1,490 matches
-
Pioase amintiri de Maria Gavrilescu), traduceri (Maxim Gorki, Hanul și fiul său, Henrik Ibsen, Ella Rentheim, Heinrich Heine, Don Ramiro), articole diverse (de T.V. Ștefanelli, Mișcarea feministă în Bucovina, Neli Cornea, Maria Negre, Clotilda Averescu, Elena Niculiță-Voronca), piese de teatru (Strigoiul de Adela Xenopol, Păcate de Maria Cunțan, Ștefan cel Mare în Munții Vrancei de Elena D. O. Sevastos, Jărtfiții de Fanny Emeric), cronici plastice (Maria Buteanu), muzicale (Elena Chirilă) și teatrale. Colaboratoare constantă este Elena D.O. Sevastos, cu povești
VIITORUL ROMANCELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
cu atât mai mare, cu cât lipsa de educație generează superstiții și prejudecăți, iar acestea constituie obstacole extrem de puternice În calea progresului și a modernizării societății. În acest sens, el remarcă nu numai faptul că românii cred În vrăjitoare, În strigoi sau În vârcolaci, ci și Împrejurarea că sunt extrem de neîncrezători În rezultatele științelor, ceea ce Îi Împiedică să progreseze. Există bolnavi care refuză să ia medicamente, apelând În schimb la serviciile Îndoielnice ale unor vraci, iar uneori chiar și intelectualii satelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
animalelor, invocată În riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn (care mângâie și cheamă credincioșii la biserică), buciumul din coajă de tei (cu care sunt alungați strigoii și moroii În noaptea de Sângiorz), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (În care dorm bolnavii pentru Însănătoșire, se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și ampăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su. Macul este folosit În multe ritualuri cu funcție apotropaică, Împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. Semințele de mac sunt prezente În unele culte de pomenire a morților sau În actele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
între șarpe și balaur; Assia Popova - Marianne Mesnil, Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997; Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat, București, 1999. Nu în ultimul rînd amintesc excelenta carte a Otiliei Hedeșan, Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1999, din păcate insuficient difuzată; Ion Taloș, Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar, București, Editura Enciclopedică, 2001; Constantin Eretescu, Fata Pădurii și Omul Nopții. În compania ființelor supranaturale, București, Editura Compania, 2007; Cristina Gavriluță, Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Editura Institutul European
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
animalelor", invocată în riturile de aducere a ploii și de alungare a pericolelor. Din lemn de tei se fac instrumente sacre: toaca din lemn ("care mângâie și cheamă credincioșii la biserică"), buciumul din coajă de tei ("cu care sunt alungați strigoii și moroii în noaptea de Sângiorz"), icoanele de lemn și biciul Mutului (zeul cabalin al Cetei călușarilor), copăița și leagănul. Se spune că sub coroana teiului se află un spațiu ocrotitor pentru om (în care dorm bolnavii pentru însănătoșire, se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și-a-mpăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su ... Macul este folosit în multe ritualuri cu funcție apotropaică, împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. "În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. [...] Semințele de mac sunt prezente în unele culte de pomenire a morților sau în actele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea și fericirea pierdută. Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui
ZAMPHIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
cuvinte, povestea sună așa. Acum patru ani am prezentat la Sorbona Ăla un colocviu cu miturile confiniilor în Europa Centrală) o comunicare despre paradisul numit Banat. După o puzderie de cercetări cehești, poloneze, slovene, ungurești, care depănau povești crâncene, cu strigoi și vrăjitoare, cu dușmani ițiți pretutindeni la hotare, cu străini întotdeauna răi, ținutul meu dintre granițe răsări dulcuț, surâzător și pașnic, cu feeriile lui culinare, cotropit de șunci și cârnați, de ștrudele și cremeșuri. Lucrarea a fost gustată de toți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
anonim, cum ni se cuvine, sala de așteptare cui aparține? călătoria umblă cu viteza constantă a ei, deplasarea fenomenul originar al artei, violența numirii Universului, Patetica, expulzații revenind, cozi de topor ale narațiunii, legănați de bună intenție, cei ce revin, strigoi, te-ai repezit, cuprinde locul că-l țintesc ei! baba se mai întinde oleacă, sînteți tineri! nu mai încapi lîngă vigilenta, așează-te în altă parte, incomod, perechea la 60 de ani două genți mari-mari, el s-a întins pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adevărat, cine poate lămuri cum s a făcut această creație? (Mircea Eliade, Despre rugăciune) Zeul vieții care este și el numit Stâlpul Cerului sau “Țăruș de priponit Pământul” Când își părăsesc trupul, sufletul lor încalecă pe cai, mătură sau butoaie. Strigoii se adună în afara satelor, pe un câmp pustiu “la margine de lume, unde iarba nu crește”. Voi, cei care aveți inteligența sănătoasă, priviți doctrina care se ascunde sub vălul versurilor străine. (Tainele lui Dante) Nu este nici principiu, nici doctrină
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
care poate adăuga sau scădea ceva. Intervine deci și un efect de material. De exemplu, fierul este un absorbant energetic, iar tradiția Îl folosește, punând În leagănul pruncului o bucată de fier, menită a-l feri pe acela de duhuri, strigoi etc. - cu toții entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt excedentare energetic. Ce mi-e metalul, oricum nu-mi plac nici gratiile cuștii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
