1,470 matches
-
în fine, acolo-l vedeai pe român, cu fața arsă dar adâncă, cu ochii caprii și vioi, cu pletele lungi, crețe, negre strălucit, cari-ncadrau frunți largi și netede, mustața neagră, nasul de vultur, bărbia cam ieșită, ca a războinicilor străbuni. Sumanele cafenii ce spânzurau pe umere, cămașa cea albă ce, slobodă, dezvălea pieptul cel ars de soare ce ascundea inimi libere, cioarecii cei strâmți și albi, opincele cu vârful îndoit și legate de picior cu sfoară de lângă neagră, brâul cel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
după rețeta lui Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama la modă pune, În fine, să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trebuia să facă o impresie mare asupra unor popoare ca cele slavice de Sud, la care hrana sufletească consistă, afară de poezia "bisericească, aproape numai în cântecele poporale. Nu trebuie să uităm că Nikita însuși este un cântăreț însemnat al faptelor străbune, el unește lira cu spada, e simplu în obiceiuri, vorbește și se poartă ca fiecare din poporul său și joacă rolul lui Ahil în acea adunare de bătrâni cari formează senatul muntenegrean și unde se vor fi găsind mulți Nestori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lucrări ce au avut în atenție aspectele privind înființarea și evoluția satelor românești. Străvechile vetre ale strămoșilor, cum sunt și acestea din hotarele în care au viețuit și evoluat comunitățile umbrăreștene, stau mărturie indisolubilei și inconfundabilei noastre entități afirmată în străbunele hotare de-a lungul veacurilor. Căci, într-adevăr, dacă „viața modestă de la sate nu lasă alte urme decât DURATA, ÎNTĂRIREA și ÎMBOGĂȚIREA NEAMULUI”, cum a remarcat Nicolae Iorga, fenomenul veșniciei a fost posibil tocmai pentru că în sat a sălășluit esența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmașii de mai târziu) că trupurile morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocazionate de inaugurarea Bibliotecii comunale „Ariton Vraciu”. Comuna Oncești este ca oricare alta din pământul patriei. Trăim în sânul familiilor, alcătuite din fiii acestui pământ, apărători prin secole cu jertfe grele, a ființei și independenței. Din acest leagăn al tradițiilor străbune au apărut generații de făuritori care au schimbat structural fața peisajului onceștean. Acestea mi-au inspirat consemnarea datelor monografice. Am tot adunat material informativ despre comuna Oncești, cu gândul de a realiza o lucrare dedicată acestor locuri în care mi-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atestări documentare ale satelor din zonă datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar existența lor este mult mai veche. Un document din 28 noiembrie 1399, de la Iuga Voievod, consemnează aceste sate ca fiind mult mai vechi pe această vatră străbună de istorie zbuciumată, încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, împlinind deja cinci veacuri de existență, asemenea localităților din jur, precum Oprișești, Răchitoasa, Lichitișeni și Gorghești. Ca și în secolele II și III d.Hr., în perioada de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în spiritul adevărului, cinstei și dreptății, despre rolul muncii în educarea sătenilor în spiritul celor mai alese precepte morale care să guverneze relațiile dintre semeni: spiritul de cooperare, de solidaritate, de corectitudine, responsabilitate și hărnicie, respect pentru tradiții și obiceiurile străbune și față de eroii neamului. Școala, satul se pot mândri cu faptele acestui dascăl al locului care și-a exercitat profesia cu competență, pasiune și vocație pentru ridicarea spirituală și culturală a satului prin modul în care a contribuit la imaginea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Alaiul mirelui pleacă spre casa miresei; ajuns la mireasă, la intrarea în curte este întâmpinat de tatăl miresei, care iese înainte cu pâine și sare zicând: „Dragi nuntași, ia poftiți Și fiți bineveniți Vă primim cu voie bună, După datina străbună. Bucuroși vă stăm în cale Cu vin, pâine și cu sare.” În pragul casei, soacra mare întâmpină mirii cu o tavă pe care se află pâine, sare și două pahare cu vin, din care mireasa trebuie să guste. Toate aceste
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cred că vor muri dacă vor atinge acel pământ! Și nu înțelegem cuvintele profeților: Vor fugi o mie la amenințarea unuia singur? (Is 30, 17). Ieronim preamărind arta războiului și tăria unei armate, îi îndemna să lupte pentru apărarea patriei străbune și a civilizației romane. Asemenea lui Augustin, considera că războiul nu este rău în esența sa pentru că Dumnezeu se slujește de acesta în scopurile sale misterioase. Vedea în război o armă eficientă în mâna lui Dumnezeu pentru a-l pedepsi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține destrămarea și necooperarea, până la a uita întinderile teritoriale străbune, a vorbi despre cele din urm ă este o faptă de mare dreptate. Așa că pentru cei care au sau nu au ochi și u rech i să vadă și să audă, dar să și gândească redau parte d in „ documentul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire ; Dovadă că, cu toate acestea, Bucovinenii nu au pierdut nădejdea, că ceasul mântuirii așteptat cu atâ ta d or și suferință va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldov a lu i Ștefan, ei au nutrit vecinic credința că marele vis al neamului s e va înfăptui prin unirea tuturor țărilor române dintre Nistru și Tisa într-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
permis.) Este de datoria mea să adresez cuvinte de cal dă ș i aleasă mulțumire postfațatorului cărților mele despre Bucovina, domnului profesor universitar Mandache Leucov. Astăzi prezentator al lor, aici, în fața dumneavoast ră. Cele două volume ale mele despre Bucovina străbună sunt rezultatul unei stări a lucrurilor pe care le-am simțit și în cadrul Salonului internațional de carte român easc ă 2008, foarte temeinic organizat de Biblioteca județeană „Gh. Asachi”. Este vorba de o stare de perpetuă văduvie a terito riil
