1,879 matches
-
Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat voi, nouă fete surori/ În strai bini păstrati/ Cu mânecili suflecati/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături?/ La fântâna lui Iordan/ Cu săpile s-o săpăm/ Cu lopețile s-o rânim/ Cu măturile s-o măturăm./ Nu vă duceți la fântâna lui Iordan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plăteam numai câte un sorcovăț pe lună.” (I. Creangă, 12) Circumstanțiala de mod cantitativ se introduce în frază prin pronumele (adjectivul) relativ câți (câte) sau prin adverbul relativ cum, ambele specifice acestei subvariante: „Nu face băietul ista atâția husăși, cu straie cu tot, câți am dat eu pentru dânsul până acum!” (I.Creangă, 12), „- Dă-mi, zău, mămușoară, și ți-oi plăti cât mi-i cere, că mi s-a urât cu el așa.” (P.Ispirescu, 49) și prin pronumele relativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o stăpânire semeață Ai făcut puțină ceață Zidind, schele-nalte și repezi ridici Încaleci pe lespezi cât munții, melci mici.” (T. Arghezi, 91) • substantiv: „Ce e poezia ? Înger palid cu priviri curate, Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea.” (M. Eminescu, I., 36), „Pe strada aplecată la vale E-o toamnă ca o poezie veche.” (G. Bacovia, 184) • pronume: „Tot pământul e plin de oameni ca mine, ca tine, ca el
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dealuri, văi, râuri, cascade, orașe și sate, prinse ca niște cuiburi de creștetele stâncilor.” (N.D. Cocea, 262) Prin desfășurarea primului rol, coordonarea determină constituirea de fraze simple, omogene sub aspectul organizării sintactice: „Ieșii îndată din apă, îmi umflai în brațe straiele de pe mal, trecui Tazlăul de partea cealaltă, mă îmbrăcai iute și mă înfundai în pădure pe urmele domnului Arsene...” (C. Hogaș, 304) Desfășurarea celuilalt rol presupune interferența relației de coordonare cu desfășurarea unei relații de dependență sau a relației de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
moartea sa la 1484 și descoperirea mormântului său în 1604, deci la distanța a două conjuncții importante 313. Colindele din seara de Crăciun ale tradiției române permit trecerea în revistă a unor eroi legendari, adesea asimilați sfinților, dar colindătorii poartă straie ornate cu soarele și luna și descriu lupte între ființe imaginare aflate în paradis și care regenerează în primăvară 314. Religia inițială a fost coruptă de interpolări și deformări. Munca extrem de complexă a lui Isus de a împărtăși învățăturile sale
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dată când zăresc/ Adâncul ei fântâna.// Când depărtările mă duc/ În spațiul veșnic, fără moarte/ Știu c-am fost adeseori uituc/ N-am depășit din tine ce-i lumesc/ Și-atunci de ce n-am parte// De un sărut ascuns în straie de argint/ De-o-mbrățișare când apune/ Lumina-n care vreau să simt/ Ce am crezut că-i nefiresc/ Și rouă lacrimile sfintei lune? // Când luna nu răsare și e frig/ Mă înfășor speranță și răbdare. Tu te-oglindești acum
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
coroana-i de aur”. Sala de tron a împăratului bătrân, părinte al feciorului fără stea, are „stâlpi de aur blond”, tronul însuși e făurit din „aur roșu”, regele poartă „de aur diadem” și „sceptru de aur”. Zeii Romei au „pavezi”, „straie” și „care” de aur ; domnul subteran al magului integrează „pilaștri de aur” care „pe muri se coboară”, dar cum însăși regalitatea aparține la Eminescu spiritului, strălucirea metalului nobil devine cu și mai mare evidență simbolică. în India, de altfel, mitologie
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
est, „umbra de-argint stralucita,/Cu-aripi ridicate la ceruri pornită se înalță spre poduri de argint, prin ploaie de raze, ninsoare de stele”. În biserică, întunecatul Demon vede cum „Se apropie umbra nalt-a unui înger.” Iubita moartă purtase strai de argint al unui elf de nea, devenind eterică în ascensiune, când „Nori străbătea o umbră de argint”. Metalul alb prezidează în egală măsură elementul acvatic, argint fluid, invocarea acestuia având loc în spațiul pădurii. Pregătind, prin urmare, fluxul apelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
