1,199 matches
-
afară, Aștepți să vezi cum din senin Va exploda o primăvară. Și cu speranțele ce vin Din piept, voind pe geam să sară își întocmește suflet plin De dragoste și primăvară, De zvon frumos și cer senin Și flori pe strune de vioară. SANDA NICUCIE Născută în 19 februarie 1968, locuiește în București Volum “Clipa de refugiu” 2007 Antologii: “Râdeți cu noi” 2008, “Lira în patru puncte cardinale” 2010 “însemne”2010 “Vis si Pasiune” 2011 Calendar pe de rost ... sub visări
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
iubire Și altul gol, strivit în mine Și-o să pășesc spre nemurire. îndrăgostește-mă de tine! Iubirii mele Iubirii mele-i dă culoare, îmbrac-o în veșmânt de seară Iar ea să se transforme-n floare Și-n cânt pe strună de vioară. Iubirii mele-i fă decor Din dorul veșnic poezie, Să calce pasul ei ușor Sălbatec prins de frenezie. Iubirii mele îi fă pat Pe-o frunză albă de ninsoare Iar ochii-n patimile ce se zbat Să doară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Iubește, urăște - e-al tău la final. Calm-înainte-drept! Cu țel epocal Ce-i gândul, ce-i gândul? O coamă de cal! Natură statică într-un decor mahon încremenit Stă într-un colț chitara. Tace. Ascunde-n ea fiorul primenit, Pe strune verzi un dor tenace. Busola caută un singur sens. Azi mai grăbit e secundarul, Pe firul de argint un gol imens îl umple, ca vinul paharul. Mai stă și harta cu traseu pierdut într-o pădure de poveste, La țărmul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cu apa lină, Lină apă și puțină, împletit în gard de spini, Cu-ntuneric și lumini. Pentru suflete curate, Drum de flori înmiresmate, Strop de rouă să aline Focul care arde-n tine. Mie, floare în cunună, Lacrimi calde peste strună, Ochi de cer la colțul zării, Strajă-n poarta neuitării. Și pe-o geană nrourată, Ie și bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri adumbrite, Alint blând la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
clipele ca ploile de ieri Cuprinse-n iureșul ce stă să vină în ropote de ape sau cu pași stingheri Și ochii plini cu lacrimi de rășină Iar glasuri goale vântul mi le poartă Ca un ecou venind din două strune Și-apune ispitit în taina spartă Și în priviri arzând ca un tăciune Tot vin glasuri din noaptea de departe Glasuri goale, mai goale decât stele Și mă pătrund gândurile sparte Ce mă adorm cu liniștea din ele Destin Uitat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să pomeniți de una ca asta în raport, că ne semnați condamnarea la moarte, nu e de ajuns dacă treceți acolo că am fost trimiși eronat pe o pistă greșită, că la fața locului totul e curat și treaba merge strună? Ei bine, fie, nu e primul rahat pe care-l astup, se lasă Roja convins cu ușurință, dar îmi rămîneți datori, mi-ați stricat toată noaptea. Să știți că n-o să vă pară rău, zice Curistul simțindu-se dintr-odată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spune Roja dezamăgit. — M-aș fi mirat să nu fi fost așa, zice Dendé. — Trebuia să-mi iau mai multe precauții, spune Roja, am fost un naiv să am încredere în toată lumea. Ar fi fost o minune să meargă totul strună, fiecare să-și fi făcut treaba așa cum fusese plănuit, spune Dendé. — Da, dar să profite din plin de libertatea care a urmat, asta au știut! se enervează Roja. — E normal să fie așa, spune Dendé, astea sînt noile reguli după
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a trecut c-o să ajungem aici, spune Roja. — Lumea e schimbătoare, spune Gulie, fiecare cu interesele lui și gata. Vă mai amintiți ce bine a început? reia Roja cuprins deodată de nostalgie. Fiecare știa ce are de făcut, treburile mergeau strună. — Iar uitați ce e mai important, îi amintește Gulie, că era vorba doar de noi și Delfinaș, ca să nu mai zic de ajutorul pe care ni-l dădea Bătrînul. — Așa-mi trebuie, recunoaște Roja, dacă ne-am încurcat cu tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ăsta. Cînd să le spună, să-i pună în temă? Peste o zi, două? Sau să mai