3,148 matches
-
erau obraznici și la carte puturoși, Moșu' le-aducea, -n desagă, jucării și ciocolată, biciclete și patine, dar mereu la mine-acasă Moșul nu putea să vie, că eu locuiam mai sus, iar el nu putea să suie. O săgeată mă străpunse. “Asta nu-i copil, Iisuse! Cine mie îmi trimise mogâldeață de copil, să mă scoat-afar' din vise, acum în prag de sărbători? Asta e durerea lumii, exponat dintr-un muzeu.Uite, ce lumină are! Cine-i el, dar cine-s
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
Mâine plec unde-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată. Costică înlemnise, îi clănțăneau dinții-n gură de frică. Andrei a înaintat spre el cu baioneta la armă, ca la atac, și l-a străpuns cu atâta furie chiar în dreptul inimii, că nu a scos decât un icnit slab, și a căzut ca un lemn din pădure, când este tăiat de securea ucigașă. A smuls baioneta din pieptul dușmanului de moarte, a holbat ochii și
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
mâinile lui Isus crucificat. Mă doare numai să mă gândesc la un cui bătut prin mâna mea, deoarece știu prin ce trebuie să treacă - o uimitoare complexitate de tendoane și nervi, vase de sânge și mușchi. Este imposibil s-o străpungi cu un cui fără s-o mutilezi. Gândul la mâinile Lui vindecătoare, mutilate de cuie, îmi aduce în minte tot ce a fost Isus gata să îndure pentru mine. În acele momente de însemnătate eternă, pe cruce, acceptând să-I
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
un cui fără s-o mutilezi. Gândul la mâinile Lui vindecătoare, mutilate de cuie, îmi aduce în minte tot ce a fost Isus gata să îndure pentru mine. În acele momente de însemnătate eternă, pe cruce, acceptând să-I fie străpunse și mutilate mâinile, El S-a identificat cu oamenii din toată lumea, care au o deformație fizică în trupul lor, inclusiv în mâini”. Efectul acestor cuvinte, rostite în fața leproșilor, a fost electrizant. Isus ... un mutilat, cu mâini ca ale lor, niște
MÂINILE LUI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344881_a_346210]
-
mai sunt eu, am obosit. Nu vreau să-ncerc să uit de mine, Privirea să nu-mi fie rătăcită. Să știu unde vom merge, suflet! Gândul aripi să-mi fie. Nu pot îmbrățișa tăcerea! Un gol adânc. Săgeți încinse ce străpung, Rănesc și dor. În nopți de primăvară, Somn alungat! O ultimă fărâmă de speranță. De ce iar eu rămân al nimănui? O noapte de coșmar, Mă tremură acum în zori, Cad lacrimi, plânge ploaia! Picuri hrănesc credința în noi. Referință Bibliografică
PLÂNGE ŞI PLOAIA DEPĂRTAREA. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345777_a_347106]
-
exil al omului Dăncuș. Acolo, în miezul misterios al inițierilor, Dăncuș simte bătând inima Mamei-Pământ, casa lui și a noastră, ca pe aceea a unei făpturi vii și dumnezeiești. Ca omul, de altfel. Și nu poate să nu se lase străpuns de verticala cerului, care îi dezvăluie sublime și tainice lucrări, în limba sufletului universal al omului care iubește. Peste zece ani, Dănuș coboară de pe munte cu înscrisul lucrării sale, asemenea lui Moise. Aduce cu el o altă carte: a Eliberării
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
zgripțuroaicei pe care o slujiseră cu credință zeci de ani, își începură dezmățul. Chiote de bucurie și râsete străbat din adâncul grotei, iar șopârle uriașe țopăie de pe o stâncă pe alta. Deodată, dinspre creasta muntelui, o rază de lumină cerească străpunge negura luminând cărarea. - Tată, să lăsăm aurul și să ne salvăm viața, imploră Tudor în disperarea sa. Îngerii păzitori ne luminează calea! - Nici prin gând, fiule! - Te implor! Ești legat la ochi? Nu vezi că Dumnezeu ne dă o șansă
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
și bineînțeles pentru fiecare om în parte. Iar atunci când El îmi trimite raze prețioase de lumină aducătoare de pace și izbăvire norii cei negrii ce mă împresoară nu-L pot opri pe El să lumineze asupra mea, razele de lumină străpung norii invingând întunericul. Îmi amintesc că mă simțeam atât de fericit după terminarea rugăciunii, i-am lăsat timp așteptând în tăcere Duhului Sfânt să lucreze cu mine. Apoi plin de voioșie am pornit din pădure, culegând în drum câțiva toporași
STRĂBĂTÂND VALURILE VIEŢII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346040_a_347369]
-
