2,070 matches
-
împreună cu familia mea.Pe atunci erau vremuri grele însă credința se păstra cu sfințenie.Bătrânii se duceau la biserică împreună cu toată familia, de la cel mai mic la cel mai mare.Tinerii nu cârteau în fața părinților nici măcar nu îndrăzneau să se strâmbe când auzeau de mersul la biserică duminica. Pentru a se pregăti și sufletul de venirea Paștelui toți țineau postul dinaintea Paștelui. Paștele trebuie să te gasească cu casa curată și cu mâncare destulă. În noaptea de înviere toți merg la
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN GURA BUSTEI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
față, unde, înainte de a fi împreunat draperiile, mugurii verzi ai platanului îi umpleau fereastra, iar ramurile pestrițe se legănau în vânt, profilate în lumina felinarelor de pe Travancore Avenue. Înainte de a se culca, încercase să-și îndrepte brațul ochelarilor, care se strâmbase în căzătura de pe pantă. Se muncise un timp, încordându-și ochii și frecându-și din când în când urma roșie pe care i-l lăsase podul de sârmă pe nas. Renunțând în cele din urmă, se vârâse în pat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu băiatul ăsta. Într-una din primele zile ale anului școlar, Daniel abia reușise să-l scoată pe noul său coleg din cercul celor care îl înghesuiseră într-un colț și îl batjocoreau fără pic de milă țopăind în jurul lui, strâmbându-se și dând din mâini... Repetentul după ușă bate toba la păpușă!... Horia Victor repeta clasa întâi de gimnaziu... Câteva zile mai târziu însă, gata, supărarea îi trecuse și Horia Victor era prieten la toartă cu toată coada clasei... Din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
gard tot atât de repede cum a apărut. Ingrid este foarte curioasă cum o poate ajuta „Mio-Mao”. De-abia așteaptă ca „Buna” ei s-o cheme iar la masă. Nu trebuie s- aștepte mult. Pe masă deja cina este pregătită. - Nuuu, se strâmbă Ingrid. Pâine cu pateu! Nu-mi place pateul! Și începe obișnuita moftureală. - Este pateu făcut de Buna, este foarte bun! Hai gustă! Atunci Ingrid aude din nou vocea subțire: - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Tu te strâmbi la pateul
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Nuuu, se strâmbă Ingrid. Pâine cu pateu! Nu-mi place pateul! Și începe obișnuita moftureală. - Este pateu făcut de Buna, este foarte bun! Hai gustă! Atunci Ingrid aude din nou vocea subțire: - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Tu te strâmbi la pateul de ficat? Noi îl mâncăm cu poftă. De ce te miri așa? Pisoiii adoră pateul de ficat. Aruncă-l repejor jos! Ce miros ispititor. Ce bun e! Mulțumesc! A doua zi sunt ficăței la prânz și se repetă povestea
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
de ficat? Noi îl mâncăm cu poftă. De ce te miri așa? Pisoiii adoră pateul de ficat. Aruncă-l repejor jos! Ce miros ispititor. Ce bun e! Mulțumesc! A doua zi sunt ficăței la prânz și se repetă povestea. - Văii, se strâmbă Ingrid. Nu-mi plac ficățeii! - Ficățeii sunt foarte sănătoși, spune Buna. Mănâncă numai câțiva și-ai să te faci mare și puternică. - Dar dacă nu vreau! - Miauuuu, miauuuu! Sunt prietenul tău, pisoiul. Strecoară-l sub scaun. Ce bunătate! Și așa
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
insolentă cu mine. De-atunci m-am jurat că nu-i mai vorbesc. ― Credeam că sînteți bune prietene. ― Numai la suprafață... În fond mă invidia. Și nu știu, zău, pentru ce... ― E greu de ghicit? Pentru că ești foarte bogată. Cecilia strâmbă din nas. ― O, asta îmi displace profund. Înțeleg să fiu pizmuită pentru calitățile mele proprii, dacă le am, nicidecum pentru ceva exterior cum e averea, care de fapt nici nu-i a mea, ci a părinților. ― Nu te mira. Un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu teoreticieni, comparatiști și istorici literari, disprețuind tot ce ține de critica de întâmpinare; să detectezi sistematic în gazetele literare aberații, erori flagrante, dezinformări, malformări sau vicii referențiale, iar tu - specialist în domeniul cu pricina - să taci suveran și să strâmbi din nas, decretând magnanim imbecilitatea fără leac a celor care, totuși, fac opinia; să deții o informație prețioasă, aptă să schimbe optica, verdictul și ierarhiile într un subiect anume, iar tu s-o ții exclusiv pentru tine, ori pentru câțiva
