KorAP: Find »[drukola/base=stepă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...116 >

2,893 matches

Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807

rușilor și al otomanilor, fie ca spațiu tampon, așa cum s-a petrecut în situația ungurilor și a austriecilor. Sunt raportări diferite la teritoriul nostru ce rezultă din viziuni antagonice. Strategiile au gravitat în jurul nevoii Occidentului de a se apăra în fața stepei, unde s-au clădit puteri orientale având tendința naturală de a se extinde în interiorul Europei. Pe acest fond, au prevalat, oarecum, particularitățile influenței estice față de cea vestică. Într-un spațiu tampon trebuie investit în multiple planuri, în special pe zona

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
cu unele diferențe nesemnificative tribale, iar apoi regionale. Dar întreaga ecuație a frontierei naturale nu trebuie redusă doar la cursul Siretului Inferior. Spre deosebire de malul stâng al Siretului, partea sa dreaptă se continua, în Muntenia, cu un șir de bariere naturale (stepa Bărăganului, mlaștinile și bălțile Buzăului și Râmnicului Sărat). Separarea teritoriilor românești, care aveau să formeze mai târziu voievodatele Muntenia și Moldova, a fost efectul tulburărilor provocate de popoarele migratoare. Vreme de peste un mileniu, Dunărea de Jos a fost unul din

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Edisanul și Podolia erau două provincii la care turcii au râvnit și pe care le-au deținut mai mult sau mai puțin timp. Inițial, au fost nevoiți să înfrunte Uniunea polono lituaniană sau chiar Hanatul Crimeii care se înstăpânise peste stepele nord pontice. Ulterior, s-au confruntat cu un rival de temut din răsărit care a crescut repede, înaintând spre miazăzi. Nici alianța cu tătarii nu i-a ajutat să zăgăzuiască torentul rus care s-a revărsat peste teritoriile din Edisan

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
prea scurtă ce separa granița de Odesa. Mai târziu, nimic nu i-a deranjat pe sovietici să-și împingă frontiera în proximitatea Galațiului și a Iașiului. Deși reușisem, pe fondul colapsului țarist, să recuperăm Basarabia, poziția ocupată de Moscova în stepele nord pontice ne-a fost fatală. Din zona Odesei au fost dirijate rețele de spionaj și sabotaj împotriva României Mari și au fost concepute planuri de invazie militară. Prezența rușilor în preajma Gurilor Dunării ne-a făcut să pierdem încă o dată

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
și sabotaj împotriva României Mari și au fost concepute planuri de invazie militară. Prezența rușilor în preajma Gurilor Dunării ne-a făcut să pierdem încă o dată Basarabia. Destinul spațiului românesc a fost, este și va fi influențat enorm de stăpânitorul acestor stepe care freamătă necontenit. Iar astăzi, răzbate până la noi fiorul neliniștilor din Transnistria și Donbas 40. e. Moștenirea prezentului Pentru a păzi hotarele României Mari, după Primul Război Mondial, am susținut diverse alianțe regionale. Am aderat la Mica Înțelegere, pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
În est, i s-a atașat o regiune fictivă, Transnistria, astfel că, parțial, s-a extras Basarabia din spațiul românesc (care, în răsărit, se întinde până la Nistru). Implicit, prin această alipire forțată, provincia a ajuns oricând vulnerabilă în fața convulsiilor din stepe. Pentru a vlăgui Basarabia, nordul și sudul i-au fost anexate Ucrainei. Prin urmare, regiunea a fost lipsită de protecția naturală a Nistrului dinspre miazănoapte, iar la miazăzi, de accesul la Marea Neagră și Dunăre. Așa cum ziceam, este nevoie să coborâm

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
curburii carpatice interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de râul Mureș, care leagă Transilvania de Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita accesul în interiorul arcului carpatic din zona stepei panonice (pustei). Celălalt culoar a fost deschis de Crișuri și de Someș. Așa cum am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
axa vest est care trecea pe la nord de teritoriile noastre, pe direcția Cracovia, Liov, Kiev. Apoi, avem în vedere axa sud est, care, pornind din zona Bosforului, ne-a intersectat pământurile, trecând prin zona Gurilor Dunării, pentru a înainta spre stepele ponto caspice (s-a dirijat pe traseul Constantinopol, Constanța, Cetatea Albă, mai târziu, Odesa). Iar, în cele din urmă, luăm în calcul axa sud vest, care pleca tot din regiunea Bosforului, se continua pe la sud de plaiurile românești pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Berlin Varșovia Moscova. De fapt, cele trei rute formate în jurul arcului carpatic au fost influențate profund de această axa situată mult spre miazănoapte de teritoriile noastre. Figura nr. 1. La un capăt de lume Moscova Berlin Kiev Cracovia Liov Viena stepele nord pontice Budapesta Belgrad Sofia Istanbul b. Puternica rută vest est Cracovia Liov Kiev a reprezentat principala axă ce a deschis Europa Centrală spre lumea stepelor de unde au năvălit popoarele migratoare. Celălalt traseu concurent, care pornea din Asia Centrală și se