5 ianuarie 2001, ora 10,53 14. Lacul codrilor... Ce-ai cu mine, Moti, de-mi tragi gheruța pe spinare? Păi nu vezi că stai degeaba cu cartea aia În față? Nici măcar nu citești, ca de obicei pe vremea asta, „Strigoii“. De altfel, cred c’o știi pe de rost. Sau nu Înțelegi fila asta: „Lacul codrilor albastru/Nuferi gelbeni Îl Încarcă“... Te lămuresc eu. Miau! E vorba de un lac care, la Începuturile lui, când apa abia a apucat să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mă Înconjoară trebuie să fie antiteza mea energetică, iar ceea ce Înghit, teza. Cum sunt ați aflat. De aceea Îmi plac „locurile rele“ și tabla acoperișurilor: și fierul e un fel de „loc rău“, motiv pentru care e evitat chiar de strigoi, iar folclorul - nu doar cel românesc - e cât se poate de darnic În această privință. Nu-mi plac casele voastre, adică cărămida, betonul, BCA-ul, sticla, aluminiul care, cu „bio“câmp excedentar, vă stresează și pe voi, fără să știți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ploioasă, care va fi secetoasă. Dintre tradițiile de peste an merită a mai fi consemnată aceea a «Cununii», obicei practicat cu precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în Cârțișoara, corespondentul Cununii de pe Târnave se numea «Buzduganul» și se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
constituie o bogăție în acest sens; chiar dacă multe dintre obiceiurile consemnate în acestea vor fi fost culese din alte regiuni, ele îi trezesc amintirea Ipoteștilor. Nu-i erau străine nici ritualurile de alungare a bolilor, nici cele de apărare împotriva strigoilor, nici jocurile de Rusalii ale călușarilor, nici cele de invocare a fenomenelor favorabile ogoarelor, nici cele de înfrățire (cu un arbore) la nașterea copilului și nici cele de încuscrire între sătenii de pe moșii vecine. Aceasta cu atât mai mult cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vise,/ Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise 289; starea poetului devine un lamento pe marginea sorții omenirii: Și nu știu gândirea-mi în ce să o stâng:/ Să râd ca nebunii? Să-i blestem? Să-i plâng?290 În Strigoii, durerea este atât de acută, încât nici plânsul nu-i mai poate da lui Arald o eliberare: El ar răcni ca leii dar vai! Nu poate plânge 291. Plânsul este prin definiție apanaj al eliberării omului de durerea lăuntrică; când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lumea cealaltă înainte de vreme, răzbunându-se pe rude și pe prieteni din cauza acestei lipse. Potrivit învățăturii lui Zalmoxis, după moarte ne întoarcem cu toții în lumea aceasta; dar ca s-o putem face, se cere să fim inițiați. Revenim uneori ca strigoi, dacă nu am fost instruiți îndeajuns cum să ne comportăm în clipa morții, încă de pe vremea când eram în viață. Trebuie îndeplinite niște rituri funebre anume pentru asta, înainte ca trupul să fie depus în mormânt. Se începe cu Cântecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
atât timp cât înțelegem natura ca o manifestare materială a spiritului divin ea poate fi interpretată ca parte a lui Dumnezeu. Bate cineva în fereastră, deschid, nu e/ nimeni. Bate din nou. Nici o mișcare./ Nu tu pasăre, nu tu joimăriță, nu tu strigoi!/ Pe aripi de vânt sosește o carte a lui/ Paracelsus. În ea e plânsul din vid786. Scăldat de lumina universului, ploaia de lumină, poetul e credința cu care poate muta munții. Și când ne gândim câtă realitate cuprinde acest vid
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al omului reflectă pe cel cosmic în mod hermetic și în metafora culorilor dăruiește stabilitatea unei lumi în care se pierd până și monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între fizic și metafizic. Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu... Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi 1029. Pământul nu poate exista fără mări și oceane unduind imaginea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în care se pierd până și monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între fizic și metafizic. Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu... Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi 1029. Pământul nu poate exista fără mări și oceane unduind imaginea lunii și a stelelor, fără ca fluviile să scalde luncile și munții să-și încălzească piscurile în focul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
monadele nestăpânite ale tărâmurilor de frontieră între fizic și metafizic. Cu roșii fanare, galbene, verzi Trec noaptea strigoii prin lanuri de grâu... Dar când despre ziuă cocoșu-a cântat, Cad buzna, din pod, grămezi de strigoi, Și-n hău, peste lanuri, strigoii se pierd Roșii, galbeni și verzi 1029. Pământul nu poate exista fără mări și oceane unduind imaginea lunii și a stelelor, fără ca fluviile să scalde luncile și munții să-și încălzească piscurile în focul solar iar pădurile să-și unduiască
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nr. 1-4:209. 1025 Nicolae Labiș, Poezia, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1026 George Bacovia 1027 Nicolae Labiș, Primele iubiri, Moartea căprioarei, Editura Minerva, București, 2009. 1028 Liviu Pendefunda, Mărturisire, Falii 8, Editura Timpul, Iași, 2010. 1029 George Bacovia, Strigoii, Plumb, Litera, 2009. 1030 Ingeborg Bachmann, Cântece în exil, Fără delicatese, Editura Univers, București, 1981. 1031 Victor Hugo 1032 Lucian Blaga, Vreau să joc, Mirabila sămânță, Prut international, 1995. 1033 César Vallejo, Zarurile eterne, Heralzii negri, Editura Univers, București, 1979
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să joace „Calul”, „Fântâna”, „Giușca” și altele, dar să fie atenți la piedică, să n-o fure cineva, ca să facă vrăji, că atunci s-ar putea întâmpla, când ne e lumea mai dragă, să ne apară defunctul în stare de strigoi, îmbrăcat în alb. De va fi să se întâmple acum, în postul Sfintei Marii, va trebui să facem polocanie, să spălăm străchinile și lingurile și să le urcăm în podul Palatului Victoria, ca aceia care vin, să nu se înfrupte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]