1,469 matches
-
de șeful de proiect Sindilaru Radu, pentru marile agregate de la CNE Cernavoda a lucrat ca proiectant șef Lupu Vasile, pentru unele rețele electrice de înaltă tensiune a fost inginer proiectant specialist gr. I colegul Sorea Niculai Pentru menținerea credinței ortodoxe străbune a păstorit cu demnitate enoriașii, colegul nostru, preotul paroh, masterand în teologie, Bucescu Dragoș. La liceul din Vicovu de Sus, colegul nostru, profesorul de matematici Bujdei Gheorghe, care a predat un an și la liceul nostru a căutat să calce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
români care s-au sedimentat la temelia ființei sale și din adâncurile cărora s-au ivit, o dată cu harul de a le zugrăvi, cuminte și frumos, chipurile și meleagurile, năzuințele și aleanurile, strădaniile și împlinirile, roadele muncii lor și ale pământului străbun. Prin asemenea relații cu viața, cu uimitoarele frumuseți ale naturii și cu oamenii care trăiesc într-o comuniune milenară cu ele, Mihai Cămăruț se înscrie în marea familie spirituală patronată de Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu, de Ștefan Luchian și
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
duritățile metalelor. Poezia, lirismul discret sau exuberant uneori, dragostea de viață și de țară, adâncul umanism ce se degajă din creația sa, privită în ansamblu, se constituie într-un cald și vibrant omagiu pe care artistul l-a adus pământului străbun, vieții pașnice, muncii, aspirațiilor poporului nostru, ale lumii iubitoare de bine de pretutindeni. Pe drept cuvânt s-a afirmat că artiștii autentici nu se săvârșesc din viață decât pentru a intra în nemurire și în această ipostază Mihai Cămăruț a
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
pare, trebuie ca, dacă vor să imite cât se poate mai bine acea guvernare adevărată, adică a celui ce conduce de unul singur bazat pe știință, atâta vreme cât au legi statornicite, să nu întreprindă nimic dincolo de reglementările scrise și de obiceiurile străbune. Foarte bine ai spus! Deci atunci când cei bogați imită constituția adevărată numim acest fel de guvernare aristocrație; când, însă, nu țin cont de legi: oligarhie. Se pare că da! Și, desigur, atunci când, la rândul lui, unul singur conduce după legi
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cetății primează. „Ci, mai degrabă, ceea ce convine mai multora, cred, și pentru mai multe situații și, cumva, în felul aceste va alcătui legea - așa, mai în mare - și pentru fiecare individ, aducând fie reglementări scrise, fie nescrise și legiferând obiceiuri străbune.” Aceasta este, în ochii lui Platon, motivația amoralismului aparent al „artei regale” și tot aici o seamă de autori contemporani au fost dispuși să identifice ceea ce s-ar putea numi „tendința totalitară din filosofia politică a lui Platon”. Binele cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
șesurile Daciei Traiane vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au reușit să stea la postul conștiinței naționale presa și slujitorii ei, pas cu pas, numai paginile de ziar ne pot fi martore, care pe mine m-au îmbogățit. Celor ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul următor al revistei Candela, pe anul 1946. Numărul din Candela pe anul 1946 avea 600 de pagini, s-a executat în Tipografia „Al. Terek” din Iași cu o largă înțelegere și bunăvoință pecuniară a mai multor susținători ai Bisericii străbune, cărora redacția și administrația revistei le adresa mulțumiri într-o notă specială. * „La 4 februarie 1945 a adormit în Domnul... mult veneratul și iubitul senior, părintele profesor onorariu dr. Vasile Tarnovschi. Departe de căminul cald al bătrâneților sale, în dureroasă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a Mitropoliei Bucovinei, cu G. Antonescu redactor șef și preotul P. Birău la Administrație, își păstrează ținuta păstorească, dar, parcă din premoniție, citim și avertismentul: „Fii gata, Române”, semnat de Vasile Militaru: „Fii gata, Române, să-ți aperi hotarul Moșia străbună, fii gata să-ți aperi!... Vrăjmașului țării, de-i scapără-amnarul - Spre pieptu-i, fii gata, din flintă să-i scaperi!”... Viața merge înainte. În 1939, 332 pagini, în 1940 alte 240 de pagini.. * Credința, foaie de zidire sufletească a Mitropoliei Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rugăciunea de profundă recunoștință, așternută pe țărâna dar și pe cuvântul celor ce se dăruiesc Supremului Sacrificiu, acolo unde noi stăruim a fi cu spiritul. Așadar, crâncenei jertfe din marea Vale a Plângerii, dar și din sfânta biserică a vredniciei străbune, care-i astăzi Moldova - o clipă de creștinească și românească cucernicie” Urma poezia „Ne vom întoarce înapoi!” - semnată Geordrumur, din care redăm prima și ultima strofă: „Ne vom întoarce înapoi Spre țara visului domnesc, Pe unde azi tristeți doinesc Fără