principiu noi suntem bogați și nu întâmpinăm rezistență. Dar noi știm datorită acestui diplomat capabil să slujească atâția suverani și să ajungă mai devreme sau mai târziu să-i trădeze pe toți, datorită acestui principe cameleonic în stare să pună straiele de Ancien Régime pe individul modern și să concilieze virtuțile creștine cu laicitatea, principiile morale cu realismul politic că această declarație ascunde exact contrariul său și că declarațiile de principiu maschează astăzi absența de principii. Principes, c'est bien! Cela
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
372). Alotopia (Greimas 1983) instituită de unul dintre contractanți sugerează magnitudinea ridicată a lipsei unui control al realității, la care te poate împinge dorința oarbă de depășire a propriei condiții. Deși asistăm la o renunțare la semnele bogăției (șampanie și straie pompoase) și la o reîntoarcere la semnele sărăciei (hăinuțe țărănești și rachiu), numele care conferă o realitate socială unei ființe se dorește definitiv schimbat: Ileana Măriucăi lui Dosoftei cere ("Voința ei era sfântă") să fie percepută după dobândirea unui statut
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
divan... Ca om liber, el caută calea de mijloc - ca mai toți filosofii Antichității. Afectarea mizeriei este pentru el perfect echivalentă cu etalarea bogățiilor. Modelele lui Aristip nu sunt nici cerșetorul, nici bogătașul. El nu vede mai multă virtute în straiele zdrențăroase decât în veșmintele de brocart și de mătase. Dacă într-adevăr banii nu contează sau, oricum, nu contează cine știe ce (lucru pe care Aristip îl crede), măcar să servească la ceea ce sunt destinați: să te scutească de necazuri - o lecție hedonistă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează într-un decor în care celorlalți le revine un rol egal cu cel al unei mese ori al unui scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a-i reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
scris un fel de "Evanghelie gnostică", ca urmare a învățăturilor primite din partea unei entități spirituale numită Philemon, și pe Rudolf Steiner, fondatorul antroposofiei, pe care Jung o vedea ca pe o variantă a teosofiei, amîndouă fiind considerate "gnosticism pur în straie hinduse". De altfel, asemănarea dintre gnosticism și unele religii orientale a fost recunoscută de multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
manualelor de limba și literatura română folosite în învățământul primar, s-au identificat numeroase elemente etnocentrice și autoglorificatoare din punct de vedere etnic. Astfel, unul dintre abecedare cuprinde o lecție de românism: „România este un pământ minunat. Noi purtăm mândrul strai românesc. Cântecele noastre sunt neîntrecute”. În acest registru se plasează mai multe conținuturi din manualele analizate. Perspectiva mitică asupra trecutului este transmisă prin introducerea în manual a unor pasaje eroice de literatură istorică românească referitoare la Alexandru Ioan Cuza, Preda
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ceremoniilor ce adunau asemenea participanți egalând fastul obișnuit la Curtea bazileilor. Ceea ce probabil că și dorea N.B., căruia Gavriil Protul îi zice „ighimon”, iar Manuil din Corint „împărat”, și care pe fresca de la mănăstirea Snagov este arătat având cusut pe straiele sale de brocart purpuriu vulturul bicefal al Bizanțului. Pe altă parte, un șir de oameni de carte, în fruntea căruia trebuie așezat Macarie, mitropolit al Ungrovlahiei între 1512 și 1522, a participat la îmbogățirea fondurilor de manuscrise ale mănăstirilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
ore precise și "exclamații" speciale sau mantras, tot așa scriitorii lumii moderne își însușesc, sau cred că-și însușesc ritualuri, pentru a provoca o stare propice creației. Schiller păstra mere putrede în biroul la care lucra ; Balzac scria îmbrăcat în straie de călugăr. Numeroși scriitori gândesc culcați la "orizontală" și chiar scriu în pat - scriitori foarte diferiți, cum ar fi Proust și Mark Twain. Ünii au nevoie de liniște și singurătate ; dar alții preferă să scrie în mijlocul familiei sau în societate
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
