1,248 matches
-
Practic, Europa se constituie din aluviunile unor istorii diferite. A Greciei antice, a Romei antice și a creștinismului. Și care "geografie"? Pe cât de unitar pare un continent cum e America de Nord, pe atât de pestriț e cel european. Ce au comun stafiile din Scoția, statuile reci, milităroase, țepene, din Stockholm, plicticoasa neutralitate elvețiană și ruinele grecești? Ce leagă nevrozele nordice și exuberanța italiană? Și ce-a mai rămas "european", după ce unii (în Est) ne-am "asiatizat", până la un punct, iar alții (în
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să simt căldura. Tabla mașinii arde. Am intrat în "Valea Morții". Lumina, violentă, are ceva funebru. Probabil, așa ar arăta lumea după un dezastru nuclear. Doctorul ne atrage atenția asupra unor pete albe de pe un platou. Ne vorbește despre "orașe stafii". Orașe întemeiate pe vremea febrei aurului și părăsite mai târziu. Nu mai locuiește nimeni în ele. Casele s-au ruinat, din cele mai multe n-au rămas decât temeliile. Mă stăpânește o impresie insistentă de catastrofa geologică, de neputință a civilizației. Tot
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Dar știi ce se petrece în sufletul ei? Habar n-aveți, cu toate că o cunoașteți de totdeauna. Și nu bănuiți tragedia ce s-a întîmplat între noi doi? Și că Ioana îmi vorbește foarte des de moarte? Tot atunci, ca o stafie, a apărut Ioana. Am leșinat. Când m-am dezmeticit, Ioana a explicat: - Am stat la mare mult timp, fără să-mi dau seama cum a trecut timpul. Nu v-am auzit strigătele din pricina valurilor. Viky a început să povestească amuzată
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
în apropiere, cum era și câmpul de luptă unde clanurile Asai și Asakura ținuseră piept clanului Oda, transformându-se în munți de cadavre. Cu gândul la acele ruine și bătălii trecute, se putea înțelege că frumusețea peisajului răsuna de vaietele stafiilor. Mitsuhide stătea ascultând sunetul ploilor de vară timpurie și amintindu-și. Între timp, Mitsuharu se afla într-o ceainărie mică, privind focul din vatră și ascultând sunetul vesel al apei care fierbea într-un ibric de ceai făcut de meșterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
am încercat. Nu-mi aminteam prea multe, după care au mai dat buzna și toți tipii ăștia... Așa că eu și măseaua mea cariată ne-am acordat câteva ore dureroase de televizor - am rămas în fața ecranului buimac și mormăind ca o stafie ancestrală, stoarsă de atâta bântuit, trecând de la sporturi, seriale de duzină și reclame la știri și la lumea ailaltă. Cea mai bună a fost o emisiune de divertismente prezentată de un comic veteran, trecut bine de a doua tinerețe încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
lor, nu prea visaseră ei la așa ceva. Și pro fitau din plin. „Have you met the countess yet?“ Care contesă? Cum, încă nu-mi spuseseră neno rociții („those buggering bastards“) de poeți irlan dezi? Cas telul din Annaghmakerrig avea o stafie, atestată de zeci de mar tori și cu patalama în regulă. Nu văzusem diploma la etajul doi, înrămată pe peretele dinspre nord? Nu, n-o văzusem. „Hm... well, it’s a long story, I’ll try to make it short
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
oamenilor insenm Dunga negrului mormânt Cerul sus visează stele Oamenii visez-amor Vântul care acu muge Noaptea cântă Printre valuri se frământă Cu lungi țipete d-amor... Somnul e surâsul morții Tuturor noaptea zâmbește Mie nu Căci acum tu [2chemi]2 stafia-mi Printre zidurile ruinei. (p. 253) , v Când luna se-namoră d-o stâncă sură ceasornic * Luna și amorul c-un nour de aur sub nourii negri (p. 257) 28 Rugați cerul ca să ia nourii din capetele omenimei sorbindu-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tinere și frumoase au murit, dar uite că șifonierul a rămas, și acum valorează mai mult ca oricând. Un parazit care-i supraviețuiește gazdei. Un prădător mare și gras în căutarea următoarei cine. Prin labirintul ăsta de antichități, zice, bântuie stafiile tuturor celor care au avut cândva mobilele de-aici. Ale tuturor celor îndeajuns de bogați și de împliniți cât să vrea s-o și arate. Porcăriile astea decorative uite că au supraviețuit talentului, inteligenței și frumuseții lor. Nimic nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
