3,542 matches
-
a obiectivului și de constituire a tuturor mijloacelor și căilor posibile pentru atingerea lor, prin relevarea criteriilor de măsurare a costurilor, a eficacității și a tuturor celorlalte rezultate posibile. Problemele de tip „hard” sunt cele care pot fi enunțate coerent, structurat, același lucru putându-se afirma și despre mijloacele necesare atingerii obiectivelor dorite. Conținutul unei probleme poate fi de tip „imprecis/soft”, când toate elementele definitorii sunt problematice, multe obiective sunt vag percepute, iar unele variabile, de altfel importante, sunt necuantificabile
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care subiectul cunoașterii se confruntă cu un scop și un set de mijloace sau căi, alternative, din care nici una nu apare imediat ca fiind cea mai potrivită. Obiectul de studiu al ADS îl constituie îndeosebi problemele de tip „soft” (slab structurate sau chiar nestructurate). Scopul analistului vizează îndeosebi compararea diverselor aspecte ale problemei-situație, mai mult decât construcția în sine și alegerea celei mai intens preferate alternative de către client. Aspectele relevante ale sistemului sunt bazate pe conceptul de definiție rădăcină, expresie a
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obiective realizabile din cauza unei mulțimi de restricții de naturi diferite. Analistul trebuie să estimeze consecințele adoptării fiecărei variante în parte și în acest fel decidentul poate să reevalueze eventualele criterii și obiectivele asociate lor. Obiectivele pot fi privite ca fiind structurate ierarhic, cele de nivel înalt fiind însă uneori ambigue, ca urmare a creșterii exagerate a gradului de generalitate în formularea lor. Aceste obiective de nivel înalt vizează în general un orizont îndepărtat de timp, iar prin gradul de generalitate ridicat
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
prezentată în continuare, este preluată din lucrarea: Analiza sistemelor economice, Editura ASE, București, 2001, capitolul 6. Modelele conceptuale se referă la aspectele calitative ale sistemului original, ele pot cuprinde orice alt tip de model și sunt utilizate în probleme slab structurate, pentru care este greu să se elaboreze un alt tip de model. Acestea sunt utile în analizele de sistem pentru: clarificarea viziunii asupra sistemului studiat prin ilustrarea conceptuală; definirea structurii și logicii sistemului; ca premise de proiectare a noului sistem
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sistemului. 2.3.3. Metodologia Checkland Această metodologie reprezintă o modalitate modernă de analiză a sistemelor care, spre deosebire de celelalte metodologii inginerești bazate pe modele de optimizare, este orientată către modele/procese cu învățare și se recomandă în cazul problemelor slab structurate, pentru care nu se poate aplica optimizarea, sau nestructurate, în care se manifestă multiple variații structural funcționale ale parametrilor de stare. În abordările clasice ale sistemelor bine structurate este rezonabil să se dezvolte un model al unui anumit proces de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
către modele/procese cu învățare și se recomandă în cazul problemelor slab structurate, pentru care nu se poate aplica optimizarea, sau nestructurate, în care se manifestă multiple variații structural funcționale ale parametrilor de stare. În abordările clasice ale sistemelor bine structurate este rezonabil să se dezvolte un model al unui anumit proces de producție și apoi să fie perfecționat și validat pe baza datelor colectate despre acel proces. În metodologia Checkland, modelul sistemului folosește următoarele concepte de bază: frontiera sistemului, elementele
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
precum și subsistemul social format din persoane și relații interpersonale. Modelele conceptuale ale sistemului de activități umane sunt construcții logice ale percepțiilor relevante asupra unei situații-problemă, care înglobează și viziunea analistului asupra problemei analizate. În cazul organizațiilor manageriale, pentru problemele slab structurate este mai util să se identifice cea mai adecvată viziune și să se realizeze mai multe modele, fiecare reprezentând o anumită viziune proprie. Metodologia Checkland conține șapte etape și pornește de la necesitatea investigării sistemului de activități umane pentru depistarea unor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de activități umane pentru depistarea unor situații problemă, în scopul adoptării unor decizii de îmbunătățire a activității și a performanțelor sale (figura 2.8). Primele două etape sunt abordate în paralel și au în vedere: cercetarea situației sistemului real; formularea structurată a problemelor identificate pentru a fi soluționate. Etapa 1. Cercetarea începe cu „fotografierea” situației existente a sistemului real (problema nestructurată) pentru a releva disfuncționalitățile și elementele care generează dificultăți în funcționarea acestuia, fără ca analistul să-și impună propriul punct de
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
