1,175 matches
-
un strigăt de ură, lancea uriașului străpunge corpul zânei, iar in același moment inima uriașului este străpunsă de pumnalul fiului său. Pământul s-a deschis, ieșind flăcări din adâncime, înghițind uriașii și trupurile îndrăgostiților, iar flăcările s-au transformat în stană de piatră. Ca să ajungi Detunata Goală, trebuie ales ca punct de pornire localitatea Bucium din Munții Metaliferi. Pornind cu mașina din Alba Iulia pe drumul național DN 74, trecând prin Zlatna traversând Pasul Bucium (915 m) până la satul Cerbu (situat
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
Este descris și ca un gnom zburdalnic, care trăiește în munți sau în păduri, întruchipând forțele rele ale naturii. ii sunt, de fapt, niște ființe cu o inteligentă redusă, despre care se credea că la lumina soarelui se transformă în stane de piatră. Conform legendelor , în timpul Ragnarökului trolii vor lupta alături de jötunni împotriva zeilor . Conform mitologiei nordice, trolii locuiesc în munți, caverne, peșteri și sub stânci, nu sunt prietenoși și nu oferă ajutor nici dacă sunt rugați, trăind împreună cu copiii lor
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
și sensul peiorativ folosit pentru a desemna alte ființe. Folclorul scandinav are nenumărate descrieri ale trolilor, însă, în majoritatea sunt prezentați ca fiind bătrâni, puternici însă cu o inteligență scăzută, fiind ființe ce mănâncă oameni și care se transformă în stană de piatră dacă sunt atinși de lumina soarelui, de asemenea, conform credințelor tradiționale, se tem de fulgere, de multe ori fiind portretizată o luptă între ei și Thor. În alte legende scandinave, aceștia sunt portretizați ca semănând cu oamenii, singura
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
cu rândul. Graiele îi spuseră unde se află gorgnele, iar Perseu le înapoie ochiul. Ajuns pe insula gorgonelor, Perseu le găsi adormite. Zeul Hermes și zeița Atena îl ajutară, ferindu-l de chipul gorgonelor - care dacă le vedea cineva devenea stană de piatră - și arătândui-o pe Medusa în scutul ca oglinda. El se îndreptă către ea, privind-o prin scut și dintr-o singură lovitură, îi reteză capul. Îl ia apoi cu sine și zboară repede înapoi în Grecia, înainte ca
Perseu () [Corola-website/Science/299035_a_300364]
-
umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ștefan Bănică, Geo Saizescu, Nucu Păunescu și Ileana Stana Ionescu. Filmul este alcătuit din două părți: prima parte are 65 de minute, iar partea a doua 61 de minute. Cei doi scenariști au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
arhitectura tradițională țărănească: în acest scop a întreprins diverse călătorii în Ținutul Secuiesc și zona cu folclor de tip Kalotaszeg (pe cursul râului Călata și în jurul localității Rimetea, județul Alba). În 1914, la începutul Primului Razboi Mondial, Kós s-a mutat la Stana unde și-a construit o casă numită "Varjúvár", într-un stil unic. Anul următor a fost încorporat în armată dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii. Între 1917 și 1918 a fost trimis într-o călătorie
Károly Kós () [Corola-website/Science/303958_a_305287]
-
Vasárnap". În 1924, împreună cu câțiva prieteni, fondează editura "Erdélyi Szépmíves Céh" (în traducere aprox. "Breasla artistică transilvăneană"). Din 1931 este editor la o altă publicație și conducătorul unei asociații de artiști maghiari din România. În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită, iar arhitectul s-a refugiat la Cluj, unde s-a alăturat familiei. Aici devine director al Asociației Economice Ungaro-Transilvănene. Ca politician a fost președintele Uniunii Populare Maghiare ("Magyar Népi Szövetség", MNSz) și mai apoi membru în Parlamentul
Károly Kós () [Corola-website/Science/303958_a_305287]
-
Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, " Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, " Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, "Nunta de piatră" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Năpasta" (1982), etc. a avut și o colaborare
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
pierit de foame și de frig în munții Tirolului și desigur cei de acasă nu vor fi știut nimic de soarta lui. Acasă n-a ajuns nici unul, din moment ce s-au făcut atâtea intervenții pentru eliberarea lor, iar soția lui Oprea, Stana, cerea îndurare împăratului Iosif al II-lea, să-l elibereze măcar acum, după o robie de 30 de ani. Conducerea închisorii raporta că nu se știa nimic despre el. Înseamnă că amândoi și au sfârșit zilele în temnița de la Kufstein