actriței Natasha Wren. Scoate cu amândouă mâinile o inimă strălucitoare și roz, zicând: Acest pandantiv de beriliu de șapte sute de carate i-a aparținut reginei Maria a României. După cum ar zice Helen Hoover Boyle, în mormanul ăsta de bijuterii trăiesc stafiile tuturor celor care le-au avut cândva. Ale tuturor celor suficient de bogați și de plini de succes încât să vrea s-o și dovedească. Porcăriile astea decorative au supraviețuit și talentului, și inteligenței, și frumuseții lor. De succesul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cuvine, zice. Grecii știau că morții neîngropați sunt spiritele cele mai neodihnite și malefice. Și Helen zice: — Mai taci din gură. În timp ce străbatem Virginia de Vest, Pennsylvania și statul New York, Helen zice: — Îi detest pe oamenii care spun că văd stafii. Nu există stafii, zice. Când ai murit, mort rămâi. Nu există viață de apoi. Oamenii care spun că văd stafii nu vor decât să fie în centrul atenției. Oamenii care cred în reincarnare nu fac decât să-și amâne viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
știau că morții neîngropați sunt spiritele cele mai neodihnite și malefice. Și Helen zice: — Mai taci din gură. În timp ce străbatem Virginia de Vest, Pennsylvania și statul New York, Helen zice: — Îi detest pe oamenii care spun că văd stafii. Nu există stafii, zice. Când ai murit, mort rămâi. Nu există viață de apoi. Oamenii care spun că văd stafii nu vor decât să fie în centrul atenției. Oamenii care cred în reincarnare nu fac decât să-și amâne viața. Spre norocul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
gură. În timp ce străbatem Virginia de Vest, Pennsylvania și statul New York, Helen zice: — Îi detest pe oamenii care spun că văd stafii. Nu există stafii, zice. Când ai murit, mort rămâi. Nu există viață de apoi. Oamenii care spun că văd stafii nu vor decât să fie în centrul atenției. Oamenii care cred în reincarnare nu fac decât să-și amâne viața. Spre norocul meu, zice, zâmbind, am găsit un mod în care să-i pedepsesc și să fac și o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe hârtie apare ca un model șters - cuvinte roșii, propoziții galbene, paragrafe albastre -, în clipa în care luminile colorate trec prin dosul paginii. — Cerneală invizibilă, zice Mona, ținând pagina răsfirată de celelalte. E șters ca un filigran, ca scrisul unei stafii. De la legătură mi-a picat fisa, zice Mona. Legătura este din piele roșu închis, care a căpătat în timp un lustru aproape negru. — E piele de om, zice Mona. Era prin casa lui Basil Frankie, zice Helen. Arăta ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
recente. Are 40 de ani, 1,78 metri înălțime, 80 de kilograme, păr castaniu și ochii verzi. Nu este înarmat, dar ar putea fi foarte periculos“. Bărbatul din fotografie este tânăr și inocent. Nu sunt eu. Femeia a murit. Niște stafii, amândoi. Sub fotografie scrie: „În acest moment se folosește de numele «Carl Streator». Poartă de obicei cravată albastră“. Și mai jos scrie: „Dacă aveți informații despre el, vă rugăm să sunați la 911 și să cereți poliția“. Să fi băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
iese din cameră. În omul ăsta Helen a intrat la fel ca televizorul care își sădește semințele în tine. La fel ca anizanta care contropește un peisaj. La fel ca un cântec care îți rămâne în cap. La fel ca stafiile care bântuie o casă. La fel ca un microb care te infectează. La fel ca Fratele cel Mare care îți ocupă atenția. Dom’ sergent, Helen, se ridică în picioare. Meșterește ceva la tocul armei și scoate pistolul. Ținându-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să-i pună în curând o perucă albă ca de pop-corn înflorit cap sau pajură? s ă decidem repede cap ai văzut? a fost suficient să întredeschidem ușa că a și fugit aidoma unicornului nu știu cum dar a trecut prin noi stafie strălucitoare prin ziduri într-o zi o să-ți spun cum îl cheamă ghicești? zgomot de fond diferența de nivel e mică îl întâlnești îți zâmbește și uiți că mai devreme erai un ciuline încurcat în blana unei intersecții trebuie să
