3,752 matches
-
existau și depozite regale aflate În grija lui Nur Uddin, În care am preparat diferite sedative, precum și numeroși oxizi metalici cu efect narcotic folosiți pentru plăcerea fachirului și a lui Ranjit Singh, iar pentru acest lucru eram ținut la mare stimă. Am fabricat, printre altele, și ceva morfină. Oferind o doză considerabilă din aceasta unui reputat consumator de opiu, maharajahul a fost cât pe ce să-l omoare pe om, ceea ce s-ar fi Întâmplat cu siguranță dacă nu aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru a scăpa de temniță. Spre satisfacția englezilor, se spune că acum locuiește În Kathmandu, capitala Nepalului. Sir H. Lawrence, care cunoștea foarte bine toate șiretlicurile orientalilor și știa cum să trateze cu acești oameni, a reușit să le câștige stima și consimțământul. Cu toate acestea, la scurt timp după ce englezii au cucerit țara, În bazarul din Lahore a izbucnit o revoltă de o asemenea amploare, Încât s-a dispus ca porțile orașului să fie Închise. Rezidența era Încă În oraș
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi una relativ onorabilă, în măsura în care nu intervin bruscări stridente. Poeziile sunt construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive rimate și ritmate: „Chiar uimit nu-s, în punga stupefacției i-ascuns un roi/ Zumzăie elogii în stupul stimei de sine)/ curaju-mi dă pe dinafară ca huma dintr-un mușuroi/ lehamitea e ca o târfă mimând un scâncet de rușine - / mi-s mie însumi tren de marfă”. Particularitatea e că „figura” poetului se reține mai acut decât aceea a
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
evoluția personalității, se consideră că la adult personalitatea este complet formată, iar evoluția acesteia încheiată. Cu toate acestea, apar și elemente noi: ambiția de a menține un echilibru între viața psihică și rezultatele activității; vanitatea; posturile avantajoase, premiile, distincțiile, favorurile, stima, recunoașterea meritelor, superioritatea, reputația. Onoarea mai întâi, apoi onorurile, acestea trebuie să fie deviza morală a adultului temperat, echilibrat, conștient. Cultul onoarei devine o pseudomistică, dominatoare, care va conduce persoana și viața individului. Mai sunt apoi hipertrofia Eului, manifestată prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară, subnutriție; - injurii fizico-somatice; - izolare socială și culturală prin anomie și alienare; - traume psihice datorite torturii și fricii. N. Sartorius distinge
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust față de viață și dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se autoanalizează, sunt performante în utilizarea informațiilor producând idei, soluții, lucrări originale, reușesc să structureze întregul nostru univers de semnificații. Cadrul didactic creativ are foarte dezvoltat sentimentul utilității sociale. El aspiră către perfecțiune și ar trebui să se bucure de stima și încrederea copiilor, colegilor și superiorilor, de perspectiva promovării. Sentimentul de a fi util societății, acordă cadrului didactic creativ încredere în propriile forțe de muncă, îi conștientizează includerea în cadrul competițional. Forțând puțin nota analizei efectuate asupra indivizilor creativi, aș afirma
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
a multor boli cronice; Autoeficacitatea percepută, este o noțiune apropiată celei de control intern și stimă de sine, în virtutea căreia persoana acționează convinsă că prin propriile forțe poate stăpâni sau limita acțiunea nocivă a evenimentul negativ (boala); Personalitatea caracterizată prin stimă de sine crescută, robustețe și control intern ca trăsături (convingeri) definitorii, evaluează mai puțin negativ (amenințător) boala și adoptă un coping eficient. Kaplan și Pall (1980), a studiat influența locului de control asupra adaptării la boală. Locul controlului exprimă convingerile
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
suport social se dezvoltă în timp în funcție de situațiile pe care le trăiește individul și fiecare este afectat într-o manieră diferită. Cei care au studiat suportul social au ajuns la concluzia că acesta îndeplinește mai multe funcții: Suportul emoțional (afecțiune, stimă, grijă) - în general, la acest lucru se gândesc oamenii atunci când vorbesc de suport social. Oamenii oferă suport emoțional atunci când spun că le pasă de cineva și că au gânduri bune despre acea persoană; Suportul informațional (sugestii, sfaturi, informații) - Acest lucru
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
să caute „a ridica nivelul cititorului celui mai modest, nicidecum a se coborî la ceea ce se pretinde că acesta cere”, G. Călinescu promite: „Ne vom strădui să facem pe cât ne va sta în putință un ziar de informație vrednic de stima cititorilor”. Acest deziderat va fi însă împlinit doar în parte, întrucât, apărută în răstimpul ce a urmat lui august 1944, publicația va avea o vădită tentă prosovietică și prosocialistă, fiind printre primele care lasă să se întrezărească semnele epocii comuniste
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
urbanismului, filmului și altor modalități de expresie artistică. Teoreticianul tinde să întregească „vechea estetică prin mai noua știință a artei”, depășind orientările lui Hegel și Schelling, care puneau preț pe „simpla cale a speculației dialectice” (Idei trăite, „Viața românească”, 1958). Stima arătată lui Hegel este enormă: „Nimeni nu coordonase cu mai mult succes decât Hegel întreaga experiență de cultură a naturii și istoriei” (Fragmente autobiografice, II). Apropiat prin atenția arătată spiritului clasic de Mihai Ralea și G. Călinescu, dar având o
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