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
Mărturisitori Moise Măcinic din Sibiel și Ioan din Galeș. Octombrie - Brumărel, în ziua a douăzeci și una. Reprezentanții clerului și ai credincioșilor din Transilvania au cerut în mai multe rânduri autoritătilor habsburgice să elibereze pe cei doi captivi. La 24 iulie 1784, Stana, soția lui Oprea, rugă pe împăratul Iosif al II-lea să-l elibereze după o robie de 32 de ani. Conducerea închisorii raportă că nu se mai știe nimic despre el. Înseamnă că amândoi și-au sfârșit zilele în temnița
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
Satul Stănești face parte din comuna Lunca județul Botoșani, aflat la 40 km de Municipiul Botoșani. Este cel mai vechi sat al comunei, toponimia satului luând denumirea de la Jupăneasa Stana care a trăit în sec. al XVI- lea. Satul este așezat pe o vale între păduri, fiind ferită de invazia hoardelor tătare și mongole, sat pur moldovenesc și în totalitate ortodox. În anul 1796 familia Cristea Banu, defunctul proprietar al
Stănești, Botoșani () [Corola-website/Science/312021_a_313350]
-
teren, chiaburi și membri executivi ai primăriei locale. În ceea ce privește toponimul localității Cricova în tradiția locală există mai multe versiuni. Una fiind că Cricova a apărut de la cuvîntul slavon "cric" (adică „strigat”), oamenii vorbeau că dacă strigi într-un capăt al stanei în celălalt, răsună ecoul. Are dreptul la existența și o altă versiune, ca la baza numelui ar sta numele unui vechi locuitor sau stăpân al satului: Cricovan sau Cricovici, în documente sub astfel de nume de familie a fost găsit
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
lui Dumnezeu, noi Alexandru voevod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, ca pe această adevărată slugă a noastră Petrea și sora lui Mărie, copiii Stanei, nepoții lui Ignat stolnic, i-am miluit cu milă noastră deosebită și le-am dat și le-am întărit, de la noi, în țara noastră Moldova, ocinele și dedinele lor drepte, din uricele lor drepte cu privilegii ale bunicului lor Ignat
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
8 aprilie 1978, București - d. 25 august 2006, București) a fost un sound designer român. a absolvit UNATC (Facultatea de Film și TV, secția Multimedia) în anul 2000, cu licență în sunet. Filmul său de absolventa ("Cădere liberă", regia Dorin Stana) a obținut Premiul de Sunet la Festivalul Internațional de Film Studențesc CineMAIubit . După absolvire, a ales să lucreze în domeniul sunetului de film și televiziune. A fost angajat o perioadă la Antena1, apoi la B1TV, ulterior preferând să lucreze ca
Andrei Toncu () [Corola-website/Science/306164_a_307493]
-
mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România-RO.AS.IT., a luat ființă în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul de activitate consta
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
anul 1992. Rolul său cel mai cunoscut este cel al logofatului Ioan din filmul "Cucoana Chirița" (1986), în regia lui Mircea Drăgan, film în care a jucat alături de mari nume ale filmului românesc ca Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Jean Constantin, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Rodica Popescu Bitănescu, Adrian Păduraru, Iurie Darie etc. Începând din anul 1990 este cadru didactic la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iași, ajungând până la gradul didactic de conferențiar. În anul 2004 a
Dionisie Vitcu () [Corola-website/Science/305481_a_306810]
-
e inmormantat în cimitirul Bisericii Sf Voievozi din localitatea Gură Călitei. Următorul copil al lui Teodor Dîrdala este Isofache Dîrdala, bunicul deputatului, născut între 1875-1880 . Isofache Dîrdala s-a căsătorit în 1905 cu Lină I. Dîrdala , fiica lui Ștefan și Stana Carnu, născută, se pare, pe la 1884 în comuna Popești , conform actului de căsătorie al Primăriei comunei Urechesti nr11 din 10 decembrie 1905 A murit în timpul primului război mondial, dar nu se știe nici unde și-a pierdut viața și nici
Ștefan Dîrdală () [Corola-website/Science/305467_a_306796]
-