aștepte puțin? Asta depinde numai de cît timp vor avea nevoie să ia legătura cu unul din ei. După aceea treaba va merge strună. Și dacă Roja o să le ia la întrebări ce o să răspundă? De ce făceau toate astea, în ce scop, pentru cine, de ce se gîndiseră să-l implice tocmai pe el? Dacă o să i se pară suspect că s-au gîndit tocmai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pariau decît bețivii. În rest nimeni nu-i mai călca pragul de parcă cineva i-ar fi blestemat peste noapte agenția. — Vă spun eu că doar făceau pe victimele, zise Roja. Cînd colo, n-aveau nici pe dracu’. Afacerile le mergeau strună, nici vorbă de datorii sau faliment. Voiau doar să scape de voi. Ghinionul lor dacă nu și-au dat seama la timp că și voi urmăreați același lucru. — Nu-i așa c-ar fi fost o prostie să le-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
făcut un bine și mai mare. — în viață totul ține de atitudine, zise Angelina. Am mirosit de la bun început că nici relația voastră nu mai era ce fusese înainte. — Ne-am zis asta e, completă Tușica, ori ne merge totul strună de la început, ori ne facem de rîs. — Recunosc că de ceva vreme nu prea stăteam pe roze, zise Roja. Autoritățile ne dăduseră mai întîi foc la șandramaua aia din stradă, apoi ne demolaseră și barul în care locuiam toți patru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fost motivul pentru care a existat puțină invidie încă de la început între voi și Delfinaș, zise Roja. — Bună dimineața, zise Angelina. Într-un fel, e de înțeles că voi n-ați sesizat nimic - la Casa de Modă - planul a mers strună pînă la capăt — Dacă n-am recunoaște-o, ce rost ar mai avea să stăm acum la discuții față în față? întrebă Tușica — Doar asta vă reproșez, nici un fir de păr în plus, zise Roja. Trebuia să mi-o fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dată de la începutul evenimentelor simți cum o neputință molatică începe să-i îngreuneze mișcările. Cît mai poate să dureze? O zi, poate două? Cel mult o săptămînă? în orice caz, domnul Președinte și ai săi sînt bine chitiți, totul merge strună, conform planului. Regizorașul și-a trimis deja doi cameramani la sediul Comitetului Central să înregistreze discursul și să-l transmită în direct națiunii. Interesează mai puțin că ni se adresează numindu-ne în continuare tovarăși, nimeni nu pare deocamdată deranjat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut un efort și te-aș fi tîrît după mine pe scări, chiar dacă nu te simțeai prea bine după cîte ți se întîmplaseră. Ar fi meritat experiența, să fi văzut cel puțin cum se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
foarte negri acești oameni, cu capul lunguieț și așezat pieziș, cu buze foarte groase și nasuri turtite. Robii lucrau în tăcere, în timp ce un sulițaș îi păzea. Mâinile lor se mișcau cu mai multă repeziciune și gingășie decât mâinile cântărețelor pe strunele harpei. În acest timp ieși din palat un preot tânăr, purtat în scaunul lui de patru robi scunzi cu pielea galbenă. Iahuben se uită la acest preot și i se păru că seamănă cu Tefnaht. Știa că Tefnaht avea un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
timpul liniștită. Când văzu că omul nu mai vorbește, zâmbi. Deschise apoi gura și arătă cu mâna spre cer, și zise cer în limba atlantă, rostind destul de bine, dar cu o voce subțire și parcă pornită să cânte, ca sunetul strunei de harpă. Mult mai ciudat i se păru lui Auta locul de unde auzi sunetul vocii străine: gura s-a mișcat, vorbind, sunetul însă a răsunat de undeva dinspre piept. Ochii lui Auta alergară asupra ființei străine. Părea speriat. Ființa înțelese
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
că fuseseră declarați morți. Patru ieșiseră cu transferurile pe Mașinile de Gunoi, de la Primărie. Iar altul, cel mai slab de inimă, s-a călugărit... Adică s-a angajat la vopsitoria asta de obiecte de piele, unde îi cântă în strună lui bestia. Și-l hrănește acum de trei ori pe zi, pe Șopîrlac... 96 DANIEL BĂNULESCU și care din ei compune o poezie mai bună, s-a procopsit. Fapta pentru care s-au cotonogit, a lui e... D-aia și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