ale sistemelor și proceselor, modelul formal și cel informațional al comunicațiilor, structura rapoartelor, nivelurile ierarhice etc. Descrierea situației-problemă este posibilă prin elaborarea și dezvoltarea unor definiții-rădăcină care vor sta la baza formalizării modelului conceptual. Etapa 2 are ca obiectiv formularea structurată a situației privind sistemul analizat (problema structurată). Deși analiștii au propria viziune asupra problemelor investigate, în această etapă, ei trebuie să adopte o atitudine obiectivă cât mai neutră față de sistemul analizat, pentru a diminua riscul alegerii subiective a subsistemelor și
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cel informațional al comunicațiilor, structura rapoartelor, nivelurile ierarhice etc. Descrierea situației-problemă este posibilă prin elaborarea și dezvoltarea unor definiții-rădăcină care vor sta la baza formalizării modelului conceptual. Etapa 2 are ca obiectiv formularea structurată a situației privind sistemul analizat (problema structurată). Deși analiștii au propria viziune asupra problemelor investigate, în această etapă, ei trebuie să adopte o atitudine obiectivă cât mai neutră față de sistemul analizat, pentru a diminua riscul alegerii subiective a subsistemelor și a problemelor considerate relevante, precum și a modalităților
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Călinescu, dar semnificativ (ca și altele) pentru atenția acordată de poet „formelor expresiei”. Observații similare s-ar putea face și despre, bunăoară, secvența a opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În ansamblul său, poemul e de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează În deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atîtea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
succes, fiecare dintre noi și-a întemeiat o familie și are o carieră. Poți vedea, știi, că toți au trei copii, patru copii, toți au familii și meserii respectabile. Ar trebui subliniat faptul că povestea Sarei este relativ mai bine structurată decât a celor mai multe dintre femei. Viața ei e stabilă până la momentul în care intră la liceu, moment pe care ea îl percepe ca pe „un fel de salt”. Traiectoria începe să progreseze rapid în perioada liceului. Continuă să urce, oarecum
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
preferința mea pentru un criteriu obiectiv (și oarecum arbitrar) ce corespunde, mai mult sau mai puțin, împărțirii subiective pe etape făcute chiar de participanți. Participanților li s-au pus patru întrebări-standard pentru fiecare etapă a vieții (vezi capitolul 2). Natura structurată a procedurii a asigurat existența unei oarecare asemănări între interviuri, mai cu seamă în ceea ce privește conținutul. Cu toate acestea, aveau să apară diferențe între intervievatori în ceea ce privește formularea întrebărilor, manevrarea interviului și măsura în care instrucțiunile au fost urmate. Se poate presupune
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
participă candidatul și comisia de selecție. Întrevederea are o dublă finalitate: - să permită obținerea unei informări precise asupra ansamblului de caracteristici personale ale candidatului; - să permită candidatului cunoașterea concretă a specificului postului și condițiile executării sale. Formele întrevederii sunt: - puternic structurată; - semistructurată; - nestructurată. 9. Decizia finală de angajare. 10. Angajarea formală: angajatul reținut pentru post va primi o confirmare scrisă asupra deciziei luate, menționându-se și rațiunile care au stat la baza selecției. O importanță deosebită, după opinia noastră, ar trebui
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ceea ce am menționat până în momentul de față, se poate observa faptul că așa-numita autoritate se poate confunda cu forța influenței educaționale în clasă. Procesul de influență educațională este definit în majoritatea lucrărilor de specialitate ca „acțiune educațională organizată și structurată, exercitată asupra unei persoane - elev -, în vederea construirii, formării sau schimbării unor comportamente, atitudini etc.” (Ullich, Dieter, Pädagogische Interaktion, Beltz Verlag, Weinheim und Basel, 1995). Din punctul de vedere al managementului clasei de elevi însă, procesul de influență educațională poate fi
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stimulantă, energică, plină de fantezie; - minimum de tact pedagogic; - spirit metodic și clarviziune în activitate. Ideea de stratificare este foarte importantă pentru definirea PC. Solicitările câmpului educațional ori ale unei situații psihopedagogice sunt filtrate și reconvertite de această instanță, analizate, structurate și, în final, este elaborată o decizie de soluționare a respectivei probleme. Întregul sistem al PC este convertit într-o variantă operațională, dotată cu forță și energie prin stilul educațional. 4.6.6. Stilul educaționaltc " 4.6.6. Stilul educa
