1,494 matches
-
la unele mai mici, de pildă Muzeul Suvorov, din care Îmi amintesc o sală foarte tăcută, plină de armuri și tapiserii vechi, flamuri de mătase sfâșiate și mai multe manechine cu peruci, cu cizme grele și uniforme verzi stând de strajă deasupra noastră. Dar oriunde ne duceam, invariabil, după câteva vizite, un paznic bătrân, cu ochi urduroși și cu papuci de pâslă, devenea bănuitor și trebuia să ne transferăm patima consumată pe furiș În altă parte - la Muzeul Pedagogic, la Muzeul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
moldovenii aiștea! Ni s-a urcat la cap de când cu "Podul" aista. Să nu ne îmbătăm cu apă chioară, dar nici să ne culcăm pe-o ureche. Neslăbit să ne gătim de luptă. Să întărim cetățile. Duminică de duminică, sub straja pârcălabilor, toți cei ce pot ține o armă să lupte în întreceri voinicești, cu arcul, cu spada, călare și pe jos. Pârcălabii răspund cu capul! Măria ta, e Ziua Domnului, îi reproșează Teoctist. Mare păcat! Mai pune și Sfinția ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dragul meu unchi, îl îmbrățișează ea cu căldură, cât îți datorez... Îmi amintesc, într-o noapte neagră cu tunete și fulgere, m-ai luat în spinare; nu știam unde mă duci și nici nu-mi păsa... Fugeam din Stambul. Mituisem străjile de la Poarta Kerkaporta. Și așa, a început alt capitol al vieții noastre: pribegia. Alt drum, altă suferință. Urmașii împăraților Bizanțului, cerșetori pe la curțile principilor Europei. Am muncit totuși, ne-am câștigat pâinea, eram învățători. Da, da. Eram servitorii ducilor și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai are timp să crească... L-am rugat pe Mateiaș ca pe Dumnezeu l-am rugat să-l slobozească pe Vlad din temniță, ca, împreună, să stăm de strajă la Dunăre. Am rămas eu... singur... Și, totuși, ai mers înainte... Trebuia cineva să ridice steagul căzut. Am fost noi destul de nebuni să facem începătura... Papa, Veneția, principii Europei, Mateiaș al Ungariei, Craiul Cazimir al Poloniei, Uzum-Hassan, regele Georgiei, cneazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tărie, să înfiripăm oastea, cetățile, ca să-i primim cu tot "ighemoniconul" cuvenit unor așa oaspeți de samă; să nu facem de râs mult lăudata "ospeție moldovenească". Aferim! Cataroaia să-i... se repede Mihail, dar Ștefan îl sâsâie: Zât!! Să întărim straja de margine pe Nistru! Radu Gangur, ochii și urechile mele să fii! Știți cum dau tatarii. Auzi răcnind: "Tatarii!!!... Au venit tatarii!!!!", și tatarii s-au și ițit în capul uliței!... Să cuteze numai a călca Nistru! se grozăvește Radu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ziua și noaptea! Veniți!" continuă și vocea lui crește, se aprinde, vorbește repede, cu patimă, strigă fără să țină seama de Tăutu, care face eforturi disperate să se țină după el. "Această țărișoară! V-a apărat! Zid v-a fost! Strajă v-a fost! Ungariei! Poloniei! Creștinătății! V-a fost bine cu mine?!" Mai încet... mai rar... se roagă Tăutu. Nu pot să... Dar Ștefan nu-l aude, el vorbește cu liota de regi, crai, principi, cu "Creștinătatea" toată, el strigă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și s-a întâmplat nenorocirea, care socotesc că a fost voia lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele... Nu vreau să mai spun cât de importantă este țara mea, care este cetatea de apărare a Ungariei, a Poloniei și straja Creștinătății, că turcii s-au împiedicat în mine și mulți creștini au rămas în liniște... Dacă nu voi fi ajutat... ori această țară Moldova va pieri, ori voi fi silit, de nevoie, să mă supun păgânilor. Aceasta însă n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-l duce pe sus. Aleluia! Aleluia!... Sfântul se zbate, strigă: Piei Satana!!! Piei!!! Satana!!! Satana!!! E dus cu anasâna și strigătele lui se aud de departe: Satana! Satana!... Strigătele Sfântului se amestecă cu strigătele unei gloate de țărani-plăieși, pe care străjile i-au oprit cu ascuțișul sulițelor. Lăsați-i! poruncește Ștefan. Țăranii, niște vlăjgani mustăcioși, cu plete și ochi de sânge, cu căciulile în mâini, dau buzna, se bulucesc, cad cu fața la pământ, se târăsc în genunchi la picioarele Domnului, strigând, bolborosind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cor boierii entuziasmați. Ștefan zâmbește cinic și continuă cu aceeași patimă, sarcastic, încrâncenat: ...