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Figura nr. 1. La un capăt de lume Moscova Berlin Kiev Cracovia Liov Viena stepele nord pontice Budapesta Belgrad Sofia Istanbul b. Puternica rută vest est Cracovia Liov Kiev a reprezentat principala axă ce a deschis Europa Centrală spre lumea stepelor de unde au năvălit popoarele migratoare. Celălalt traseu concurent, care pornea din Asia Centrală și se continua prin nordul Mării Negre pentru a ajunge în Balcani, s-a dovedit mai complicat. Trebuiau trecute obstacolele naturale ridicate în special de Dunăre și Carpați. Pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Este regiunea unde s-a format celula inițială a triburilor slave care s-au extins la începuturile lor tocmai în lungul axei respective (după caz, spre vest sau spre est)58. Kievul are o poziție excepțională și numai proximitatea față de stepele turbulente l-a împiedicat să și-o valorifice eficient. Este practic locul din care întreg bazinul Niprului converge, adunându-și cei mai importanți afluenți... Implicit, este punctul din care se deschid traseele ce însoțesc arterele hidrografice din estul Europei: Donul

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
și-o valorifice eficient. Este practic locul din care întreg bazinul Niprului converge, adunându-și cei mai importanți afluenți... Implicit, este punctul din care se deschid traseele ce însoțesc arterele hidrografice din estul Europei: Donul spre sud est în zona stepelor, Oka și colectorul său, Volga, spre pădurile boreale, Dvina de Vest, Nemanul și Volhovul, cursul esențial care formează fluviul Neva, spre Marea Baltică. Kievul își exercită mai greu influența în bazinul inferior al Niprului. Se intersectează cu traseul nord pontic care

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
colectorul său, Volga, spre pădurile boreale, Dvina de Vest, Nemanul și Volhovul, cursul esențial care formează fluviul Neva, spre Marea Baltică. Kievul își exercită mai greu influența în bazinul inferior al Niprului. Se intersectează cu traseul nord pontic care pleacă din stepe pentru a ajunge în Balcani, cu refugiul peninsular crimeean și cu axa paralelă a istmului ponto baltic. Eșecul Kievului a însemnat ridicarea Moscovei care, mult mai ferită de pericolul stepelor, s-a adaptat la specificul arealului boreal. După ce a cucerit

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Niprului. Se intersectează cu traseul nord pontic care pleacă din stepe pentru a ajunge în Balcani, cu refugiul peninsular crimeean și cu axa paralelă a istmului ponto baltic. Eșecul Kievului a însemnat ridicarea Moscovei care, mult mai ferită de pericolul stepelor, s-a adaptat la specificul arealului boreal. După ce a cucerit treptat acest spațiu, rușii s-au orientat și spre ținuturile nord pontice. Ruta Cracovia Liov Kiev a sfârșit prin a fi dominată la rândul ei de o axă care a

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
Champagne. c. Mirajul căii sud est Unul din cele mai vechi trasee, dar și din cele mai periculoase a fost cel pornind din zona Bosforului. Trecea pe la noi, pe la Gurile Dunării, pentru a se continua prin tărâmurile nord pontice până în stepele central asiatice. Această rută, care conecta Asia Mijlocie de Balcani, nu a reprezentat decât o cale de refugiu. Numeroase triburi au folosit-o încercând să scape din fața feluritelor vitregii: populații mai puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
și cea a întregii peninsule nu au fost decât consecințe firești, produse odată cu scurgerea vremurilor, ale acestui eșec. Deși funcționarea ei a avut un caracter excepțional, fiind utilizată ca o cale de refugiu pentru a supraviețui în fața pericolelor ivite în stepă, evoluția rutei a fost influențată de două lanțuri muntoase. Ne referim la Caucaz și Carpați care, totuși, date fiind particularitățile lor, și-au interpretat diferit rolurile de barieră și refugiu. Cea mai importantă distincție constă în faptul că Munții Caucaz

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
ca niște obstacole naturale, chiar dacă au făcut-o într-o manieră diferită. Pe de o parte, înfățișându-se ca o barieră impenetrabilă, în spatele căreia s-a ascuns o puzderie de comunități, Caucazul i-a descurajat pe invadatori. Triburile plecate din stepe au fost nevoite să-și urmeze calea prin nordul acestor munți. Și a fost o provocare nu doar pentru migratorii din stepe, ci chiar și pentru imperiile sedentare. Controlul porților caucaziene s-a dovedit o misiune dificilă. Nici persanii nu