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la stilul managerial. Acesta prevede o grilă tridimensională de analiză a comportamentului managerului: orientarea pe relație, orientarea pe sarcină, orientarea pe eficiență. Nivelurile de analiză ale stilului managerial au în vedere următoarele dimensiuni: • nivelul cognitiv - seturi de reprezentări; - omogene și structurate: cunoștințe, convingeri, credințe, stări afective pozitive și • nivelul strategic - proiectarea și planificarea; • nivelul instrumental, care este dependent de situație și presupune adaptarea la exigențele și variabilele situației. Detaliile de nivel tehnic și instrumental privitoare la stilul managerial al cadrului didactic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Întrebările ulterioare se va referi la modul În care planetele sunt fixate În cer sau la felul În care se comportă În chip natural plantele, ființele umane sau animale” (Douglas, 2002:71). Douglas consideră că instituțiile fac posibilă orice formă structurată și stabilă de cooperare și organizare socială (fie aceasta piață, organizații, stat, comunități, grupuri), considerând că ordinea socială a sistemelor de toate tipurile are un fundament cognitiv. Organizațiile formale, afirmă Meyer și Rowan (1991), se dezvoltă În acele domenii În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structură de relații sociale). Cu toate acestea, acțiunea nu este complet determinată de instituții sau relații, fiind ghidată de finalități subiective. Instituțiile și relațiile sunt doar cadrele de manifestare a acțiunii subiectiv semnificative. Organizarea este o formă de cooperare programată, structurată, ce presupune concertarea interacțiunilor (procesul de negociere simbolică a semnificațiilor comune) dintre indivizi În vederea atingerii unui scop. Organizarea presupune alegerea sau design-ul unei anumite configurații instituționale (structuri de reguli, de autoritate sau de statusuri și roluri) care să guverneze
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
clasică” ar fi că, În cazul organizației, relațiile și contractele au un caracter mult mai general (contracte cadru), atât sub aspectul conținutului, cât și sub aspect temporal, „legând” actorii Între ei Într-o măsură mai mare; organizația este astfel mai structurată decât piața. În ceea ce privește conținutul schimbului, el constituie o cedare a autorității asupra propriilor acțiuni În favoarea unui manager În schimbul unor recompense, În special de ordin material, dar nu numai. Sub aspect temporal, schimbul manifestă o continuitate pe o perioadă mult mai
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest cadru teoretic, rolul acțiunii intenționale nu este neglijat, dar este plasat Într-un context cultural determinant și În perimetrul unor relații sociale structurate. Cooperarea socială organizată În interiorul cîmpurilor are o dublă Întemeiere: social-relațională și culturală. Astfel, cooperarea organizată este un proces prin care actorii atribuie un sens spațiului interacțiunilor sociale, valorizând anumite resurse/relații În dauna altora; este un proces de capitalizare culturală
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raporturile de putere Între actori. Organizarea formală, În concepția instituționalistă, presupune integrarea Într-un proiect social raționalizator; rolurile sunt internalizate la nivel cognitiv, iar capacitatea de acțiune reprezintă o autorizare socială ce se Înscrie În teleologia socială; contactul este dinainte structurat, planificat pentru Înglobarea unui sens Îm roluri, organizarea devenind o construcție eminamente macrosocială. Distanțându-se de paradigmele clasic-raționalistă și instituționalistă dominante, teoria câmpurilor organizaționale operează cu o viziune a acțiunii social constitute Într-un cadru structural, el Însuși social construit
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1996: 481-495. Zucker, L.G., The Role of Institutionalization in Cultural Persistence, American Sociological Review, Vol. 42, 1977: 726-743. Zucker, L.G., Institutional Theories of Organization, Annual Review of Sociology, Vol. 13, 1987: 443-464. Într-o definiție operațională, instituțiile sociale sunt patternuri structurate, repetitive, de interacțiune socială, care, Într-o anumită fază de evoluție, ajung să fie luate ca atare, neproblematizate, de membrii societății. În cele ce urmează vom folosi termenul de firmă În sens de organizație economică, având funcție de producție În economia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
atunci când discutăm despre Teoria Alegerii Sociale. Voi prezenta, în continuare, cele mai importante rezultate ale acestei lucrări<footnote Menționez că folosesc cea de-a doua ediție a Social Choice and Individual Values, apărută în 1963. footnote>. Arrow oferă un cadru structurat și axiomatic de analiză privind atât regulile de agregare ale preferințelor individuale, cât și judecățile de bunăstare socială. Sunt făcute următoarele presupuneri: în primul rând, valorile individuale sunt luate ca date și se consideră că nu pot fi alterate de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
comunicare), periodic sau atunci când prezența sa este necesară. Sprijinul acordat de acesta se realizează pe baza unui program de educație personalizat și a programei/programelor școlare adaptate. Activitatea educațională cu elevii care prezintă cerințe educaționale speciale presupune o abordare bine structurată, cu o orientare explicită din partea educatorilor și a școlilor, centrată pe identificarea problemelor sau a dificultăților de Învățare, evaluarea resurselor fiecărui elev, elaborarea unui plan educațional individual și examinarea progresului făcut de elevi. Principalele aspecte ce trebuie luate În considerare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]