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a schimbat: „Dimpotrivă, răzeșul bucovinean, urmaș vrednic al plăieșilor, a rămas mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind-o mereu cu dârzenie. Tocmai neamestecul lor instinctual cu țărănimea venetică din jurul lor i-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a lui Sever Beucă Costineanul „La coasă fii ca-n vremile străbune” pe care am găsit-o republicată în ediția a doua de după confiscare în Junimea Literară nr.2/1904 sub titlul: „Marș festiv, dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iuta... adevărate fabrici ale morții” nordbucovinenii au așteptat ora mărturisirilor: „Din acestea s-a născut Țara Fagilor”, memorialul celor care au răzbit terorii comuniste o jumătate de veac.” Deci, am înțeles, Țara Fagilor este pentru Bucovina și pentru întreaga Moldovă străbună memorialul durerilor și speranțelor noastre. Rostind că „Almanahului i sau alăturat alte publicații la fel de valoroase, cu apariție mai deasă, între care: Glasul Bucovinei, Codrul Cosminului, Plai Românesc și Făgurel” Dimitrie Poptămaș exclamă entuziast: „Renaște Țara de Sus!” Și o dată cu el
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre. În acest sens am antrenat elevii școlii în activități deosebite, cu convingerea că în formarea acestora ca mici creștini, grija noastră este să atragem har în viața lor, prin rugăciune, exemplu și implicare, pentru ca ei să cunoască valorile credinței străbune, să valorifice tezaurul lăsat de înaintașii noștri, să fie mărturisitorii dreptei credințe într-o lume care din nefericire se îndepărtează tot mai mult de aceste valori, din comoditate, indiferență, ignoranță. Proiectul Copiii în lumina lui Hristos a apărut ca o
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
aruncă-n jur/ Ca să-ncolțească-n inimi ca grâul din ogor”, năzuință ce poate fi privită și ca un crez poetic orientat spre colectivitate. Un asemenea crez pare să răzbată din piesele primului ciclu din Umbre și lespezi, intitulate Vis străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești, a legăturii cu predecesorii, a identificării cu ei se asociază întrucâtva și cu ideea „testamentului” arghezian. Distanțarea se produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul” său („vis străbun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
străbun, Așa era tata, Țăran, Plugar, Danie străveche. Revelația atavismelor țărănești, a legăturii cu predecesorii, a identificării cu ei se asociază întrucâtva și cu ideea „testamentului” arghezian. Distanțarea se produce curând, căci strămoșul trăind în urmaș, și „legământul” său („vis străbun”, „danie străveche”) sunt simțite mai puțin ca o comoară și un izvor de energie și dârzenie, cât ca o piedică în calea durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
Ale lui Cipariu XE "Cipariu" : „salute din Italia, din vechiul nost’ pământ, de unde sum de atâția seculi esilați”; ale lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , către Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" : am venit În Italia „să vedem cu ochii noștri și monumentele mărimei străbunilor noștri”;ale lui Papiu XE "Papiu" , către Simion Balint XE "Balint" : „Îți scriu această carte din Italia, din pământul cel sacru al străbunilor noștri”. Aceste formulări evidențiază existența unui adevărat clișeu verbal al epocii, care se atașa neabătut, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relevant, ardelenii de acasă, care Îi scriu lui Papiu XE "Papiu" În Italia, folosesc aceleași expresii, dovadă a răspândirii generale a clișeului. Zece corespondenți diferiți ai lui Papiu, din Ardeal, folosesc, În șaisprezece cazuri, formule de tipul: „patria centrală”, „ținuturile străbune”, „pământul străbunesc”, „patria protopărinților”, „leagănul românilor, dulcea Italie”, „terra străbunilor”. Acești emitenți aparțin unui spectru socio-profesional foarte larg: intelectuali de marcă, jurnaliști (Iacob Mureșanu XE "Mureșanu" ), profesori blăjeni (Ioan Faur XE "Faur" ), studenți (Ioan Rațiu XE "Rațiu" ), ofițeri (Ioan Tomuț