2014 Toate Articolele Autorului BISERICUȚA DIN ALBAC Bisericuță din Albac, Clădită-n suflet de român, Pribegit-ai din veac în veac Spre a fi poporului român altar. Văzut-ai corifei și patrioți Gândind la libertate și uniți Pentru un popor străpuns de nedreptăți. Vent-ai de peste munți aici la noi Pentru a ne fi mângâiere și-ajutor. Te vom iubi în veci ca pe eroi, Bisericuță din Albac, Venită de peste munți aici la noi. Elena Trifan Referință Bibliografică: BISERICUȚA DIN ALBAC / Elena
BISERICUŢA DIN ALBAC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347753_a_349082]
-
săi sentimentele de iubire aveau cea mai mare prioritate. Orice vedea atât în natură, cât și în viața normală, o observa doar prin prisma iubirii. Zborul unei păsări era un simbol al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
și câtă durere! În semnul acesta de pe pământ e atâta împăcare și Înviere! Învățat-am Semnul Crucii de la Mama, Ca semnul cel dintâi de punctuație- Oriunde mergi copile, tu ia seama Ce mult a suferit această nație! Cu Biblia-i străpunsă de pumnale, Cu sângele ce-a curs din ea șuvoi Strămoșii tăi au însemnat o cale Și de lumina ei să nu te-ndoi! Ce nobilă, ce trainică putere Avură ei, sărmani plugari și-oieri Când se rugau prin tainice
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
moare țarul Nicolae I (pe 2 martie 1855). Îi urmează la tron fiul său Alexandru al II-lea, care decide continuarea războiului. Luptele din preajma Sevastopolului sunt reluate, odată cu îmblânzirea vremii și continuă până pe 8 septembrie 1855, când apărarea sa este străpunsă și orașul e cucerit de forțele occidentale. Victoriei din Războiul Crimeii, i-au urmat lungi discuții și polemici între forțele participante, dar pentru viitoarea Românie, importantă a fost hotărârea Convenției de la Paris, care s-a semnat în august 1858 și
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
ZORI Reapar zorii.Ceata de vânători continuă să escaladeze muntele, în timp ce nori albi se perindă pe cer. EXT. / CURTEA PALATULUI / ZI Oștenii pătrund în curtea palatului. Totul pare pustiu. CĂPITANUL ARNĂUTU: Să acționăm cât este ziuă. Orice cadavru să-l străpungeți cu țepușele. CĂPITANUL SASU: Nu vă răspândiți decât în grupuri de doi-trei. Acționați rapid că se înserează. Vânătorii se împrăștie în curte. Cei doi căpitani se îndreaptă către un ungher mai întunecat. CĂPITANUL SASU: (tresare) Căpitane Arnăutu, acolo lângă zid
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
SASU: E mort? Căpitanul Arnăutu îi desface buzele cu degetele. CĂPITANUL ARNĂUTU: Ăsta e vampir! Ziua dorm iar noaptea dănțuiesc. CĂPITANUL SASU: S-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. Căpitanul Sasu îi străpunge cu țepușa pieptul în dreptul inimii și sângele țâșnește. Soarele se apropie de afințit. EXT./ CURTEA PALATULUI / NOAPTE Odată cu căderea umbrelor nopții în curtea palatului se dezlănțuie un adevărat masacru. Imaginile care urmează se succed. Un oștean, din pricina întunericului, greșește ținta
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
este slabă. CĂPITANUL SASU: Să nu scape prințul și prințesa! De pe acoperișuri și ziduri năvălesc vampirii. Bătălia se încinge. În acea învălmășeală, la hotarul disperării, vânătorii cu săbiile le tăie capetele și aproape instantaneu alții cu sulițe și țepușe le străpung inimile. Din curte din arcuri se lansează săgeți spre metereze. Acestea țintesc pieptul oamenilor nopții care se prăbușesc în urlete îngrozitoare. Disperarea vampirilor loviți prin surprindere în curtea palatului îi panică pe confrații lor ascunși în turnurile întunecate. Aceștia se
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște urgia mea! CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu mă tem de paloșul tău fermecat! Paloș plutește prin văzduh și coboară în fața îndrăznețului muritor.Căpitanul pune mâna pe o suliță. PALOȘ: Sunt nemuritor, căpitane! În acel moment sulița străpunge pieptul lui Paloș în dreptul inimii. Strigătul său de durere cutremură stâncile. Vampirul face câțiva pași cu sulița în piept, apoi își aruncă privirea de foc către o fereastră. PALOȘ: (în șoaptă) Iubito, ia micuțul prinț și fugi la castel! Salvează
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