Și-n puterea nopții, când turcaleții osteniți dorm somnul cel greu și dulce, noi, în șalvari, cu turbane, boiți cu funigine pe chip, ne strecurăm, pâș-pâș, sugrumăm străjile. Ca fulgerul cădem asupra taberei! Lovim! Ucidem! Ardem! Foc!! Foc!!... Până să-și tragă osmanlâii șalvarii, buimaci, cu iataganele-n dinți "Ce-i?!?! Cine?!?! Unde-s ?!?!"... Nu-s!!!"... și să-și dea seama ce se întâmplă, noi ne-am mistuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rămas surd și mut. Cerul era prea departe să-mi audă plânsul. Și noi muream... muream pentru libertatea noastră, dar și pentru Crucea ta muream... Unde-i dreptatea?! Unde-i iubirea?! Unde-i adevărul?! Cum îngădui ca "ura să fie strajă vieții pe pământ"? Tu nu vezi?! Tu nu auzi?! Până când vom striga către Tine: "Ajută-ne!"? Sub ochii Voștri se săvârșește nelegiuirea ca cel mișel să-l batjocorească pe cel neprihănit, ca cel rău să-l răpună pe cel bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și , s-a întâmplat nenorocirea, care socotesc că a fost voia lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele... Nu vreau să mai spun, cât de importantă este țara mea, care este cetatea de apărare a Ungariei, a Poloniei, și straja "Creștinătății", că turcii s-au împiedicat de mine și mulți creștini au rămas în liniște... Dacă nu voi fi ajutat... ori această țară Moldova va pieri, ori, voi fi silit, de voie, de nevoie, să mă supun păgânilor. Aceasta însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
voi, El a Răbdat!” Așa Maica cuvânta, Rănile-I săruta, Si cu lacrime amare L-a dat pentru îngropare. Și L-a dat pe Iisus, într-un mormânt nou L-au pus, Cu piatră l-au întărit Și-au pus straja de păzit. Toată inima creștină Astăzi plânge și suspina, Plânge moartea lui Iisus Care-n mormânt nou-a fost pus. Culeasa la 30 septembrie 1996 - Băile Felix Despre sfârșitul lumii Din Biserică plecat, Iisus pe munți a predicat, Stă pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
erau Pătrașcu Matei, Ionescu N. Viezure, Maniu Teodor și lista continua până-n a suta mie pană. Cu masa am rezolvat-o cu har și cu aprobarea seminarului "Melchisedec Episcopul" care avea și o cantină, așa că mai toată ziulica eram de strajă la revizorat ba, la nevoie, conțopiști voluntari la scris și la ce mai era nevoie. și cum o minune are nevoie de o zi specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
niște dragoni furioși. Soarele reușește din ce în ce mai rar să-și trimită razele spre pământ. Timpul a luat cu el fluturi, albine, tot soiul de insecte. A dus departe cântăreții înaripați. Pădurile au rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! Cosmin se oprește din meșterit. I s-a părut? Parcă a auzit cântecul unui greieraș
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele prin care căuta Ionatan să ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte și un pisc de stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțet(boțit: mototolit, înghesuit, încrețit) și celălalt Sene (senina: a lumina, a luci, sini: a înălbăstri, a albi prin înălbăstrire
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Rădăuți 175, la marele act al Unirii din 1918176. Sbor despre care eu v-am vorbit. Despre aceasta s-a scris și În ziarul „Zori noi” din 1.12.'83, iar pe data de 27 nov. '83 la rubrica „De strajă patriei” orele 930 am vorbit la T.V.R. Stimate tov. Dimitriu! Ultima dată când am fost la dumneavoastră, era de față și domnul avocat 177 care administrează fondul Casei „Simion Florea Marian”178. Rămăsese stabilit ca Într-un interval de timp
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt produsul aceleiași maladii? Mircea Eliade și C. Noica nu s-au vindecat niciodată. Poate nici amarul, nihilistul Emil Cioran. În nici un caz Petre Țuțea. Și N.Steinhardt avea morbul Într-Însul, când proclama fanatismul ca virtute”, afirmă Nego În Straja dragonilor, amestecând fără precauție nume și situații care ar fi meritat nuanțare, de n-ar fi fost mai urgentă exprimarea refuzului global al autorului față de această rătăcire, a cărei dezbatere i se părea presantă, obligatorie, importantă și, de ce nu, „productivă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
