu, Pană Buescu, Gheorghe Cantili. Cu toată stăruința lui Ion Brătianu, care era și ministru de Finanțe, votul pentru luarea în considerație a proiectului dă 35 bile albe și 34 negre, deci votul nul. După ce proiectul a fost modificat, Parlamentul l-a primit.69 anul 1877 353 privind
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreți, dar treceți cât mai grabnic“.97 Telegrama era trimisă generalului Manu, care declară că nu se poate mișca decât dacă va primi ordinul de la guvernul român.98 Această atitudine foarte corectă atrase generalului Manu înlocuirea. Rușii au cerut cu stăruință aceasta, iar domnitorul Carol, spre a-și atrage bunăvoința țarului, sacrifică pe generalul Manu. Despre acest incident am mai vorbit.99 Trecerea armatei române era descrisă de ziarele din București în termeni înălțători și mișcători. Românii au trecut Dunărea pe la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la serviciul topografic al armatei, indica o singură redută și nu două, fapt care a provocat, după cum am arătat la locul cuvenit, mari pierderi unităților române, în valea numită apoi Valea Plângerii. anul 1877 385 Afacerea veni în Parlament în urma stăruințelor lui Nicolae Lahovary, tatăl maiorului. Într-o ședință a Camerei, Ion Brătianu respinge acuzarea adusă maiorului și-i aduce laude pentru priceperea și curajul său. Victoriile de la Plevna și eroismul dorobanților din Regimentul 13 de Vaslui inspiră pe Vasile Alecsandri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ramolească și era comun. De altfel nu cred să fi fost vreodată inteligent. Era un animal formidabil. Lunga domnie liberală îl redusese. Ras de mitropolitul primat, fără biserică unde să slujească, trecuse la liberali și trăia din mici samsarlâcuri și stăruințe. Un alt nume foarte răspândit în presa liberală era Ilie Geambașu. (Id., ibid., an. XXXV, nr. 11590, 15 ianuarie 1922, pp. 1-2.) Povestea lui Ionică Frumosu este reluată de Bacalbașa, într-o formă mai comprimată, în vol. III al acestei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
abundent de confidenți”, instruiți sistematic, din care s-au ridicat „eminenți colaboratori” ce au oferit date utile privind armatele inamice. Produsele școlilor de spionaj din Rusia sovietică aveau menirea „de a explora” armatele inamice și de a se ocupa „cu stăruință” de atingerea obiectivelor trasate de superiori. În același an, Biroul D.P.S.G. din Viena a transmis în centrală o analiză asupra Misiunii sovietice din capitala Austriei, devenită un „adevărat Quartier General de Război” prin activitatea extradiplomatică depusă în Balcani și, mai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali au fost chemați la Budapesta, unde li s-a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi drumuri. Cercetările efectuate pe teren au identificat pe corespondenții agenției „Duna Posta” și o parte din persoanele care lucrau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
maghiară și femeilor ungare căsătorite cu români. Cele din Ardeal, care au acceptat asemenea misiuni, au fost trimise în România sub pretextul de a-și vizita soții, dar cu sarcini informative bine definite. Serviciul de spionaj ungar a depus „mari stăruinți” pentru a afla și situația producției fabricilor din România, mai ales a celor care lucrau în beneficiul armatei. Aceste date au fost cerute oficiilor diplomatice, care au acționat prin „ungurii devotați”, dar și prin coruperea „cu bani mulți” a unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reușit să «coaguleze» Italia și Germania în jurul proiectelor ungare, iar U.R.S.S. nu a dorit decât să tragă de timp pentru a izola România și a obține, într-o perioadă variabilă de timp, teritoriile revendicate. Apariția Consiliului de Colaborare, prin stăruința unor elemente umane capabile și clarvăzătoare, a reușit să armonizeze și să eficientizeze relațiile dintre instituțiile sistemului de ordine și siguranță la nivel local. Regimul impus de regele Carol al II-lea la 10 februarie 1938 a fost analizat separat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armenian; i s-au spart geamurile casei. De la Motiers s-a refugiat la Neuchâtel și apoi, pe insula Saint-Pierre de pe lacul Bienne. Expulzat și de aici, pradă nehotărîrii, s-a dus la Strasbourg, unde a fost primit cu căldură. La stăruințele contesei de Boufflers, s-a reîntors (cu o învoire specială) la Paris. Neputînd rămîne aici, a acceptat invitația lui David Hume și s-a dus cu el în Anglia. Neînțelegerile cu Hume, pe care îl considera acum drept unul din
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ci ca o îndeletnicire plăcută. Desigur, acest lucru nu-i ușor de realizat. De aceea este nevoie de multă răbdare și de mult tact din partea educatorului: "La început lucrurile n-au mers atît de lesne, dar, cu răbdare și cu stăruință, (Gargantua) a ajuns să prețuiască plăcuta îndeletnicire a învățăturii, părîndu-i a fi mai mult o petrecere regească, decît truda silnică a unui școlar"88. Susținînd un învățămînt activ, plăcut, preocupat în aceeași măsură de educația intelectuală și de cea fizică
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
zelul depus de preotul Eftimie, învățătorul Hristache Popa și domnul Președinte al Comitetului școlar V. Chirug, care uniți strâns au putut pe de o parte îndemna pe locuitori să contribuie cu ce au putut, iar pe de altă parte, prin stăruința lor, au căpătat numeroase ajutoare de la județ, comună și casa școlilor. Ceea ce s-a realizat în acest sat evidențiază că se poate realiza prin unire (subrevizor școlar, indescifrabil). Munca asiduă a învățătorului Hristache Popa rezultă și din procesul verbal datat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu Uniunea Sovietică, a ajuns în conflict și cu Marea Britanie, dar și cu Statele Unite. La presiunea Moscovei, Londra s-a decis să declare război țărilor din orbita Berlinului, între care și României (6 decembrie 1941). La rândul său, România, la stăruințele Germaniei și Italiei, a declarat război Statelor Unite (12 decembrie), dar Washingtonul a ignorat această declarație venită din partea guvernului de la București. Cu toate acestea, într-un grup de apropiați, mareșalul I. Antonescu declara: "Sunt aliatul Reich-ului împotriva Rusiei, sunt neutru în
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]