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai soartei, mergeți la domnul Balș acasă, imediat după slujba de la biserică, și spuneți-i poemul vostru de cavaleri rătăcitori. Zis și făcut. Ne uitam de-a strâmba gâtului la ceasul soborului și l-am fi tânjălit să meargă ceva mai repede, gând prostesc și nefericit în situația unui ceas bisericesc. În fine, a venit ora și noi am bătut la ușa domnului Balș. Ne-a deschis doamna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
acasă, lângă nevastă și părinți, să le fie de ajutor la munca pământului. Era un adevărat om. A făcut războiul ajungând maior dar, deși binemerita spre grade superioare, a fost scos pe motiv că avea rude chiaburi. Așa sunt vremurile. Strâmbe. Ca să păstrăm o frățietate permanentă, în lipsa unor surori de măritat ne-am prins să ne facem cumetri. Cine se va însura și va avea copil să aibă ca naș de botez pe celălalt. Dar, gata, măritișul domnișoarei Mavromatis cu locotenentul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
plastilină pe care o modelezi cum dorești. Și, pe urmă, la vârsta mea ar fi, oricum, prea târziu. Iată de ce n-aș vrea să fiu așezat printre acei europeni care, trecând Oceanul, adoptă o morgă ironică și dezabuzată, pregătiți să strâmbe din nas, orice ar vedea, și să nu le placă nimic. Nu țin deloc să intru în corul detractorilor Americii, care fac din "americanofobie" un soi de panaș. Mai ales că această "americanofobie" ia forma unui ridicol complex de superioritate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Toți respirară. Pe Mini acum o ipnotiza colțul acela de cer. Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară. Isonul pomenirii făcuse pe Rim să tresară; găsea că Sia fusese rău inspirată, procurîndu-i astfel de sărbătoare. Se strâmbă. - Fecioară nefericită, suspină către Drăgănescu, ce se ostenea să găsească un cuvânt potrivit de consolare. Se auzi un mic sughiț, dar nu de durere. Frumoasa Lenora, mama Elenei, sensibilă ca totdeauna, se enervase. Era venită acolo cu bărbatul ei din
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care ne-a lăsat o lecție de cum se moare senin, cu conștiința împăcată că a făcut tot ce a putut să facă pentru Neamul său și, care în preajma plecării din această lume pe care atâți se străduiesc s-o strâmbe, a putut rosti în fața enoriașilor săi, ca un părinte copiilor adunați la patul plecării, Înalt Prea Sfințitul fiind în strălucitoarele odăjdii și în fața Sfântului Altar: “Dragii mei, m-ați chemat, am venit, m- ați ascultat, v-am servit, dar m-
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
la edificarea noii Românii, lăsată pe mâna neocomuniștilor, lupilor în securiștilor, piele de oaie, schimbându-și a locul, provincia pentru a nu fi identificați, unii deveniți repede procurori, jurist-consulți, politicieni, oameni de afaceri, toți înmulțind relele din societate, generalizând corupția, strâmbând justiția, acaparând mass-media, formând guverne și parlamente ale rușinii, încât puterea politică, concomitent a ajuns în mâna foștilor comuniști, cărora li s-a adăugat puzderia de fripturiști, de pleavă socială respingătoare, toți pușcăriabili, cu ecou nefast și într-o parte
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
număr de volume din „Călător... prin vâltoarea vremii”. Ideea îmi surâde, dar nu s-a putut materializa în fapt. La TV recepționez discursul bilanț al președintelui Băsescu în fața parlamentului... Multe fotolii goale, mulți absenți... deși se află în sală, unii strâmbă din nas a plictiseală... aproape adormiți, alții părăsesc sala. Bun discursul... bun bilanț... Ce bine ar fi dacă președintele jucător ar fi mai responsabil ca persoană, amintindu-și că, în orice situație, chiar particulară, el este Președintele, că reprezintă Instituția
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
ceva? Parcă, dar, nu prea mult, din concluziile domniilor voastre. Să trăiți! Drum bun. Și, către cei cu care venise în întâmpinarea șefului guvernului: ei, măi fraților, nu era mai bine dacă n-aș fi invitat comisia? Ați văzut cum au strâmbat, cu toții, din nas? Da, șefule, am văzut. Nepricepuți, mă, dragii mei, tare nepricepuți, guvernanții ăștia,în ale investițiilor. Dar, gata! Hai la treabă, că, uite, timpul trece, și noi mai avem și altele, de făcut, pe ziua de azi, decât
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