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al școlii românești. Domnia sa a făcut un expozeu, punând accent pe pierderile satului românesc și a Priponeștilor îndeosebi - hora țărănească, scrânciobul cu „ridicatul și coborâtul” oamenilor, balul cu vestita și mult așteptata, dar uitata alegere a „reginei balu lui” , claca străbună de la despănușatul porumbului, culesul strugurilor și sărbătoritul fertilității pământului, la o se amă de nume ale celor „plecați” dintre noi, dar pe care i a considerat prezenți spiritual la manifestarea din sala de clasă. Cum la întâlnirea cu fii satului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
S. Pușcariu. Cititorii materialelor din această carte au luat cunoștință ce făceau oameni ca Ioan și Ion Lumânărică de la Tutova ori fostul demnitar Constantin Hamangiu, originar de la Pogonești - Tutova, cu veniturile lor. După 1989, când oamenii au revenit la demnitatea străbună, n am auzit despre vreun demnitar român care să-și fi pus agoniseala la dispoziția flămânzilor, care nu s deloc puțini în România. Oare de ce? Venerându-l dar aducându-l în judecată publică, Pamfil Șeicaru, director la „Curentul” București, sc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
patriotică d upă 1843, cu Glasul unui român, și mai ales la 1848 prin poezia „Un răsunetʺ (cunoscută îndeosebi sub titlul „Deșteaptă-te, româneʺ) devenită repede imn popular. Poetul se închipuia un tribun care vorbește în numele neamului oprimat, invocând vitejia străbună și vestind profetic în cadențe ample mom entul decisiv al „Deșteptăriiʺ. Și adaugă: „Imaginea poetului, exponent al unui întreg popor, tonul grav, sumbru și răsp icat , cu rezonanțe biblice, inaugurate în poezia ardeleană de Mureșanu, se vor regăsi, amplificate, la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mai mult sau mai puțin umane, a fost aceea de anul trecut, când am văzut cum președintele României, avându-i, în stânga, pe Tokes Laszlo și în dreapta, pe Viktor Orban - actualul premier ungar, asculta umilit, în plin centru al României străbune, cu căștile la urechi, traducerea din limba maghiară a elucubrațiilor cetățenilor români de etnie maghiară care refuzau, pur și simplu, să vorbească limba oficială a statului român - româna? Oare ce ar fi făcut un adevărat român, chiar dacă nu era un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
chiar și din străinătate i-au trecut pragul. în anul 1977 sunt prezent la lansarea cărții „Dăinuiri Dăneștene” la Dănești, carte pe care domnul Buraga nea dat următoarea dedicație: „Ionele și Gabi nu luați dreptul copiilor de a cunoaște vorbirea străbună”. A fost o perioadă în care eu cu soția mea, dar și alți colegi de la școală ne-am implicat într-o mai strânsă colaborare cu domnul Buraga. Mulți ziariști de la cotidiene importante i-au trecut pragul, ziariști care au fost
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi încarnarea Străbunelor vise. Dar n-am început ȘI NU VOM SFÎRȘI Căci flmura vieții De-a pururi va fi O sete ce arde Un foc revărsat Un cîntec fantastic Mereu avîntat. C.B. (1969) Așezări din Moldova, de la Paleolitic pînă în sec. XVIII
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nici felul, nici numărul lor... “ ,, Da, fiindcă nicicum nu s-a fost ridicat întrebare să nu iscodească răspuns, noi, desuț nu pricepem cam unde și cum, în ce parte anume să mergem să mai găbuim din căldura pe care străbunii străbunilor noștri au pus-o - în slova știută de ei - pe o lucie piatră, pe-o față de frunză, pe-o coajă subțire luată de pe un mesteacăn... pe-o stîncă suită aproape de cer sau... pe umerii oalei de lut și pe tot
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu; Din haos, Doamne,am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
virtuțile celor două neamuri din care s-a plămădit, a rezistat valurilor popoarelor migratoare. Adoptarea creștinismului a fost un element important pentru capacitatea de rezistență dovedită în fața vicisitudinilor timp de secole, păstrându-și ființa etnică și limba, statornic pe pământul străbun. Răspândit prin intermediul limbii latine, creștinismul a contribuit la structurarea specifică a vieții spirituale în spațiul carpato-danubiano-pontic, delimitându-i de la început pe români de populațiile migratoare păgâne. Făcând o privire analitică și reflexivă asupra textului hagiografic, distingem între paragrafele care au
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
viziunii, unele dominante începând cu redefinirea sentimentului de patrie, acesta consonant cu cel de autohtonie, inclusiv cu cel de istorie. La creatorii reprezentativi, patria e, în esență, o triadă, Pământul, Neamul, Limba maternă, câteștrei sintetizate afectiv în formula de "casă străbună". Din unghiuri variate se manifestă concomitent o mitologie specifică la care participă codrul, apele, strămoșii, vatra, doina, biserici și clopote, ruini de demult, lacrima, cântecul și altele, cu funcții configuratoare. Toate acestea sugerează, într-un fel sau altul, implantarea într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
tot din incontestabila autoritate a scrierilor lui Raul cel Bătrân, savantul veț Dan Robbabu'tu (1483-1572) a descifrat Papirusul verde, atribuit tot lui Raul cel Bătrân, și astfel a putut dovedi că în ziua de 7 martie 6005 (după calendarul străbun), veții au eliberat țara între Munții Ron și Marea Portocalie de teroarea seculară a Triburilor Parte. Nici vorbă de podlii în acel manuscris! Așa că astăzi problema în discuție este dacă zeul tutelar Buru i-a adus pe podlii pe pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]