1,184 matches
-
realiza o bună cooperare între Salvare și Spitalul ei de urgență. Cu privire la Elena Bălăceanu - Stolnici, care a fost prezentă - ca vicepreședinte, la început, apoi Președinte al Comitetului Societății Salvarea timp de aproape patruzeci de ani, am solicitat dr. Constantin Bălăceanu - Stolnici să ne ofere datele semnificative din biografia bunicii sale - și din textul ce cu amabilitate ni l-a pus la dispoziție, am reținut cele ce urmează: Elena Bălăceanu (1853-1942) s-a născut la București. Tatăl ei, principele Grigore Cantacuzino, (fiul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și senator sub Carol I. A primit o educație deosebită învățând limbile română, franceză și greaca modernă. De asemenea a petrecut o perioadă în Franța primind o educație europeană. La 20 de ani s-a căsătorit cu Constantin I. Bălăceanu Stolnici (1849-1934). La 26 de ani a născut pe unicul său fiu Grigore C. Bălăceanu Stolnici de educația căruia s-a ocupat îndeaproape. Soții Bălăceanu au locuit inițial în casa Bălăceanu de pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei 149) și apoi din 1903 în
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
greaca modernă. De asemenea a petrecut o perioadă în Franța primind o educație europeană. La 20 de ani s-a căsătorit cu Constantin I. Bălăceanu Stolnici (1849-1934). La 26 de ani a născut pe unicul său fiu Grigore C. Bălăceanu Stolnici de educația căruia s-a ocupat îndeaproape. Soții Bălăceanu au locuit inițial în casa Bălăceanu de pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei 149) și apoi din 1903 în casa Cantacuzino de pe strada Puțul de Piatră (strada Orlando 4) pe care Elena Bălăceanu a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Bisericii Sf. Vasile de pe Podul Mogoșoaiei, chiar lângă casele ei unde avea și un scaun special. A susținut cu donații numeroase biserici printre care Sf. Vasile și Sf. Nicolae Tabacu din București și a ctitorit cu soțul ei biserica de la Stolnici unde ambii sunt îngropați. A avut și numeroase activități cu caracter filantropic lucrând în multe comitete de binefacere. A făcut donații substanțiale pentru realizarea Căminului de Bătrâni „Regina Elisabeta” (în care va lua ființă Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care l-au dotat cu un local de excepție. Pentru această activitate a primit Crucea Meritul Sanitar clasa I. Din nefericire localul a fost distrus de bombardamentul german din 24 august 1944. După 1931 Elena Bălăceanu s-a retras la Stolnici cu familia; a murit în ianuarie 1942, când a fost înmormântată în biserica satului alături de soțul ei. A murit la 88 de ani în plină sănătate și încă foarte activă, în urma unei fracturi de femur care a evoluat foarte prost
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
familia; a murit în ianuarie 1942, când a fost înmormântată în biserica satului alături de soțul ei. A murit la 88 de ani în plină sănătate și încă foarte activă, în urma unei fracturi de femur care a evoluat foarte prost. La Stolnici nu a dus o viață pasivă. Făcea plimbări. Se ocupa de grădinărit. Era o neobosită cititoare și grație radioului era la curent cu toate evenimentele ce se petreceau în lume. A avut și o bogată corespondență. Când era nevoie se
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aproximativ 250 milioane lei... cu un buget anual de câteva milioane, și un patrimoniu moral și mai apreciabil, prin opera socială înfăptuită de 36 de ani de când decedații prof. dr. N. Minovici, prof. dr. I. Cantacuzino, D-na Elena Bălăceanu - Stolnici, Em. Pantazi ș.a. au creat această instituție. Printr-un vot smuls de la o majoritate astfel ticluită se urmărea și s-a reușit a se schimba Consiliul de Administrație și a se pune stăpânire pe Societate și avutul ei. Societatea de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mitropolit al Ungro-Vlahiei, Luca, născut în Cipru. Tatăl, vel medelnicerul Ioniță Cârlova, a fost și ispravnic de Buzău. Mama, Sevastița, era fiica clucerului Vasile Lăcusteanu. După moartea timpurie a părinților, a fost crescut de o soră a mamei, măritată cu stolnicul Nae Hiotu. Și-a petrecut copilăria la Târgoviște și în București, unde locuiau tutorii săi. În casa acestora va fi învățat C. franțuzește și grecește cu un dascăl de familie, avându-l coleg și prieten pe Gr. Alexandrescu. În 1830
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
numeroși Învățați străini - greci și de alte neamuri - fie reprezentanți ai culturii italiene, fie ai celei grecești. Dar pe lângă Învățații străini, În timpul domniei lui, și-au desfășurat activitatea numeroși oameni de carte români. Între ei se numară și unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino, renumit istoric care a Început o Istorie a Țării Românești, dar n-a ajuns să scrie decât o parte din ea, frații Radu Popescu, cu o cronică privind Întreaga istorie a Țării Românesti, frații David și Teodor Corbea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
-se ei și împotrivindu-se, sta acolo de față mai marele bucătarilor împărătești, numit Demostene, acela, vrând să ajute arienilor, a spus ceva cu glas încet ocărând pe Sfântul. Iar Sfântul a zis: «Vedem aici și pe necărturarul Demostene». Iar stolnicul, rușinându-se, iarăși a grăit ceva împotrivă. Sfântul i-a zis: «Lucrul tău este să ai grijă de mâncări, nu să fierbi dogmele Bisericii». Și a tăcut Demostene rușinat. Iar împăratul, pe de o parte, mâniindu-se și, pe de
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează prima variantă a doctrinei daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă teza încrucișării celor două popoare combatante în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