etc. Comunicarea nonverbală se realizează prin intermediul gesturilor, a mimicii, pantomimicii sau a altor comportamente, care mijlocesc transmiterea complexă a unor atitudini ale emițătorului față de contextul interacțiunii (plăcut-neplăcut, confortabil-stresant), față de subiectul abordat la nivel verbal (interesant-plictisitor, acord-dezacord), față de propria-i persoană (stimă de sine mai ridicată sau mai scăzută) și față de persoana (sau persoanele) cu care comunică (simpatie, antipatie sau indiferență). Mesajul global transmis poate fi analizat la cel puțin: 1. cel al conținutului și 2. cel relațional. Nivelul conținutului este, preponderent
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
stilurile educaționale, relațiile părinți-elevi și sistemul familial în ansamblu. 2. Comunicarea are funcția de susținere și suport. Iubirea este exprimată în familie verbal sau nonverbal. Acest tip de comunicare constructivă exercită o influență pozitivă asupra legăturilor familiale și asupra dezvoltării stimei de sine a membrilor grupului familial. Cuvintele sau comportamentul părinților și copiilor pot exprima respect, încredere și iubire. Comunicarea negativă, în forma căutării defectelor, a sarcasmului, a punerii celuilalt în defensivă, a dublului mesaj etc., neagă această funcție, contribuind la
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
1. Stima de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
1. Stima de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
1. Stima de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înșine și care
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
de sine: definiții și modele interpretative 1. 1. Perspective în definirea stimei de sine Stima de sine reprezintă componenta evaluativă a sinelui și se referă la trăirea afectivă, emoțiile pe care le încearcă persoana atunci când se referă la propria persoană. Stima de sine reprezintă o evaluare pe care o facem despre noi înșine și care poate avea diferite forme (globale sau multidimensionale, de stare sau dispoziționale, personale sau colective). Cei mai mulți psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
psihologi definesc stima de sine ca fiind evaluarea globală a valorii proprii în calitate de persoană. Este vorba de evaluarea pe care o persoana o face cu privire la propria să valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulțumire față de propria persoană. (Harter, 1998). Stima de sine poate fi definită și ca tonalitatea afectivă a reprezentării conceptului de sine sau ca o sinteză cognitivă și afectivă complexă. Stima de sine dictează atitudinea mai mult sau mai puțin bună a individului față de propria persoană. După W
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
face cu privire la propria să valoare, cu alte cuvinte, asupra gradului de mulțumire față de propria persoană. (Harter, 1998). Stima de sine poate fi definită și ca tonalitatea afectivă a reprezentării conceptului de sine sau ca o sinteză cognitivă și afectivă complexă. Stima de sine dictează atitudinea mai mult sau mai puțin bună a individului față de propria persoană. După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acțiuni și aspirațiile individului cu privire la întreprinderea acelei acțiuni: O persoană va avea
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
sine dictează atitudinea mai mult sau mai puțin bună a individului față de propria persoană. După W. James (1998), stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acțiuni și aspirațiile individului cu privire la întreprinderea acelei acțiuni: O persoană va avea o stimă de sine ridicată în măsura în care succesele sale sunt egale sau superioare aspirațiilor. Și invers, dacă aspirațiile depășesc reușitele, stima de sine va avea un nivel scăzut. în același timp, dacă un individ nu cunoaște succesul intr-un domeniu care nu are
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
stima de sine reprezintă rezultatul raportului dintre succesul unor acțiuni și aspirațiile individului cu privire la întreprinderea acelei acțiuni: O persoană va avea o stimă de sine ridicată în măsura în care succesele sale sunt egale sau superioare aspirațiilor. Și invers, dacă aspirațiile depășesc reușitele, stima de sine va avea un nivel scăzut. în același timp, dacă un individ nu cunoaște succesul intr-un domeniu care nu are o importanță foarte mare pentru el, stima să de sine nu va avea de suferit (Tap, 1998). W
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a se proteja. Din punct de vedere sociologic stima de sine apare ca un construct social uneori fiind confundată în evoluția să cu dezvoltarea conștiinței morale. Stima de sine acționează la nivelul psihicului prin procesele de identificare, interiorizare și adaptare (Tap, 1998). Ch. Cooley (1998) avansează o ipoteză conform căreia stima de sine este o construcție socială. Evaluarea propriei persoane este dirijată de interacțiunile sociale și lingvistice
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
începând încă din copilărie. Cei din jur reprezintă o ″oglindă socială″ în care persoana se privește pentru a-și face o idee despre părerea altora cu privire la el. Această părere, odată aflată, va fi rapid incorporată în percepția să de sine. Stima noastră de sine crește în măsura în care cei din jur au o părere cât mai bună despre noi. Și invers, dacă ceilalți nu au o părere cât mai bună despre noi, vom integra opinia lor negativă și vom dezvolta o stimă de
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
sine. Stima noastră de sine crește în măsura în care cei din jur au o părere cât mai bună despre noi. Și invers, dacă ceilalți nu au o părere cât mai bună despre noi, vom integra opinia lor negativă și vom dezvolta o stimă de sine scăzută. O persoană cu o stimă de sine echilibrată va avea un mod stabil de a gândi despre sine și nu va risca a fi destabilizat de aprobări sau critici. Modelul construit de Cooley (împreună cu M. Mead) conform
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]