rezultat 8 copii: Ion, Gheorghe (celebrul general), Zamfira (măritată cu boiernașul gorjan Nicolae Gârbea din Vladimiri), Ilinca (măritată cu pitarul Avram Negreanu), Bălașa (măritată cu postelnicul Alexandru Roșianu), Smaranda (măritată cu preotul Radu Aluneanu), Maria (măritată cu Gheorghe Geamănu) și Stana (necăsătorită). Dacă primii doi sunt reprezentanții cei mai de seamă ai familiei, despre cele 6 fete nu se știe aproape nimic, viața lor trecând pe neobservate. Ion și Gheorghe Magheru îmbrățișează de mici cariera armelor, la îndemnul unchiului lor, de
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
din M. Pădurea Craiului Peșteră este situată pe malul stâng al Văii Iadului, peste drum de Consiliul local al comunei Bulz (jud. Bihor), la o distanță de aproximativ 2 km amonte de confluenta cu Crisul Repede, coordonate . De la halta C.F.R. Stana de Vale (linia ferată Cluj-Napoca — Oradea) se urmează drumul carosabil de-a lungul Văii Iadului până la Consiliul local al comunei Bulz, iar de aici la peșteră, sau din șoseaua Cluj-Napoca — Oradea (D.N. 1, km 565) se deviază în satul Bucea
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
lungul Văii Iadului până la Consiliul local al comunei Bulz, iar de aici la peșteră, sau din șoseaua Cluj-Napoca — Oradea (D.N. 1, km 565) se deviază în satul Bucea spre sud și se urmează drumul carosabil ce duce la stațiunea climaterica Stana de Vale, până la Consiliul local din comuna Bulz. Despre existența și interesul turistic al acestei peșteri se amintește încă în literatura de la sfârșitul secolului al XIX-lea. S. Nagy, V. Pușcariu fac unele prospecțiuni biospeologice sumare, iar în 1944 H.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
al fotbalului amator, Cristian Borcea - reprezentant al cluburilor de Liga I, Marius Stan - reprezentant al cluburilor de Liga I, Cornel Șfaițer - reprezentant al cluburilor de Liga a II-a, Marian Rusen - reprezentant al cluburilor de Liga a II-a, Ștefan Stana - reprezentant al cluburilor de Liga a III-a, Cristian Bobar - reprezentant al cluburilor de Liga a III-a, Paul Costaș - reprezentantul cluburilor cu activitate exclusivă de copii și juniori, Sorin Țerbea - reprezentantul cluburilor de fotbal în sală, Marian Pălărie - reprezentantul
FC Bihor Oradea () [Corola-website/Science/313889_a_315218]
-
Ifrim, Stanca, Preda i Tudor, Rada i Anca.”", pe latura dreaptă: "„1819 Această cruce e a pop[ii] Ion sin Toader boegiu zet Ion Coșoi, și sau scris de Tudor Dal 1 av[gu]st 1819”", pe latura stângă: "„Vlada, Stana, Ana, Toader, Nicolai, Chiliuță, Radu, ... Maria ...”". Din aceste inscripții reiese rolul principal jucat de preotul Ion și de preoteasa Manda, la ridicarea acestui lăcaș în anul 1819. Numele lor și al neamului lor apar și pe o icoană a bisericii
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împroprietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor, suferind cu ceilalți țărani deopotrivă și lipsa, și foamea, și năvălirile ...“" Mama lui Barbu, Iana (Ioana sau Ana), era "„fiica văduvei Stana din Postrăvari, sat locuit de clăcași, de pe moșia familiei Filipescu“". Primii ani de viață și-i petrece în ulița Vergului, în tovărășia tatălui, ajuns la aproape 70 de ani: "„Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
elev), Visu (șofer), Laslău (frizer), Ștefan Giuți (elev), Ilie Cioară (funcționar la bancă), Buțu și Ghță Meza, Ardelean, Bendeu (care venea de la Oradea), Ghiță Țiț (Foiu) - măcelar, Teo Petrugan - administrator la Liceul "Samuil Vulcan", Mitică Reaboiu - contabil, Novicov - elev, Doru Stana - elev, Zare, Fănică Mitroi, Puiu Munteanu - elev, Ioan Delan (Ciociu), Ion Berce (Hipu). Sponsorii echipei erau Faust Găvruța - patronul Librăriei "Doina", Sandu Hărdălău - librar, Pașcu - crescător de oi, Moca, Ghiță Casa - comerciant, Nicu Casa - tâmplar, Vasile Flore (care trăiește și
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
cuvântul grec "gorgos", care înseamnă „groaznic”. Deși descrierile gorgonelor variază în literatura greacă, termenul se referă în principal la oricare dintre cele trei surori care avea părul din șerpi vii și veninoși și o privire îngrozitoare care îi transforma în stane de piatră pe cei ce le priveau. Deși două gorgone (Stheno și Euryale) erau nemuritoare, sora lor Medusa nu era, și a fost ucisă de semizeul Perseu. le erau o imagine populară a mitologiei grecești, apărând în cele mai timpurii
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]