concluzie în cele patru „Satire” a căror replică este „Luceafărul”. Trebuie să ai, însă, ceea se cheamă „organ pentru poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu e cazul. Dânsul continuă să bată câmpii fără grație: „Mama - Raluca, fata stolnicului Jurașcu“ mai evlavioasă, cumpără, zice-se, de la o rudă a fostului stăpîn [al Ipoteștilor - n. n.] Teodor Murguleț, o bisericuță fără turlă, cu clopotnița de lemn” [15], fel mărunt de a intra în tradiția ctitoriilor boierești. Raluca avea și vreo șase
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cezar (25.III.1813, București - 25.II.1881, București), poet și publicist. Este fiul Zincăi Kalamogdartis și al medicului Anton Bogliaco (Bolliacco sau Poleac), un aventurier de proveniență poate italiană. Însă adevărata familie a lui B. a fost aceea a stolnicului Petrache Peretz, cu care Zinca s-a recăsătorit. Învață la Colegiul „Sf. Sava”, unde îl are profesor pe I. Heliade-Rădulescu, marele său adversar de mai târziu. La șaptesprezece ani intră în armata națională, ca iuncher, dar o părăsește curând. Părea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
fiilor și nepoților și srănepoților și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată martori am pus domnia mea: jupan İvașco mare vornic și jupan Miroslav mare logofăt și jupan Stan spătar și Mitrea vistier și Bratul comis și Harvat stolnic și Gonțea paharnic și Stoica mare postelnic. Și ispravnic Miroslav mare logofăt. Și eu, Dan, care am scris În cetatea de scaun București luna Mai 6 zile și cursul anilor de la Adam până acum, În anul 7085 ă 1577 >. - İo
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nepoților și strănepoților lui și de nimeni neclintit, după porunca domniei mele. İată și martori punem domnia mea: jupan Mitre mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și jupan Pangratie mare vistier și Pană mare comis și jupan Sârbul mare stolnic și jupan Dumitrache mare spătar și jupan Mante mare paharnic și jupan Cociu mare postelnic. Și „ispravnic” Andreiu mare logofăt. Am scris eu,Tudoru logofăt, În luna octombrie 25 zile În cetatea de scaun, București, de la Adam până acum cursul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și strănepoților lui și de nimeni clintire să nu aibă, după porunca domniei mele. İată și martori am pus domnia mea: jupan Mitrea mare vornic și jupan Andreiu mare logofăt și Pangrati vistier, și...spătar și Pană comis și Sârbul stolnic și Manta paharnic și jupan Coci mare postelnic. İspravnic jupan Mitrea mare vornic. Am scris eu, İano, În cetatea de scaun În București, luna İulie 1 zi, curgător de la Adam, În anul 7102ă 1594 >. - İo Mihail voevod, din mila lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și de către nimeni să nu să clătească, după zisa domnii mele. İată și mărtă u >rie am pus domnii mea: jupan İvan mare dvornic și jupan Chesar mare logofăt și Tudosie vist. Și Negre spătar și Radu comis și Stroe stolnic și Șărban pă a >hă a >ră nic > și jupan Preda mare post. Și ispravnic... Și am scris eu, Oana logă o >făt, În orașă ul > Gherghiții, luna Fevruă arie > 19 zile, de la Adam până la această scrisoare curgerea anilor, văleat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vremii, precum Lambru Fotiade, Șt. Comita, Constantin Vardalah. Urmând cursurile Academiei Domnești din București, își formează o solidă cultură clasică. O sumedenie de îndeletniciri aveau să-l absoarbă, după absolvire. E mare vornic, după ce deținuse pe rând dregătoriile de mare stolnic și mare logofăt. În 1829 intră în Divanul Săvârșitor al Regulamentului Organic, iar după doi ani face parte din Obșteasca Extraordinară Adunare pentru revizuirea Regulamentului Organic. Cam tot de pe atunci este mare logofăt al Dreptății. În 1838 devine prezident al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie D. cumpără istorii universale, ca de pildă tratatul în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive câteodată, dezvăluind însă, cel mai adesea, un cititor pătrunzător. Mitropolitului i s-ar datora și o traducere din limba greacă a cronografului lui Matei Kigalas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
lui Brâncoveanu s-a găsit un cronicar oficial în persoana lui Radu Greceanu, care dă un răboj monoton de conace, răscumpărat prin spectacolul unor amănunțimi ceremoniale. Cantacuzinii dădură din sânul lor un om foarte învățat, cu studii la Padova, pe stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia i se datorește o Istoria Țării Românești, scurtă dizertație asupra originilor, erudită dar cam caragialescă ("au făcut, așa adecă-te ca nu cumvași..."), fără vreo deosebită valoare literară. De la un simplu călugăr din Râmnic, Dionisie Eclisiarhul, deținem
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir, Radu Popescu, Greceanu, Stolnicul Cantacuzino întîlnim numeroase elemente noi, printre care sunt de notat acelea din ramura literară: eleghie, comedie, melanholie, simfonie, fantasie. În Ardeal, agentul occidentalizării fu catolicismul. La 5 septemvrie 1700 se semnă definitiv în Alba-Iulia actul de unire, în urma căruia românii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
înălțatului Domn Ioan Șărban C. B. Voievod), arhiepiscopul grec Ghermanos Nyssis, consultat în materie de limbă și dogmă, Mitrofan, fostul episcop al Hușilor, stabilit în Țara Românească, supraveghetor tehnic al ediției, nume la care a fost asociat și cel al stolnicului Constantin Cantacuzino (presupus ca fiind autor de fapt, sau coautor, al predosloviilor semnate de mitropolitul Teodosie și de patriarhul Dositei al Ierusalimului). Traducerea de la 1688, efectuată după Septuaginta, ar fi fost confruntată, conform unei păreri tradiționale, cu transpunerile anterioare ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]