anilor de meditație sau a unor teribile boli de stomac. Când însă demarau ședințele de Cenaclu, Domnul Profesor se încălzea. Reziduurile glaciale ale gesturilor Domniei-sale erau debavurate. Vocea îi suna necontrafăcută, dezoficializată, tulburată. Ezitantă și gravă, picura ca de pe o strună de violoncel. Sub ochii noștri amuzați și seduși, Mircea Martin se transforma într-un marchiz, a cărui probitate, eleganță, demnitate, curaj, cunoștiințe și gust literar deveneau domeniile nobiliare pe care am căpătat dreptul să colindăm ani întregi. Dar soneria secretă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Femme-Crampon, a spus Deggle, și a râs ascuțit, în falset. — Ce? — Dragul meu Vultur, abia acum mi-am dat seama. Știi în ghearele cui ai căzut? Se prăpădea de râs la propria-i glumă ininteligibilă. Vultur-în-Zbor i-a cântat în strună: — Continuă. Spune-mi cine este. — Păi, dragule, c’est la Femme-Crampon. Femeia crampon. Sau, cum ai zice tu, Bătrâna Mării! Băbătia în carne și oase! Se ținea cu mâinile de burtă de atâta voie bună. îEu stăteam întunecat la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
sufletul meu, A! gândiți, gândiți la mine Că am fost în lume eu. Un murmur feeric desmiardă doios A șalei tăcere senină, Pin bolta ferestrei, arcată pompos, S-aude vibrând mandolină, Ș-un eco ușor, Setos de amor, Se-nneacă-ntr-a mandolei strune Nebune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Il pierde în coardele sale. Vărsîndu-l cu dor, Plângând râzător, El cântă cu buze de miere Durere: "De ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mari se ivește Ah! cum mi-ar putea fi de drag. 135Un murmur feeric desmiardă voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată pompos S-aude vibrând mandolină Și-un eco ușor 140Petrece cu-amor, Cu dulcea vibrare de strune, Ce spune. Și toată viața lui, tot ce-a cules Din unde, din munte, din vale, 145Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres Alunecă-n cîntecu-i moale Ș-al coardelor grai, Frumos ca din rai, Amestecă-n vorbe de miere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lume, În ceruri am privit și pe pământ Și-am coborât la tine, mândre zeu, Și la consorții tăi cei plini de glorii. De cântec este sufletul meu plin. De vrei s-auzi al iernii glas vuind Și lunecând prin strunele-mi de fier, De vrei s-auzi cum viscolește-n arfa-mi Un cânt bătrân și răscolind din fundu-i Sunete-adînci și nemai auzite Ordonă numai - sau de vrei ca fluviul De foc al gândurilor mele mari Să curgă-n volbură
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. {EminescuOpIV 325} 25Iar papura mișcă de-al apei cutreer. În iarba înnaltă suspină un greer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cromată nu se vedea niciun Însemn. Deja mă pălise bănuiala că Îi aparțineau incendiatorului, care le pierduse ori le uitase cînd venise să-și recupereze recipientele Îngropate. Deltaplanul continua să plutească pe deasupra mea, cîntînd din cablurile de tensiune ca din strune de oțel. MÎinile Înmănușate ale pilotului țineau strîns bara de control, parcă strunind un cal Înaripat. Corabia văzduhului se Înclină adînc și plonjă pe deasupra livezii, aproape atingîndu-mi fața cu aripa stîngă. M-am ghemuit printre trunchiurile arse, În vreme ce deltaplanul zbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
unei fete strangulate și să vezi câte speculații apar, cu o plăcere morbidă, despre ce avea să se întâmple după. Ăsta e un lucru pe care și eu aș fi vrut să-l aflu. Mi se părea că aud vibrând strune subterane, nu din cauza veștilor, ci a tensiunii atât de mari încât nervii tuturor erau puși la grea încercare. Drept dovadă, Bez și Steve aproape că săriseră la bătaie cu o zi înainte; Ben, care sărea din orice; Margery în lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]