retras în locul lui de funcționar la Camera deputaților, dar nimeni nu-l putea îndepărta de Căpitan, pe care îl servea cu credință, iar pentru Ion Moța avea un cult. în ziua de 13 Februarie 1937 l-am văzut făcând de straje la căpătâiul celor doi morți în Spania: îmbrăcat în cămașă verde, ca o stană de piatră, parcă nu mai era Andrei cu părul lui ondulat și roșu, cu fața palidă bătută de vânt. Era transfigurat și cu gândul dus. Gândul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Chipuri în soare, București, 1965; Orfeu trece punțile, București, 1966; Apoca[ta]stază, București, 1968; Rădvanele copilăriei, București, 1969; Metope, București, 1972; Întoarcerea la Circe, București, 1974; Plaiuri, București, 1974; Sarea nesomnului, București, 1975; Păcatul fluviului, I, București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București, 1988; Beatificarea viesparelor, București, 1995; Psalmii învierii noastre, București
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
Neamțului”, „Lumea”, 1921, 920, 921; N. Davidescu, „Pe drumuri de munte”, FCL, 1922, 26; Liviu Rebreanu, Raport de premiere, în Însemnări și dări de seamă privind activitatea Societății Scriitorilor Români, București, 1922; Aderca, Contribuții, I, 450-452; F. Aderca, Calistrat Hogaș, „Straja”, 1923, 255; Anton Holban, Calistrat Hogaș, „Mișcarea literară”, 1925, 30; Constantinescu, Mișcarea, 40-43; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 108-124; Adrian Maniu, Scriitorul fără noroc, U, 1933, 301; Ionescu, Război, I, 211-213; Ovidiu Papadima, „În munții Neamțului”, G, 1935, 1
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
, Dimitrie (8.X.1856, Suceava - 25.V.1927, Cernăuți), folclorist. Fiu al Domnicăi, fiica preotului din Straja, și al lui Nicolae Dan, cizmar, D. face studii gimnaziale la Suceava și, din 1876, studii universitare de teologie la Cernăuți; în 1880 este hirotonit preot la Straja, precum și în alte localități bucovinene, iar din 1920, consilier consistorial. A fost
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Suceava - 25.V.1927, Cernăuți), folclorist. Fiu al Domnicăi, fiica preotului din Straja, și al lui Nicolae Dan, cizmar, D. face studii gimnaziale la Suceava și, din 1876, studii universitare de teologie la Cernăuți; în 1880 este hirotonit preot la Straja, precum și în alte localități bucovinene, iar din 1920, consilier consistorial. A fost membru al Comisiunii Centrale din Viena pentru cercetarea și conservarea monumentelor artistice. Devine, în 1904, la propunerea lui I. Bianu, membru corespondent al Academiei Române. Cu o operă mai
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
ne-au mai rămas neschimonosite”. După Doine din Bucovina (1878), Doine și hore din Bucovina (1879) și Poezii poporale adunate în comuna Bilca (1881), apărute în reviste, publică monografia localității în care își desfășura activitatea de mai multă vreme, Comuna Straja și locuitorii ei (1897). Pe lângă capitolele privind istoria, situația localității, originea și caracterul locuitorilor, locuința, portul, ocupația și uneltele din gospodărie, sunt înfățișate datinile la naștere, nuntă și înmormântare, precum și alte credințe populare. Capitolele XIII-XV cuprind 54 de strigături, 11
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
Kaindl (la care accentul principal cade pe grupul etnic german), studii grupurilor minoritare din Bucovina: Țiganii din Bucovina (1892), Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare (1904), Rutenii din Bucovina (1913). SCRIERI: Țiganii din Bucovina, Cernăuți, 1892; Comuna Straja și locuitorii ei, Cernăuți, 1897; Din scrierile lui Dimitrie Dan, Cernăuți, 1902; Obiceiuri și credințe armene la naștere, nuntă și înmormântare, Cernăuți, 1904; Mânăstirea și comuna Putna, București, 1905; Arhimandritul Vartolomei Măzăreanu, București, 1911; Cronica Episcopiei de Rădăuți, Viena, 1912
DAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286678_a_288007]
-
respectivă pentru că m-ar durea să se piardă (recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]