sug sângele poporului. În curând se vor lepăda de tine și te vor vinde ca pe o găină la târg! Arnăutu face un nou semn discret colegului său. În acel moment căpitanul Sasu aruncă o suliță spre Contesă. Aceasta îi străpunge pieptul în dreptul inimii și iese în spate pe sub omoplatul stâng. În același moment Arnăutu se năpustește cu altă suliță spre pieptul Contelui, dar spre uimirea sa trece cu arma ca printr-o umbră. Contesa țipă de durere și întinde brațele
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
moment Arnăutu se năpustește cu altă suliță spre pieptul Contelui, dar spre uimirea sa trece cu arma ca printr-o umbră. Contesa țipă de durere și întinde brațele și cu unghiile îl prinde pe căpitanul Sasu de gât și-l străpunge. Sângele țâșnește iar cu ghearele îi sfârtecară trupul în bucăți. În cele din urmă vampirica se prăbușește la pământ și se topește sub ochii bulbucați ai oștenilor, iar în locul ei iarba rămâne pârjolită ca de jarul unui foc. Pe metereze
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
că se trezesc vampirii! Peste câteva momente în coșciuge cadavrele încep să se ridice în șezut scoțând sunete înfiorătoare și arătându-și ghearele și caninii. Cuprinși de panică vânătorii scot săbiile și le retează capetele. CĂPITANUL ARNĂUTU:(cu voce forte) Străpungeți-le inimile! Nu-i decapitați că reînvie! CĂPITANUL SASU: Mai repede! La miezul nopții vampirii se trezesc din somn și-și recapătă puterile! Vreo patru-cinci vampiri țâșnesc din morminte și se ia la bătaie cu oștenii. CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu-s
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
somn și-și recapătă puterile! Vreo patru-cinci vampiri țâșnesc din morminte și se ia la bătaie cu oștenii. CĂPITANUL ARNĂUTU: Nu-s ființe umane! Inima! Loviți-i în inimă! Unii cu săbiile le taie capetele, iar alții în urma lor le străpung inimile cu țepușele. În cele din urmă vampirii sunt răpuși. Oștenii îi aruncă în coșciuge și îi acoperă cu pământ. Odată treaba terminată vânătorii se privesc unii pe alții cum sunt mânjiți de sângele împroșcat de la vampiri. CĂPITANUL SASU: Să
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Ediția nr. 760 din 29 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Mă ninge tot cerul cu flori de verbină, Copaci, grei de dor, v- așteaptă-n grădină Cu muguri tăcuți, prolog de-nflorire, Să faceți un semn, spre-a lor împlinire. Străpung depărtarea cu palma întinsă, Alerg după voi, ca-ntr-o horă încinsă Și vreau să vă chem la o dulce agapă... Rămân singură iară, cu stropii de apă. Cu ei, azi, obrazul mi-l spăl de roșeață, Îi sorb ca
PE FLORI DE VERBINĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348893_a_350222]
-
infernală, ele reflectă o amintire ontologică, o amintire a autoscopiei Ființei în dialog cu Timpul. Poetul evită să intre direct în exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul.“( Dialog cu timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DIALOG CU TIMPUL Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului DIALOG CU TIMPUL - Sunt triunghiul cu vârful în Cerc Străpung până la tine Infinitul Spre Timpul Magic. Mai încerc Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
care dă posibilitatea artistului să creeze. Pentru el timpul se măsoară în 8 produsul minții, al creațiilor lui artistice pentru că în poemul Dialog cu timpul, Elisabeta Iosif găsește răspunsul elevat al folosirii acestuia, spunând: - Sunt triunghiul cu vârful în Cerc / Străpung până la tine Infinitul / Spre Timpul Magic. Mai încerc / Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul. Pentru ea dialogul constituie prezența permanentă a puterii divine în conținutul cuvântului, pe care îl fermentează lăsând ca din el să se nască forma, înțelesul voit a
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]
-
pe care o așteaptă în taină să vină, pentru că numai atunci visul ei, ca al tuturor gânditorilor inițiați în arta cugetului, se va împlini. Creația ei poetică este plină cu însemne, coduri pe care, dacă nu le simți că îți străpung coloana vertebrală, ca unică parte a corpului ce se leagă cu Universul, nu o vei înțelege niciodată. Versul poetei transmite dar înțelesul este subtil încartiruit: Tipsia sa roșie, iubite, n-o sparge! / Transform-o-n oglindă, proptită-n catarge! (Jocul
ST. LUCIAN MURESANU CRONICA SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346831_a_348160]