discerne între un mesaj contaminat ideologic și unul neașezat sub semnul vreunei doctrine sau al unui sistem anume este cea dintre „religios“ și „spiritual“. Dacă mesajul religios își revendică apartenența la un sistem, la o religie anume, îmbrăcând de regulă straiele și podoabele recognoscibile și recunoscute ale respectivei tradiții religioase, mesajul spiritual ca expresie „neînregi mentată“, liberă, a experienței personale se refuză, de regulă, în cadrării sistemice. Buddha nu a fost buddhist, Hristos nu a fost creștin, Mahomed nu a fost
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
și aproape perfect desacralizate ale Crăciunului. Bucureștiul devine scena unui inedit marș al Moșilor de Crăciun, gândit cu scopul precis de a intra în Cartea Recordurilor. În jur de 4000 de bucureșteni, îmbrăcați în Moș Crăciun, vor defila în tradiționalele straie roșii, dăruind tuturor cadouri și voie bună. Se încearcă astfel doborârea recordului mondial deținut de cei 3618 Moși Crăciuni din Taipei. Un reprezentant al Cărții Recordurilor a venit deja la București pentru a monitoriza teribila ispravă autohtonă. Sorin Oprescu, "hermeneutul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
intră în Siena călare pe un măgar./ În Siena sau altă umbroasă așezare de oameni./ De un an cetatea îl așteaptă./ «Dante ne va salva!» surâd municipalii./ «Ciuma, otrăvitoarele zvonuri, plictisul.../ Dante ne va salva!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ se înfuriară foarte:/ «Acesta nu-i Dante, nu poate fi Dante,/ Aduceți-l pe Dante!»/ Cel de pe măgar se ridică în șa./ Strigă și el după puterea lui:/ «Nu-i vită omul ci-i dator să aducă lumină lumii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
poate fi Dante,/ Aduceți-l pe Dante!»/ Cel de pe măgar se ridică în șa./ Strigă și el după puterea lui:/ «Nu-i vită omul ci-i dator să aducă lumină lumii/ și să alunge ceața!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ izbucniră în râs.” Consecința cea mai directă este un regim schizoid, vital și în același timp traumatic pentru respirația poemului. Schizoidia este explicitabilă printr-o serie de cupluri tensionate și antinomice, descompunând cele două sintaxe care intră în compoziția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria urmați de fiii acestora
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
libertatea politică a teritoriului dintre Prut și Nistru, ca și șansele democrației în România, depind de capacitatea locuitorilor acestor țări de a ieși din comoditatea suficienței, a ignoranței și a proastelor obiceiuri. România și Basarabia trebuie să se despartă de straiele patriarhale, de poncifurile unei ideologii perimate, comuniste și naționaliste, care i-au ținut pe români în mizerie și înapoiere, făcându-i inapți să susțină examenul comparației, să întâmpine, cu folos, provocarea alterității. Diversiunea fondului autohton, conservator și intolerant, îmi pare
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
împiedicat dobândirea unei independențe reale, politice și economice, față de fosta metropolă de la răsărit. Tot Mircea Snegur, după insuccesele provenite din incapacitatea sa de a realiza o schimbare de sistem autentică, și-a tras din nou, în 1996, ca un cabotin, straiele de lider național și democrat, doar că între timp apăruse pe scena politică un arlechin mai talentat. Snegur intra în istorie, așa cum a consemnat cu duritate presa vremii și cum a înregistrat conștiința publică, drept „un trădător de vocație” (expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
este... și ca dânsa suntem noi". În penultima strofă, Eminescu definește poezia drept o creație pură, divină, unde imaginile poetice sunt "icoane" care înnobilează mintea și sufletul: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Poezia transfigurează realitatea, re-creează, prin cuvânt, alt univers; e un rezultat al gândirii mitice și simbolice. Poezia transfigurează prin metamorfoza "joc cu icoane"... Poetul caută cuvântul "ce exprimă adevărul" (adevărul vieții, sentimente
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din momentul în care Alecu Ruset se îndrăgostește de Catrina, fiica despotului Duca. Acesta îl însoțește pe abatele de Marenne prin Moldova până la Istanbul. La început beizadeaua nu făcu o impresie prea bună: "straiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de Domn", și nici înfățișarea nu spunea nimic: "cam palid și subțiratic". Abatele află despre conflictele acestuia cu Duca-Vodă, care în viziunea lui Alecu Ruset este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]