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
în spatele căreia s-a ascuns o puzderie de comunități, Caucazul i-a descurajat pe invadatori. Triburile plecate din stepe au fost nevoite să-și urmeze calea prin nordul acestor munți. Și a fost o provocare nu doar pentru migratorii din stepe, ci chiar și pentru imperiile sedentare. Controlul porților caucaziene s-a dovedit o misiune dificilă. Nici persanii nu au putut avansa spre miazănoapte prea mult, dar nici rușii spre miazăzi, din cauza structurii naturale și umane întortocheate din arealul caucazian. Pe

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
traseul istmic în lungul Carpaților Orientali. De altfel, pe această direcție s-au dirijat treptat spre sud triburile celtice, germanice și slave. De asemenea, segmentul sudic al drumului moldovenesc a fost aproape în permanență afectat de prăpădul zămislit din frământarea stepelor. Dezordinea punea stăpânire adesea pe acest traseu. Cauza pentru care s-a risipit visul ponto baltic, în partea sa de miazăzi, nu este doar una istorică, ci și geografică, dată fiind interpunerea lui cu zona umedă de la Dunărea de Jos

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
a-și da seama făceau loc unei alte primejdii care le-a fost fatală. În pădurile boreale din nord, își făcuse apariția, în jurul Moscovei, o putere care, în absența unor obstacole naturale, se extindea cu agilitate spre sud, în zona stepelor. Inevitabil, a urmat o perioadă destul de lungă în care pentru a-și menține controlul asupra teritoriilor nord pontice, turco tătarii au fost nevoiți să se confrunte cu amenințarea rusă. În cele din urmă, sub Ecaterina a II a, armia rusă

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
apucat să fugă, adăpostindu-se din fața nenorocirii. Urletele lor erau înăbușite de tropotul greu al cailor. Galopau, purtând pe șeile lor, războinici temuți și nemiloși. Trăiau din jaf, ducându-și viața în vărsare de sânge. Tătarii s-au pornit din stepe cu gândul de a prăda ținuturile din împrejurimi. Au înaintat repede, mânându-și caii ca o vijelie. S-au strecurat rapid printre dealuri și văi. Au avut grijă să se ferească de codrii, pentru a nu se rătăci, ori pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
ori pentru a nu fi hăituiți de lupi și de haiduci. Au reușit astfel să-i ia pe neașteptate pe oamenii acestor pământuri. Mulți gospodari nu au apucat să-și ascundă familiile și agoniseala. Erau jecmăniți de acești tâlhari ai stepei, iar copiii lor duși în robie, de unde nu aveau să-și mai revadă vreodată părinții. În târg, de prin turle de biserici, au început să bată clopotele cu putere. Cu lacrimi în ochi și suspinând, lumea își strângea catrafusele. Aruncau

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
s-au năpustit asupra hoardei călare. De mânia cerului, au pierit mulți tătari, înecându-se sub povara grea a prăzii. Înspăimântați, cei care au scăpat de furia râului s-au pus a fugi mâncând pământul. S-au cărăbănit înapoi în stepe de unde nu au mai îndrăznit vreodată nici măcar cu gândul să se apropie de oraș. 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI a. Moștenirea romană Nimic din ceea ce se petrece în prezentul nostru geostrategic nu este întâmplător. Este consecința unui trecut mai mult sau mai

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
să-și sporească prestigiul, prin asocierea cu o civilizație mult mai avansată... Și, desigur, au dorit să-și legitimeze acțiunile în Balcani, prin invocarea unui pretext care să le justifice ingerințele. În realitate, ambele puteri s-au născut în vastitatea stepelor, neavând legătură cu Imperiul roman sau măcar cu amintirea lui. Mai degrabă, confruntarea ruso otomană s-a dat pentru moștenirea mongolă lăsată de Genghis Han (sau, mai corect spus, turco mongolă). Într-o epocă în care factorul politic se confunda

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
personală, care se crede infailibilă, diriguiește un stat atotputernic. Regimul își manifestă ostentativ disprețul față de orice valoare individuală (nu există cetățeni în adevăratul sens al cuvântului) și repulsia față de factorul străin, perceput ca amenințare la adresa lui. În afirmarea voinței sale, imperiul stepelor se manifestă intransigent și arogant. Argumentul forței sale se bazează pe vastitatea teritoriului și masa demografică sub greutatea cărora tinde să zdrobească pe oricine. Însă impertinența autocratului îi camuflează adesea propria angoasă și nepricepere. Conduce un stat imprevizibil pentru toată lumea

[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]