bâțâiau picioarele iar buzele li se desfăceau în zâmbete albe, stranii. Având capul ca o tobă, unul dintre ei se auzi strigat. Cu ochii stacojii și fața roșie, își duse mâinile în lungul șalelor, luă o poziție de drepți, se strâmbă, zâmbi și, din roșu, albi. „Solomon Mironel !” se auzise timbrul cultivat al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer de condamnat spre ușă. În spatele său, cu fața plină de apă și ochii ascunși între pielițe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cămila prin urechile acului decât vor găsi ei deșertul. Julius e hotărât să nu accepte acest pesimism, chiar dacă-l înțelege. E încă tânăr, plin de speranță, convins că trebuie încercat imposibilul. ― Se vor duce mai departe. ― Mai departe? s-a strâmbat doctorul Luca. Mai departe spre ce? Băiete, și eu am crezut odată că omul își dă măsura numai forțând imposibilul. Acum, însă, nu mi-a mai rămas decât să mă îmbăt ca un porc, fără să-mi mai pese ce
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
al liceului, avea, evident, posibilități să mă ajute, la nevoie, să-mi înving contracandidații. Tata se va fi grăbit, probabil, să-l liniștească, asigurîndu-l că la școala primară din Lisa eram un elev strălucit, la care "unchiul George" va fi strâmbat cu dispreț din frumosul său nas acvilin: "Nu compara, cumnate, școala din Lisa cu cele din București". Ideea că puteam răzbi singur nu-i convenea. Aceasta ar fi diminuat meritul său și, proporțional, recunoștința tatei. Într-o duminică după-amiază, îmbrăcat
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
curând. Că Monseniorul ar fi întemeiat, cu mulți ani în urmă, undeva, o sectă, ce fusese declarată eretică și împrăștiată, deoarece propovăduia un rai amenajat pe pământ, adus din viața viitoare în cea terestră. Speriat de amenințări, fugise. ― Prostii, se strâmbă doctorul Luca. După care își făcu vânt cu pălăria și privi, bănuitor, spre Julius. De fapt, ce-ai vrea să afli de la mine, băiete? Dacă vrei, cumva, să mă tragi de limbă în legătură cu Monseniorul, te sfătuiesc să renunți. Julius simțea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pentru poze. Susan pe de o parte suferea alături de el, pe de altă parte nu știa cum să facă să nu izbucnească În hohote, Juan Lucas refuză apa minerală. În sfîrșit, erau acum cu toții În fața porții de la intrare și el strîmba din nas fiindcă părul negru și unsuros al Sălbaticei era prea aproape. Lui Susan nu-i mai ardea de rîs și simți un gol În stomac, stînd Între Carlos și Daniel, țanțoși și mîndri că se pozau alături de ea. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pornește și eu te las să te descurci singură; și nu-ți spun frîna de mînă sau treci Într-a treia, fii atentă la curbă, vezi că dăm colțul și te prefăceai că-ți moi degetele În apa sfințită, te strîmbai cu scîrbă cînd te apropiai, ai rîs cînd te-am văzut cum te strîmbi, o să Întorci azi capul?, auzi?, ți-am spus că schimbă apa În fiecare dimineață, dacă ajungem primii poți să-ți moi degetele În ea, „nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de mînă sau treci Într-a treia, fii atentă la curbă, vezi că dăm colțul și te prefăceai că-ți moi degetele În apa sfințită, te strîmbai cu scîrbă cînd te apropiai, ai rîs cînd te-am văzut cum te strîmbi, o să Întorci azi capul?, auzi?, ți-am spus că schimbă apa În fiecare dimineață, dacă ajungem primii poți să-ți moi degetele În ea, „nu-i nevoie, darling“, n-ai văzut cum te urmăream să văd ce faci și ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și se Încheiau cu chestiuni de afaceri și salutări afectuoase adresate lui Juan Lucas. Mai degrabă și-a adus aminte Juan Lucas că e ziua lui Julius, printr-una din ciudățeniile vieții (ieri, În timp ce se bărbierea la frizeria hotelului, se strîmbă brusc și frizerul se scuză crezînd că l-a tăiat din greșeală cu briciul), dar hotărî să tacă mîlc, n-o să-i spună bunăoară: a cui zi e poimîine?, el nu era făcut pentru așa ceva, ar fi timpul ca băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sfera de dezmăț din clasa noastră prăfuită și dărăpănată. La vederea lui, tipele care stăteau picior peste picior pe catedră, de li se vedeau pulpele până sus sub poala sumeasă a sarafanului, nici măcar nu se mai oste neau să se strâmbe sau să pufnească disprețuitor. Se obișnuiseră. Acum se uitau prin mine de parcă nici n-aș fi fost, și așa am trecut liceul: un ciudat în uniformă des trămată, care scrie texte de neîn țeles pe tablă sau vorbește cu castanii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]