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cea de dincolo. El nu mai există nicăieri, sau poate bântuie ca și mine între două lumi, negăsindu-și locul. Poate caută și el să înțeleagă comportamentul meu inexplicabil. Povestea Strigoiului mi-a amintit de o legendă japoneză, în care stafia unui samurai se înfățișează prietenului și tovarășului lui de luptă, un alt samurai, la locul și momentul convenit dinainte, pentru că un samurai își ține întotdeauna cuvântul. Samuraiul hotărăște să își ia viața, ca să-și poată ține promisiunea. Cu aceeași ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
o secretară ce era și cameristă, și amantă și în general orice ar fi avut nevoie ca ea să fie. L-a părăsit și tot ea i-a făcut rost de aceste două surori incestuoase, cu fețele lor informe de stafii, pe care nici nu a putut să le privească până acum. L-a părăsit cât se poate de brutal, puțin înainte de-a deveni atât de bolnav, probabil că ea știa deja de mult cât de bolnav este, sau avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
reintrare În posesie. 19. Se poate și așa, Își zise Petru urmărind În gând drumul Iolandei spre garsoniera ei confort mărit. Așteptă până aprinse lumina, apoi porni și el spre casă fără urmă de bucurie În suflet, consolat doar de stafia unui Pascal histrionic, În ritm de rap cu accent magrebin, care Îi șoptea Întruna la ureche: „notre nature est dans le mouvement. Le repos entier c'est la mort.” Sătul de citate, hotărî să ia viața pe cont propriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o trezească. Dar iată că era acolo, nemișcată. Am pornit-o amândouă de mână în lumina albă a doamnei luni și ne-am plimbat destul de mult timp. Și iar m-am întrebat dacă era într-adevăr sora mea sau o stafie, pentru că femeia de lângă mine era tăcută, pe când Lea avea mereu ceva de spus. Până la urmă a început să vorbescă cu cuvinte alese despre lună, mi-a spus cât de mult îi plăcea lumina albă și cum vorbea cu luna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
râdeau de ea și o tratau ca pe un câine. Ruti, singură, se închidea în sine. Devenise așa o ruină, încât nimeni nu se mai uita la ea. Când a venit disperată să-i ceară ajutorul Rahelei, părea mai degrabă stafie decât femeie. - Doamnă, te implor. Dă-mi ierburi ca să dau afară copilul pe care îl port, a șoptit ea pierdută. Mai bine mor decât să-i mai dau un fiu, iar dacă e fată o s-o înec înainte de a crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
morți? A fost o lungă tăcere și capul i s-a lăsat în jos pe sub văl. - Da, a zis ea. Și apoi, după o clipă: - Nu. Nu m-am întors. Adevărul e că sunt moartă. - Ce ciudat să întâlnesc o stafie din acele vremuri aici, în această casă mare de lângă fluviu. - Spune-mi, a întrebat ea, și tu ești tot o stafie? - Probabil că da, am zis eu, înfiorată. - Probabil că ești, pentru că cei vii nu pun asemenea întrebări și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
apoi, după o clipă: - Nu. Nu m-am întors. Adevărul e că sunt moartă. - Ce ciudat să întâlnesc o stafie din acele vremuri aici, în această casă mare de lângă fluviu. - Spune-mi, a întrebat ea, și tu ești tot o stafie? - Probabil că da, am zis eu, înfiorată. - Probabil că ești, pentru că cei vii nu pun asemenea întrebări și nici nu pot suporta durerea adevărului fără consolarea muzicii. Cei morți înțeleg. Ai văzut fața morții? a întrebat ea. - Da, am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întrebat cel cu râsul. N-ai limbă? Sau poate că nu ești femeie de-adevăratelea, pentru că nu ai culoare de femeie. Ai culoarea unui rahat de câine bornav. O să te aud plângând și atunci o să vedem dacă ești femeie sau stafie”. Și atunci au început să-mi facă ceea ce vezi. N-am mai vorbit despre asta până acum. Werenro și-a lăsat vălul și a început din nou să se miște. - La primii pași care s-au auzit, m-au lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și Îmbrăcămintea, dar incinerarea lor ar fi putut incendia vechile coșuri de fum de la Semitecolo, aruncarea la gunoi ar fi părut degradantă și Împărțirea lor de pomană ar fi dat naștere riscului de a Întâlni Într-o zi dublura sau stafia lui Fenimore pe cine știe ce alee sau podeț. Și atunci, de ce să nu le scufunde În laguna pe care o iubise atât, despre care scrisese atât de elocvent În ultimele pagini ale jurnalului? Căzură deci de acord și, Într-o seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]