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Italia doresc să cunoască aspecte dintre cele mai variate. Ioan Florian, student la Sibiu, Îi scrie lui Papiu XE "Papiu" : Nu știu pentru ce scrii așa puțin. Eu tare aș dori să știu clima, spiritul și altele din ținuturile străbune. Clișeul verbal din final aparține imaginii tradiționale, dar interesul propriu-zis privește realitățile contemporane. Alții se interesează de cuantumul taxelor școlare și de indicele prețurilor din Italia, În ideea de a-și continua studiile aici. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , În
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrării, născut în pitoreasca localitate de pe valea Zeletinului, Giurgioana, aparținând canonic Arhiepiscopiei noastre a Romanului și Bacăului, nu și-a uitat locul de baștină, cartea domniei sale vine să dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau nejustificat pământul străbun și uită că au niște strămoși undeva, a căror morminte sunt năpădite de buruieni, iar casele în care s-au născut și bisericile în care s-au botezat se găsesc în paragină. Un inspirat dicton spune că: morții nu mor
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna... Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miază-Noapte. Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre..."1 Vestea intrării în război a fost primită cu bucurie de întregul popor, în pofida îngrijorării firești privind soarta celor dragi și apropiați mobilizați pe front. Regele Mihai I a
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
La 25 iulie 1941, Cartierul General al Comandamentului frontului germano-român a dat publicității un comunicat în care se arăta: "Lupta pentru dezrobirea brazdei românești de la răsărit s-a terminat. Din Carpați și până la Mare suntem din nou stăpâni pe hotarele străbune. Lupta pentru asigurarea dezvoltării noastre, pentru salvarea credinței, pentru ordine și pentru civilizație continuă. Trupele germano-române au înaintat adânc dincolo de Nistru."1 În cele 35 de zile ale operațiunilor militare care au avut ca scop final eliberarea zonelor răpite de
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ma si froide Marguerite? B (it) [SONET DE TOAMNĂ Spun ochii tăi cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" -Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal, O, tu, ce-mi legeni somnul cu mîini îmbelșugate, Nici basmele lui negre în flacără turnate. Urăsc la fel și patimi, și vis spiritual! Să ne iubim alene. Amorul din gheretă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
răspuns destul de ciudate: T35 SONET DE TOAMNĂ Spun ochii tăi cei limpezi, mai clari ca un cristal: "Amant ciudat, ce afli în mine să te-mbate?" Q1 Fii dulce și tăcută! Un dor, rănit de toate, non-R1 Afară de-o candoare străbună de-animal, Nu vrea să-ți dezvelească secretul infernal [...] Sminteli, omor și groază! Tu, albă margaretă! Ca mine nu ești oare amurg autumnal, O, palida mea, blîndă și rece, Margaretă? Q2 = R1 (Trad. Ion Pillat) Versurile 2 și 3 par
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ghidul urmărea modelul folcloristic-mitic al tiparului imagistic transilvan și al secuimii, ceea ce se și încadra în discursul "pelerinajului național" conceput de "Oficiul Ungar pentru Turism" (OMIH) și al instituțiilor partenere. Din lucrare putem afla că Transilvania era considerată "un pământ străbun", patria "folclorului maghiar autentic", despre al "cărui trecut maghiar neștirbit" povestesc "coloanele funerare din lemn sculptat". Găsim în volum stereotipia tuturor trăsăturilor caracteristice imaginii secuilor (considerați "poporul prințului Csaba") sau al săteanului secui, care își transporta apele minerale în căruța
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a acestora, lăudând modul de întreținere și de hrănire a lor, bine organizată, chiar mai mult, adică îndestulătoare. În loc să muncească, cei din ghetou "șușoteau" între ei, lucru caracteristic firii neamului lor, chiar și în asemenea împrejurări "răzbătând din ei instinctul străbun", scrie ziaristul (altminteri fost secretar general al Partidul Transilvan (Erdélyi Párt)138. Pentru relațiile cu administrația ungară și cu formațiunile militare germane, ocupante, respectiv în relația cu SS-ul, pentru îndeplinire ordinelor acestora în anumite orașe s-au înființat consilii
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]